1,869 matches
-
dragostea nimfei Echo, cînd, de fapt, pe mine mă aștepta această fîntînă cum Îl aștepta pe Oedip sfinxul...) Narcis a urmat Îndemnul filosofiei grecești fără să aibă vocația echilibrului din arta greacă. Singurătatea lui secetoasă rodește doar un lirism de negație. Cu alte cuvinte, În Narcis, Sisif se contopește cu stînca. El fiind și stînca și Sisif nu se mai știe cine pe cine urcă muntele. Rictusul de pe fața sa e acum pe rînd batjocoritor și dureros, contemplația se ruinează În
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
soarbe puterea din aceeași convingere ca și Ulise, că orice odisee trebuie să se sprijine pe o Ithacă. A nega e necesar, altfel nu s-ar putea afirma nimic, dar Anteu ne lasă să Înțelegem că deșertul Începe foarte aproape de negație... Gigantul acesta melancolic nu-și poate permite să se depărteze prea mult fără a fi Învins. Izvorul care-i Împrospătează forțele este și lanțul său invizibil. Dar ce e libertatea de a rătăci printr-un pustiu pe care inima mea
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
fie invidiat pentru el? ...Apolo și Dionysos ne cer fiecare să sacrificăm ceva. Ianus nu ne pretinde nimic. Dar nici nu ne dăruie, se pare, decît o dilemă. Neîncrezător Într-o singură mască, el Își pune două măști. Această dublă negație afirmă, poate, o teamă. Teama de timp? Zeița alegorică Prudența a fost și ea reprezentată inițial cu două fețe, lîngă o clepsidră; dovadă că și zeii pot suspecta timpul. Zeul bifrons e și el circumspect; bizuindu-se pe o anomalie
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
tem să nu observ și pe fața mea timpul...) Iată deci condiția eternității, spune Proteu. Schimbarea perpetua este soluția, nu piramida. Nemurirea lui este o eternă succesiune de măști. Se neagă pe sine tot timpul și se hrănește din această negație. Și, dintr-un punct de vedere, pare chiar să aibă dreptate. Nu este infinitul o negație continuă a finitului? Din ce este compus acest infinit care ne obsedează dacă nu din nesfîrșite lucruri finite? Dintr-un număr nesfîrșit de morminte
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
perpetua este soluția, nu piramida. Nemurirea lui este o eternă succesiune de măști. Se neagă pe sine tot timpul și se hrănește din această negație. Și, dintr-un punct de vedere, pare chiar să aibă dreptate. Nu este infinitul o negație continuă a finitului? Din ce este compus acest infinit care ne obsedează dacă nu din nesfîrșite lucruri finite? Dintr-un număr nesfîrșit de morminte și nașteri. Dar eternitatea lui Proteu e o sumă nesfîrșită de renunțări. Destinul său se apropie
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
de pe patul lui Procust nu ne-ar fi Împiedicat adesea să vedem că dincolo de negarea acestuia trebuie să se afle altceva decît triumful arbitrariului. Tot ce-a reușit povestea a fost să ne inspire o repulsie ce se oprește la negație. Or, ceea ce trebuie e nu să detestăm criteriile În sine, ci să distingem care dintre ele sînt vitale și care aruncă În captivitate. Acuzatorii lui Socrate au avut și ei criterii. De asemenea, Inchiziția cînd l-a ars pe rug
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pe Cassandra În turn și, apoi, va deschide singur porțile Înaintea calului de lemn. Știu, așadar, pentru ce detest scepticismul care pîndește dincolo de pasiunea acestor ceasuri cînd doresc pînă la durere să mă risipesc În realitate, liber de orice tristețe. Negația Îmi poate arăta ce nu vreau să fiu și ce nu vreau să fac, ce-mi repugnă și ce disprețuiesc. Dar trebuie să știu ce vreau să Înflorească În ceea ce apăr. Între ruinele unei negații se impune o afirmație. Sfinxul
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
realitate, liber de orice tristețe. Negația Îmi poate arăta ce nu vreau să fiu și ce nu vreau să fac, ce-mi repugnă și ce disprețuiesc. Dar trebuie să știu ce vreau să Înflorească În ceea ce apăr. Între ruinele unei negații se impune o afirmație. Sfinxul așteaptă un răspuns. Și dacă Întrebarea sfinxului este aceeași, de fiecare data e alt destin În joc. Heracles Povestea despre cămașa lui Nessos și despre felul În care a murit Heracles e de ajuns de
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Ori, poate În măsura În care am avea dreptul să o asemănăm cu o Fata Morgana lăsată să alerge singură prin deșert În numele nostru, obligată să rezolve ea, speranța, ce nu rezolvăm noi... Sigur că prin sofism orice noțiune poate fi Îndoliată cu negația ei. Dar toate aceste reticențe se găsesc În Însăși esența clasicismului. Epimeteu nu face decît să le dezvăluie... (...Întreg universul Încape sub aripile unui fluture, cu condiția ca acesta să zboare fericit În soarele de amiază. Din nefericire ne dăm
