2,065 matches
-
Se respinge preponderanța cu frumoase cuvinte, dar ele poate nu sunt decât preludiul înduplecării. În fine mai observăm că cestiunea eligibilităței magistraturii nu e deloc atinsă, ceea ce face a se crede că d. C. A. Rosetti a renunțat la această nenorocită și demagogică idee. Nu mai rămâne acum decât lucrul de căpetenie: ca guvernul să se și țină de vorbă, nu una să zică, alta să cugete a face. [17 noiembrie 1881] ["D. DUMITRU BRĂTIANU, ALES DIN NOU... "] D. Dumitru Brătianu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu se împlini din nenorocire. Era icoana morții ce se prezenta privirei îngrozite, în forma ei cea mai oribilă. Condeiul nu e în stare a descrie, și mulți bărbați cari au mai văzut focuri teribile au îngălbenit la vederea acestor nenorociți, cari câteva minute mai 'nainte erau încă veseli și au intrat în teatru plini de viață, iar acum zac mulți palizi, cu ochii deschiși tare sau pârliți, cu părul ars și cu obrazul mutilat oribil și grămădiți unii peste alții
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e de-a dreptul nesuferită. Astfel în cel din urmă număr "Pseudo-Romînul" ne zice că nu ne-au crezut atât de rai, atât de cruzi încît să fim în contra spitalelor din sate. Liniștească-se! Nu sîntem în contra înființării lor. Deplângem nenorocita necesitate de-a se crea spitale în sate, ceea ce nu mai e nici într-o țară europeană, deplângem că noii fanarioți au esploatat cu atâta cruzime poporul nostru încît să fie nevoie a-l trata în spitale și credem că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Sub titlul Blanqui, Pietraru et C-ie "L'Independance roumaine" scrie următoarele: Nimic mai original decât articolele apocaliptice pe care "Romînul" le consacră de câteva săptămâni atentatului comis în contra d-lui Brătianu. Toată lumea a uitat această faptă a unui maniac nenorocit, care avea de complici pe niște mizerabili ce nu aparțineau nici unui partid, nici unei opinii politice din țară. Nimeni n-a crezut că poate profita de un eveniment izolat, reprobat de toți oamenii onești. Numai "Romînul" singur continuă a căuta în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu ocazia deschiderii anului univesrsitar, În prezența regelui Mihai, În Aula Facultății de Drept susține prelegerea “Substratul biologic al progresului”, In care argumentează științific că “evoluția stă În directă opunere cu revoluția”, că rasismul (ca și războiul) este “cea mai nenorocită perversiune a spiritului care a Îndrăznit să se Îndepărteze de rațiune” și că “spiritul nu trebuie să renunțe la supremația adevărului căruia nici rasa, nici clasa socială și nici națiunea nu i se pot opune”. 2. 15 martie 1947 când
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
altfel, La originile bolii 41 n‑ar fi lăsat pe atâția răi să‑și petreacă zilele lor În plăceri, În lăfăire și În Îmbuibare și pe atâția drepți să sufere lipsuri, nenorociri și necazuri. Drepții suferinzi nu sunt nicidecum socotiți „nenorociți” de către Sfinții Bisericii noastre, ci sunt slăviți și fericiți pentru viitoarea lor bogăție cerească pe care o vor moșteni. În viața de acum tuturor li se aplică legea răsplătirii. Cei virtuoși, care nu vor fi lipsiți de raiul luminii și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
care se vedea sărăcia, trăgându‑și fiul de mână și Îndreptându‑se către biserica aceea, l‑a Împiedicat pe prefect să‑și Îndepli‑ nească sarcina. Prefectul, indignat, a poruncit să fie adusă la el femeia și i‑a spus : „«Femeie nenorocită, Încotro alergi fără rușine ?ă Ea spuse : Unde se grăbesc și alțiiă. Iar el : «N‑ai auzit că prefectul are să‑i omoare acolo pe toți pe care Îi va găsi ?ă. « Am auzit și de aceea mă grăbesc ca să mă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Pitagora, care interzice celor inițiați „să‑și mănânce inima”, prin aceste cuvinte el Învățându‑i că nu trebuie nicicând să li se piște și să li se mistuie sufletul, dacă se Întâmplă să vină peste ei greutăți și necazuri nedorite. Nenorocit este cu adevărat acela despre care Homer spune În Iliada (VI, 201‑202) că rătăcește singur și‑i mistuit de tristețe 199. Cum se raportează sfinții și părinții duhovnicești la boală 163 Lipsa de suportare a oricărei dureri În persecuțiile
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
asmuți pe scriitori împotriva specificului național, deoarece acesta devenea vulnerabil prin grandomania lui Nicolae Ceaușescu, în pornirea lui de a se înscrie într-o tradiție domnitoare națională, de la Burebista și Decebal până la Ștefan cel Mare și Alexandru Ioan Cuza. Astfel, nenorocita sintagmă "geniul Carpaților" a putut strivi adevăratul geniu al națiunii. Paradoxul ceaușist a fost acest hibrid monstruos între comunism și pseudonaționalism, numit și național-comunism, care a făcut din România cea mai slabă țară din "lagărul socialist", de îndată ce s-a ieșit
