1,780 matches
-
jur; • să-i ajutăm să își organizeze timpul și activitățile; • să le explicăm că nu se poate accepta întotdeauna totul, că sunt (și) situații în care suntem nevoiți să refuzăm atunci când nu avem timp sau nu este de competența noastră. Nehotărâtul. Sunt indivizii centrați pe menținerea unor relații armonioase cu ceilalți. Pe ei îi obsedează partea negativă/neplăcută a oricărei decizii. Ei au numeroase motive pentru a nu cere ajutor, a nu dori să deranjeze pe nimeni, de a nu fi
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ciudat, în societatea hiperconcurenței (Lipovetsky, 2007) există, totuși, asemenea comportamente și relaționări. Pentru Gerald Shure, Robert Meeker și Earle Hansford (1965, apud Boncu, 2005, p. 99), "persoana dispusă la cooperare necondiționată este un cooperativ animat de motive etice, deosebit de cooperativul nehotărât sau timid, ca și de cooperativul determinat sau strategic. Ei preferă să-l identifice cu pacifistul, individul a cărei principală trăsătură este aceea că respinge violența ca mijloc de rezolvare a conflictelor". Pacifistul "nu-și folosește niciodată capacitatea de a
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de vânt, soare și ploaie, Faulques nu putea zări marea, dar izbutea să distingă În depărtare licăririle farului de la Capul Rău și auzea vuietul mării jos, pe stânci, la picioarele crăpăturii spre care se Înclinau siluetele pinilor, aidoma unor sinucigași nehotărâți În contralumina lunii galbene În descreștere. Ținea În mâini paharul cu coniac, pe care Îl umpluse iar după ce musafirul plecase fără să-și ia rămas-bun; plecarea lui părea o pauză neînsemnată, o mică amânare tehnică a chestiunii complexe din mâinile
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a ieșit afară și a aruncat o privire prudentă În jur, s-a dus la șopron și s-a spălat pe brațe, tors și față. S-a Întors În turn, gândindu-se să-și facă ceva de mâncare, dar era nehotărât, iar straniul musafir nu-i ieșea din minte. Se gândise la el Întreaga noapte, iar de dimineață, pe când lucra, nu se putuse opri să-i atribuie diferite locuri pe pictura murală. Indiferent de intențiile lui, Markovic făcea de drept parte
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
copii terorizați, care băjeneau printre garduri din sârmă ghimpată, și soldați amenințători cu reflexe metalice futuriste, În ai căror ochi sperau să-și citească destinul, precum cel care Îl Întreba pe Sfinx. Fisura, a observat Faulques, lua forma unui fulger nehotărât Între cele două orașe, dar pictorul de război știa că nehotărârea lui era doar aparentă, că exista o normă ascunsă pe sub pictură, vopseaua acrilică și lipitura cu ciment, o lege riguroasă și inevitabilă care avea să transforme, până la urmă, turnurile
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
În ochi. Albaștri. Veseli. - Bună ziua, a spus. Femeia s-a uitat la el, uimită la Început, curioasă mai apoi. Vreo treizeci de ani, a socotit Faulques. A răspuns la salut, a dat să meargă mai departe, dar s-a oprit, nehotărâtă. - Ne cunoaștem? a Întrebat. - Eu te cunosc pe dumneata - Faulques se ridicase În picioare. Cel puțin, Îți cunosc vocea. Te aud În fiecare zi, la douăsprezece fix. L-a privit atentă, nelămurită. Era aproape la fel de Înaltă ca el. Faulques a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
aceeași oră. În plus, ești o femeie frumoasă. Dacă Îmi permiți să ți-o spun. A urmat o tăcere, iar ea și-a Întors privirile. Privea iar fresca, dar de astă dată părea cu gândurile În altă parte. A privit nehotărât mâinile pictorului de război, parcă așteptând o vorbă ori un gest de-al lui; dar Faulques a tăcut, neclintit. Femeia s-a foit un pic. Părea stingherită. - Îți mulțumesc că mi-ai arătat la ce lucrezi. - Eu Îți mulțumesc pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