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
el.(...) Din gură lui ieșea o duhoare grea, dar ochii lui erau necruțători.” Onomastica să este simbolică. După cum observa Cornel Ungureanu, prefixul are două posibile semnificații ,,anti-” însemnând în sanscrita ,,față de”, ,, în prezența” lui iar personajul este dominant - sau o negație, subliniindu-i-se spiritul nonconformist ,,(...) erou al negației, este funcționar al certificatelor de înmormântare, straniu prezicător al deceselor.”, imaginația debordanta, incapacitatea de a accepta realitatea altfel decât pluriforma. Acțiunile lui sunt copii în derizoriu ale altora ce rezonau semnificant. Cornel
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
dar ochii lui erau necruțători.” Onomastica să este simbolică. După cum observa Cornel Ungureanu, prefixul are două posibile semnificații ,,anti-” însemnând în sanscrita ,,față de”, ,, în prezența” lui iar personajul este dominant - sau o negație, subliniindu-i-se spiritul nonconformist ,,(...) erou al negației, este funcționar al certificatelor de înmormântare, straniu prezicător al deceselor.”, imaginația debordanta, incapacitatea de a accepta realitatea altfel decât pluriforma. Acțiunile lui sunt copii în derizoriu ale altora ce rezonau semnificant. Cornel Ungureanu vorbește despre influență unui mit oriental antic
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și a face să se înțeleagă cât mai mult”. Însă ea mai figurează în dicționar cu o altă accepție care introduce nuanțe și voi apela la câteva definiții : „Procedeu stilistic folosit pentru a exprima o idee sau un sentiment prin negație” (DN 1986) ; „Figură de stil care constă în atenuarea însușirilor, în micșorarea dimensiunilor unui obiect, unei ființe etc. pentru a se obține efectul invers.” (MDN 2000) și „Figură de stil, opusă hiperbolei, care constă în ate- nuarea, comprimarea expresiei, cu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și într-o economie propriu-zis stilistică a limba- jului. Sensul grecesc al termenului ne relevă, mai degrabă, efectul pe care litota îl scontează, nu și strategia pe care o adoptă. Ca figură de stil, ea procedează la o validare prin negație, dar și prin comprimarea materialului lingvistic în vederea obținerii clarității, a unei forme mai permeabile în redarea sensului. În virtual această lumină este recupe- rabilă și remarca celebră a lui La Bruyère a cărei semni- ficație se află la antipodul disponibilității
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Statutul meu e neștiința, întrucât mă plasez sub deviza lui Montaigne : (nu invoc și acel „știu că nu știu nimic” al lui Socrate, deoarece în acest dicton verbul regent e totuși cuvântul „știu” și fiindcă, pe de altă parte, orice negație universală lasă practic totul în picioare). Când un filozof afirmă „nimic nu este”, el ̀ și poate vedea mai departe de treabă în mijlocul universalei iluzii, dar, dacă zice „nimic nu mai este”, atunci totul se năruie. Mulți savanți, oameni de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
același timp și un critic autentic. Arta lor e în chip eliminatoriu o artă a admirației. Am afirmat aceasta de lungă vreme și am repetat-o mereu, stârnind, n-am înțeles de ce, nedumerire și deriziune. Evident, simțul critic fiind selectiv, negația face parte din arsenalul său, dar ca efect secundar. Chiar și atunci când, în anumite stadii de criză istorică (cu aferentele malformații culturale), acțiunea critică se vede în postura de a trebui să opereze un ecarisaj general printr-un În lături
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
arsenalul său, dar ca efect secundar. Chiar și atunci când, în anumite stadii de criză istorică (cu aferentele malformații culturale), acțiunea critică se vede în postura de a trebui să opereze un ecarisaj general printr-un În lături ! maiorescian, așadar când negației îi revine un rol primordial, ea nu rămâne mai puțin un efect secundar al nevoii de a admira (nevoie ce validează ființa umană ca atare). De aceea am resimțit și ca o satisfacție personală, de amor-propriu, titlul celei mai recente
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
poeme și desene. Domnul Negoițescu mi-a trimis textul despre mine din Istoria literaturii, la care lucrează. El crede că adevărata mea vocație e proza, că substanța personajelor mele e inteligență și cultură. Exemplele sunt foarte bune. Începe cu o negație, sfârșind cu elogii la romanul Bobincarii, trăgând concluzia că sunt o ființă cultivată și rafinată. Mă interesează ce se scrie despre mine - sunt o străină, nu știu mare lucru despre mine, numai generalități umane, singura aspirație concretă în caracterul meu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