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
că la 8 august fusese vorba doar de o „adunare tumultuoasă” a ploieștenilor, care și-au manifestat entuziasmul la aflarea veștii că regimul a fost răsturnat : „O simplă comedie este evenimentul de la 8 august! Și se cere ca nisce actori nenorociți, dacă nu au fost aprobați de public, să fie osândiți la ocnă! [...] În Ploesci nu a fost nici o revoluțiune, nici Încercare de revoluțiune (...) Nu a fost atentat seu Încercare de resturnare a formei guvernului (...) Ploiescii n-a făcut, nici o turburare
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
Înscenare a puterii, „singura vinovată, care trebuie să se cheme Înaintea justiției spre a da semă de faptele sale” , deoarece „pretinsa revoluțiune de la Ploesci nu este pregătită de D. Candiano-Popescu, ci de manoperile guvernului, a cărui victimă a fost acest nenorocit cetățean și care a tras după sine prin puțina sa prevedere pe toți ceilalți care umplu banca acusațiunei” . După ce prezenta argumentele sale În apărarea lui Al. Candiano-Popescu , C. T. Grigorescu , Radu Stanian , Gheorghe Chirițescu , Stan Popescu , Petre Apostolescu , Titu Bălaceanu , Tache
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
ei inițiale, această periodicitate nesfârșită fac ca luna să fie, prin excelență, astrul ritmurilor vieții. Nu e deci de mirare că ea controlează toate planurile cosmice legate de legea devenirii ciclice: apă, ploaie, vegetație, fertilitate. d. Norocirea Însoțirea dintre uno nenorocit(ă) și uno norocit(ă), ca modalitate de aducere a destinului favorabil, reprezintă un nucleu central pentru multe narațiuni populare românești. În basmul Ion cel sărac și zâna lacului [Botezatu], nenorocul unui flăcău se transformă, În cele din urmă, În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA POSTBELICĂ- DRAMATURGIA Testul nr. 96 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: TABLOUL IV (Cu mâna streașină la ochi) Cum se numea drăcia aceea frumoasă și minunată și nenorocită și caraghioasă, formată de ani, pe care am trăit-o eu? Cum mă numeam eu? (Pauză) - (Iluminat, deodată) Iona. - (Strigând) Ionaaa! - Mi-am adus aminte: Iona. Eu sunt Iona. - Și acum, dacă stau bine să mă gândesc, tot eu am
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
partizane, apărătoare și colportoare ale științelor stelelor; cinicii, epicurienii, scepticii, adversarii și detractorii ei. Diogene cinicul spunea: "filosofia și medicina i-au făcut pe oameni cele mai înțelepte animale; divinația și astrologia, cei mai nebuni; superstiția și despotismul, cei mai nenorociți". Lupta a fost aprigă, dar rezultatele au început să încolțească. Cel ce se îndoiește de toate, cel ce neagă mereu, este mai repede părăsit de mulțime decât șarlatanul care promite orice și care atrage prin parfumul necunoscutului și al misterului
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
a făcut pizonier. Ludovic nu a putut să-și dobândească libertatea decât semnând un tratat umilitor. Este de la sine înțeleasă rușinea cu care s-a întors la Paris și răzbunarea pe care i-o plănuise lui Galeotti pentru sfatul lui nenorocit. Totuși, frica superstițioasă a regelui și prestigiul astrologului și-au pus amprenta până la urmă. Ludovic l-a chemat pe Tristan, curteanul său de încredere și i-a spus: "Cuscre, în cabinetul meu este Galeotti; în câteva minute îl voi conduce
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
secolului al XVIII-lea, peste capetele europenilor uimiți, s-a înălțat pleiada celor 7 mari șarlatani sublimi și aventurieri nemuritori: John Law, d`Eon, Neuhoff, Cagliostro, Trenck, Saint-Germain, Casanova. Care dintre ei ține sceptrul? John Law, care dintr-un refugiat nenorocit, a ajuns ministru de finanțe al Franței și cel mai bogat om al Europei, pentru ca apoi să ducă la faliment un imperiu și să moară el însuși de foame; sau d`Eon, dubios în orice - sex, reputație sau intenții, dar
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
siguranță, căci era unul dintre potențialii adversari ai lui Ceaușescu. G.Ș.: Am văzut câțiva care au început să comenteze când a apărut Militaru în studio alături de Iliescu. Și spuneau că nu avea ce să caute acolo. Era un trădător nenorocit. S.B.: Păi fusese dat afară pe motiv de apartenență la GRU. G.Ș.: Ofițerii cu mai multă experiență știau despre el și ei au fost cei care au fost cârcotași. Cu Dinescu, cu Caramitru nu aveau nicio treabă, dar pe