I.7.4. Principiul sintactic explică 29 scrierea omofonelor (a structurilor care au aceeași pronunție): o dată / odată, nici o dată / nici odată / niciodată, de loc/ deloc etc. De exemplu: A citit o dată textul. (numeral adverbial) A marcat o dată în agendă. (articol nehotărât + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu trei. (numeral cardinal + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu pe alta. (adjectiv pronominal nehotărât + substantiv) Trăia odată un împărat. (adverb, "cândva, odinioară") Hai odată! (adverb, "acum, repede") Cum a ieșit din casă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de loc/ deloc etc. De exemplu: A citit o dată textul. (numeral adverbial) A marcat o dată în agendă. (articol nehotărât + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu trei. (numeral cardinal + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu pe alta. (adjectiv pronominal nehotărât + substantiv) Trăia odată un împărat. (adverb, "cândva, odinioară") Hai odată! (adverb, "acum, repede") Cum a ieșit din casă, odată a și început ploaia. (adverb, "imediat, simultan") A ajuns odată cu mama. (componentă a locuțiunii prepoziționale "odată cu") Odată ce ai început, mergi până la
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvântul de bază onoare; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele relativ care; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic com-; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază eficient; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele nehotărât toți; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele de întărire însuși; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază util; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -oi; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul la gerunziu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
hotărât care individualizează în mare măsură referentul către care trimite substantivul însoțit: copilul, fetița, fetiței, copiii, copiilor, fetelor, lui Alex etc.; în funcție de plasarea sa față de substantivul însoțit, articolul hotărât poate fi proclitic (lui Alex) sau enclitic (aglutinat substativului: fetiței); * articol nehotărât care individualizează într-o măsură mai mică referentul către care trimite substantivul însoțit, față de care se plasează întotdeauna proclitic: un copil, o fetiță, niște copii, unui coleg, unei colege, unor colegi; * articol posesiv-genitival care marchează cazul genitiv al posesorului și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cool) vs. adjective formate pe teritoriul limbii române, prin derivare, compunere sau conversiune (frumușel, inegal, gri-bleu, tremurândă); în categoria adjectivelor formate prin conversiune intră și toate adjectivele pronominale: adjectiv pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal posesiv: ideea sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal de întărire: el/ copilul însuși; adjectiv pronominal relativ: știe care idee...; adjectiv pronominal interogativ: care idee?. Categoriile gramaticale ale adjectivului sunt genul, numărul și cazul (preluate de la substantivul determinat și marcate
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
propriu-zis (eu, tu, noi, dânsul etc.) vs. pronume personal de politețe (dumneata, matale, dumnealui, Măria-Ta) vs. pronume reflexiv (pe sine, se, s-, sieși, sie, își, și+ formele neaccentuate de acuzativ și dativ împrumutate de la pronumele personal propriu-zis) vs. pronume nehotărât (unul, altul, toți, fiecare, oricine, cineva etc.) vs. pronume negativ (nimeni, nimic, nici unul etc.) vs. pronume relativ (care, cine, ce, ceea ce etc.) vs. pronume interogativ (care, cine ce, cât...? în construcții interogative) vs. pronume demonstrativ (de apropiere acesta; de depărtare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