SPECIALIȘTI Grija pentru specialiștii repartizați în comună era una dintre sarcinile importante și o preocupare constantă a mea și a celor de la primărie. La dispensarul uman din satul situat în mijlocul comunei, medicii veneau, stăteau câteva luni, apoi plecau imediat ce obțineau negația. Se subordonau primăriei, unde aveau bugetul pentru salarii și alte cheltuieli. În cazul 138 obținerii negației, refuzul primarului de a o semna ar fi însemnat neaprobarea detașării. Din partea județului era o oarecare împotrivire, dar de fiecare dată aceasta se rezolva
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
a mea și a celor de la primărie. La dispensarul uman din satul situat în mijlocul comunei, medicii veneau, stăteau câteva luni, apoi plecau imediat ce obțineau negația. Se subordonau primăriei, unde aveau bugetul pentru salarii și alte cheltuieli. În cazul 138 obținerii negației, refuzul primarului de a o semna ar fi însemnat neaprobarea detașării. Din partea județului era o oarecare împotrivire, dar de fiecare dată aceasta se rezolva, medicul pleca și venea altul. În anul acela, a fost repartizată o doctoriță din București, mutată
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
evreilor „ca supuși români”, protestând Împotriva Împământenirilor În masă. N. Blarenberg susținea că „dând drepturi evreilor, religiunea ar fi În pericol...că talmudul ar Înlocui crucea din pliscul aquilei române” și că „demnitatea națională ne cere să răspundem printr-o negație la invitarea ce ne face Europa, aceea de a acorda drepturi evreilor”. În ședința Adunării din 28 septembrie 1879, Carp l-a combătut pe N. Blarenberg, care susținuse că „dacă am permite noi ca ortodoxia să iasă din biserică astăzi
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
provoca până la un prag insuportabil sporirea vehemenței critice a lui G. Mărgărit, revelația «nimicului» absolut al naivului conviv, al totalei sale insignifianțe. Labiș a înțeles că, dacă nu accepta acest examen incomod, dacă fuge biruit de spaimă în fața iureșului de negații sentențioase emise de G. Mărgărit, nu va avea niciodată prilejul să se împărtășească din binefacerile unui veritabil climat de exigență și de cultură poetică. Batjocura lui G. Mărgărit avea virtuți tonifiante, purificatoare, dar trebuia un mare instinct ca să înțelegi asta
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
cu privirea țintă în ochii șefului. Azi, dacă îți plac versurile lui Labiș, pentru dânsul ești „nostalgic”. Ieri, azi, mâine, acestor iscusiți le aparține mereu prezentul. În ruina democrației de acum s-au negat valori ce trebuie să rămână perene. Negația nu vine dintr-un principiu democratic, ci din cel dedus de lupta de clasă care zilnic se ascute în funcție de cel pentru care ea constituie o armă. Împătimiții de maniera comunistă exclud și azi valorile. Nicolae Labiș a devenit un acuzat
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
toate, și ele, prin imagini. Imaginația devine legătura dintre diversele funcții ale sufletului, între percepție și intelect, fapt posibil datorită plasticității imaginii și a puterii sale de a reda abstractul, în absența completă a concretului. Este diferită de afirmație și negație, pentru că este o sinteză a conceptelor în care rezidă adevărul și eroarea (Despre suflet 432 a). Gândirea discursivă, diánoia, are, după Aristotel, propriile sale reguli, care nu coincid cu felul în care se exercită imaginația. Nóēsis produce próta
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a teoriei literare moderne Veacul nostru a cunoscut, mai mult decât oricare altele, o continuă interogație cu privire la structura și validitatea valorilor, a valorilor politice și morale, dar și literare. Romantismul, simbolismul ori prerafaelitismul, au însemnat, pentru secolul trecut, momente de negație, mai mult sau mai puțin violentă, ale literaturii precedente sau în curs. Dar aceste negații înlocuiesc, de fapt, o convenție literară cu alta, un sistem de valori, cu altul. Revolta dadaiștilor ori a futuriștilor a înlocuit însă sistemul de valori
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
interogație cu privire la structura și validitatea valorilor, a valorilor politice și morale, dar și literare. Romantismul, simbolismul ori prerafaelitismul, au însemnat, pentru secolul trecut, momente de negație, mai mult sau mai puțin violentă, ale literaturii precedente sau în curs. Dar aceste negații înlocuiesc, de fapt, o convenție literară cu alta, un sistem de valori, cu altul. Revolta dadaiștilor ori a futuriștilor a înlocuit însă sistemul de valori al începutului de veac cu o stare de permanentă negație a oricărui sistem, a oricărei
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]