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
care mai grele, au sfârșit prin a arunca Soborul nostru în afară de Ortodoxie. Am rugat, am protestat. Degeaba. Nu ai dreptul să te ridici împotriva hotărârii Sfântului Sinod. Roma locuta. Roma a zis. Sfântul Sinod a hotărât - plecați-vă noroade. De la nenorocita schimbare a calendarului, făcută fără nici o pregătire și fără nici o grijă pentru sufletele oamenilor, toată sforțarea Sinodului nostru a fost una singură: să-și salveze prestigiul. Târguri rușinoase s-au încheiat, umilințe groaznice au fost îndurate între patru ochi, vrajbă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ce a crezut că ne poate umilii și Îngenunchea În fața Întregii lumi. Sultanul fiind convins că domnitorul va accepta În ultima clipă lepădarea de credință ca să-și salveze copiii („I-am luat vlaga și acum zace Înaintea mea dezgolit și nenorocit. Nu se poate, nu se poate să nu cedeze! Până la urmă vor ceda!”) a invitat Întregul corp diplomatic, ambasadorii țărilor creștine care credeau ei vor asista la umilirea domnitorului, ce nu putea să-și stăpânească feciorii, era incapabil să
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
pe pământ (poruncă dumnezeiască). 87. Recunoștința unui animal Un sclav cu numele de Androcles, fugise de la stăpânul său într-o pădure și locuia într-o peșteră. Deodată auzi un răget de fiară sălbatică și la gura peșterii apăru un leu. Nenorocitul om credea că nu mai are scăpare, însă fiara se apropie încet, scoțând niște urlete de durere, ca si când ar fi cerut ajutor. Androcles a prins curaj și s-a apropiat mai mult; el a observat că leul șchioapătă
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
aplecat asupra lucrului său penibil, apăsat de soarta lui, dreptul dat guralivilor de a flecări, dreptul ziariștilor de a scrie tot felul de absurdități și în același timp și lucruri serioase, cât timp proletariatul nu obținealte înlesniri de la constituție decât nenorocitele firimituri pe care i le aruncăm de la masa noastră, în schimbul unui sufragiu favorabil prescripțiilor noastre, complicilor noștri, agenților noștri? Drepturile republicane pentru muritorul de foame sunt o amară ironie: nevoia unei munci aproape zilnice nu-i permite să se bucure
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
cote de „chiaburi” (iar, în curând, și de simpatizanți ai lor), și o troika formată din secretarul organizației locale de partid, un membru al sovietului (primăria) și un ofițer GPU nu mai are decât să întocmească listele cuprinzând numele acestor nenorociți. „Chiaburii” sunt împărțiți în trei categorii: unii sunt executați (circa 30000) sau închiși, iar familiile lor sunt deportate*; alții sunt doar deportați; ultimii, considerați a fi „nedușmănoși”, sunt afectați pe lângă diferite șantiere din regiune. în total, au fost „deschiaburite” un
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
abstractă față de războiul ca atare într-o acțiune concretă împotriva acestui război anume. În timp ce majoritatea membrilor rasei umane, ca membri ai rasei umane, consideră războiul în condițiile secolului XX un rău care îl va face pe câștigător doar mai puțin nenorocit decât pe învins, cei mai mulți membri ai omenirii, americani, chinezi, englezi și ruși, privesc la un război anume așa cum au făcut-o dintotdeauna, din punctul de vedere al națiunilor lor distincte. Se opun războaielor care nu afectează ceea ce ei consideră interesul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
film. Care sunt momentele de frumusețe din California Dreamin’? Unul extrem de emoționant și de delicat, la care aproape că-ți dau lacrimile, mie mi-au dat lacrimile, are loc după ce Doiaru moare și aparatul se îndepărtează ușor de sătucul ăsta nenorocit, și parcă în clipa aia se nasc în tine întrebările. Este ca oglinda aia a lui Hamlet, pe care actorul o pune în fața oamenilor, arătând „vremii forma și limitele ei“. Și de aceea filmul lui Cristi e important și frumos
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
prostiile alea ipocrite. În fond, să ne dea UE bani pentru a ne păstra oamenii în țară, căci noi nu avem nici o obligație față de ei și, de fapt, nici nu ne interesează soarta lor (și am sorbit din nesul meu nenorocit, pe care mi l-am făcut ca să mai trag de timp...). Am scris și eu un articol pentru „Revista 22“ și pentru doamna Palade, cu care am intrat din nou în contact, despre integrarea la firul ierbii. Este și nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]