persoanei: pronumele personale pronumele personal propriu-zis (el, voi); pronumele personal de politețe (dumneaei, Înălțimea Ta); pronumele reflexiv (pe sine, se, își); pronumele de întărire (înșiși, însăți); pronumele posesiv (ai voștri, a sa) vs. pronumele nepersonale: pronumele demonstrativ (aceasta, ceilalți); pronumele nehotărât (toți, cineva); pronumele negativ (nimeni, nici una); pronumele interogativ (care? cine?); pronumele relativ (ce, ceea ce); Dintre cele zece subclase de pronume prezentate supra, șapte pot căpăta, contextual, valoare de adjective pronominale: acest copil (adjectiv pronominal demonstrativ), fiecare copil (adjectiv pronominal nehotărât
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nehotărât (toți, cineva); pronumele negativ (nimeni, nici una); pronumele interogativ (care? cine?); pronumele relativ (ce, ceea ce); Dintre cele zece subclase de pronume prezentate supra, șapte pot căpăta, contextual, valoare de adjective pronominale: acest copil (adjectiv pronominal demonstrativ), fiecare copil (adjectiv pronominal nehotărât), nici un copil (adjectiv pronominal negativ), copilul însuși/ ele însele (adjectiv pronominal de întărire), copilul meu (adjectiv pronominal posesiv), știu care copil (adjectiv pronominal relativ), care copil? (adjectiv pronominal interogativ). Categoriile gramaticale ale pronumelor sunt: * persoana numai în cazul pronumelor personale
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de politețe) de persoana a treia (el, dânsul, dumnealui vs. ea, dânsa, dumneaei), pronume de întărire (însumi vs. însămi), pronume posesive (din perspectiva obiectului posedat: al meu, ai săi vs. a mea, ale sale), pronume demonstrative (acesta vs. aceasta), pronume nehotărâte (altul vs. alta etc.), pronume negative (nici unul vs. nici una), pronume relative (cel ce vs. ceea ce); * numărul tu, dumnealui, însăși, acesta, tot, nici una, câtă vs. voi, dumnealor, înseși, aceștia, toți, nici unele, câte etc.; * cazul Nimeni nu a aflat vestea. (cazul nominativ
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pe lângă înformațiile exemplificate mai sus, un plus semantic sau funcțional: adverbe interogative (cum, unde când, cum, cât, încotro în construcții interogative) vs. adverbe relative (cum, unde, când, cât, încotro având și rol de element de relație în frază) vs. adverbe nehotărâte (oricum, oriunde, oricând, oricât, orișicum, cumva, undeva, cândva, câtva, fiecum, fieunde, altundeva, altcândva, altcumva, altfel etc. unele având, de asemenea, rol de element de relație în frază) vs. adverbe negative (niciodată, nicicând, nicăieri, niciunde, nicicum etc.) vs. adverbe predicative (probabil
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de acolo, de sus.; * nume predicativ: Cum este vremea?; * predicat verbal (adverbial): Desigur că va reuși. Adverbele-flectiv nu îndeplinesc funcție sintatcică, ci au rol de marcă pentru categoria gramaticală a gradelor de comparație: mai atent, foarte bine. Unele adverbe (relative/ nehotărâte) au dublu rol într-un enunț: îndeplinesc o anumită funcție sintactică în propoziția din care fac parte și rol de element de relație în frază, fiind astfel mărci de tip raportual: (Ori)unde ar pleca/, se vor simți bine împreună
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de tip nominal 134 (substantiv, pronume, numeral): Privirea fetiței exprima veselie și curiozitate. (atributul substantival genitival fetiței are ca termen regent substantivul privirea); Fiecare dintre copii primește câte un premiu. (atributul substantival prepozițional dintre copii are ca termen regent pronumele nehotărât fiecare); Doi dintre ei au întârziat. (atributul pronominal prepozițional dintre ei are ca termen regent numeralul cardinal doi). Complementul se raportează la un regent de tip verbal 135 (verb, adverb, adjectiv, interjecție): Vino mâine! (complementul circumstanțial de timp mâine are
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
realizată, în propoziție, prin prepoziții (Cutia cu bomboane de pe masă fusese adusă de bunici.), iar în frază, prin: * conjuncții subordonatoare: Vrea/ să plece la munte.; * pronume relative: Vine/ cine vrea.; * adjective pronominale relative: Se știe/ care soluție este preferată.; * pronume nehotărâte: Apelează/ la oricine îl poate ajuta.; * adjective pronominale nehotărâte: Apelează/ la orice prieten îl poate ajuta.; * adverbe relative: Pleacă în vacanță/ unde își dorește.; * adverbe nehotărâte: Pleacă în vacanță/ oriunde își dorește.; * juxtapunere (mai rar): Ai carte,/ ai parte. (prima
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
masă fusese adusă de bunici.), iar în frază, prin: * conjuncții subordonatoare: Vrea/ să plece la munte.; * pronume relative: Vine/ cine vrea.; * adjective pronominale relative: Se știe/ care soluție este preferată.; * pronume nehotărâte: Apelează/ la oricine îl poate ajuta.; * adjective pronominale nehotărâte: Apelează/ la orice prieten îl poate ajuta.; * adverbe relative: Pleacă în vacanță/ unde își dorește.; * adverbe nehotărâte: Pleacă în vacanță/ oriunde își dorește.; * juxtapunere (mai rar): Ai carte,/ ai parte. (prima propoziție, circumstanțială condițională, este subordonată celei de-a doua
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
relative: Vine/ cine vrea.; * adjective pronominale relative: Se știe/ care soluție este preferată.; * pronume nehotărâte: Apelează/ la oricine îl poate ajuta.; * adjective pronominale nehotărâte: Apelează/ la orice prieten îl poate ajuta.; * adverbe relative: Pleacă în vacanță/ unde își dorește.; * adverbe nehotărâte: Pleacă în vacanță/ oriunde își dorește.; * juxtapunere (mai rar): Ai carte,/ ai parte. (prima propoziție, circumstanțială condițională, este subordonată celei de-a doua). (d) Raportul de incidență 136 reflectă, la nivelul conținutului, relația, în cadrul mesajului, dintre planul comunicării propriu-zise și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subiect inclus: Mergem în excursie. subiect subînțeles: Avea condeiul bun, scria bine. subiect nedeterminat: Ninge. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Trebuie/ să rezolvăm acum problema.; * pronume relativ: Cine ajunge primul/ câștigă.; * adjectiv pronominal relativ: Care copil ajunge primul/ câștigă. ; * pronume nehotărât: Vine la spectacol/ oricine dorește.; * adjectiv pronominal nehotărât: Primește cuponul/ orice persoană solicită acest lucru printr-un document scris.; * adverb relativ: Se știe deja/ unde va fi următoarea vacanță. PREDICAT predicat * predicat verbal exprimat prin verb predicativ la un mod
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
condeiul bun, scria bine. subiect nedeterminat: Ninge. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Trebuie/ să rezolvăm acum problema.; * pronume relativ: Cine ajunge primul/ câștigă.; * adjectiv pronominal relativ: Care copil ajunge primul/ câștigă. ; * pronume nehotărât: Vine la spectacol/ oricine dorește.; * adjectiv pronominal nehotărât: Primește cuponul/ orice persoană solicită acest lucru printr-un document scris.; * adverb relativ: Se știe deja/ unde va fi următoarea vacanță. PREDICAT predicat * predicat verbal exprimat prin verb predicativ la un mod personal, predicativ: Spera/ să i se împlinească dorința
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vai de ei. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Întrebarea lui este/ dacă va primi o recompensă pentru efortul său.; * pronume relativ: Problema este/ cine își va asuma răspunderea.; * adjectiv pronominal relativ: Problema este/ care coleg își va asuma răspunderea.; * pronume nehotărât: Meritul este/ al oricui atinge performanța într-un domeniu.; * adjectiv pronominal nehotărât: Meritul este/ al oricărei persoane atinge performanța într-un domeniu.; * adverb relativ: El a rămas/ cum îl știai. ATRIBUT atribut propoziție subordonată atributivă Termeni regenți regent de tip
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]