9,847 matches
-
poimâine supiță că dintr-un pui se mănâncă trei zile nu tot la o masă, a încheiat ea triumfătoare punându-și un pahar plin cu vin, dar uitând de mine și mamaie. Îmi venea să o strâng de gât la nervii pe care îi aveam, dar m-am ridicat și i-am oferit farfuria mea bătrânei, apoi am plecat în cameră. Îmi pierise pofta de mâncare așa că m-am îmbrăcat și am vrut să plec ca să mă plimb prin oraș. Când
GAZDA MEA COCA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364440_a_365769]
-
făcălețul de făcut mămăligă în peretele vecinei, de unde se auzea muzică. -Nesimțito, nu mă lași să dorm, că faci mereu chefuri cu toți vagabonții? Am să chem poliția, că ești o prostituată! Să vină administratorul că fac o criză de nervi! urla Cocuța și lovea în continuare peretele. Cum dincolo muzica continua și se auzeau râsete, ea a lăsat făcălețul și s-a repezit la mama ei, trăgând-o din pat. -Mamam, îmbracă-te să mergi cu mine la parter, ca să
GAZDA MEA COCA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364440_a_365769]
-
liberă, dar nu cred că trebuie să vă dau explicații. Nici măcar nu vreau banii pe care i-am plătit în avans numai să mă scap de aici! Cred că ar bine să mergeți la un psiholog deoarece aveți probleme cu nervii, i-am spus eu nervoasă și am mers la telefon unde am sunat-o pe Vica, explicându-i aproape plângând situația în care mă găseam. Mi-a promis că vine imediat cu soțul ei și într-adevăr au sosit, iar
GAZDA MEA COCA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364440_a_365769]
-
te iubesc mai mult ca orice pe lumea asta, dar nu vreau să ajung să te disprețuiesc. Încerc să te ajut, dar dacă tu nu mă lași și nici măcar nu încerci să te gândești și la mine că îmi distrugi nervii, mă tem că va trebui să ne despărțim. Îmi iubesc enorm meseria și nu pot salva oamenii în stresul în care trăiesc de un timp. Am amânat câteva operații din cauză că sânt obsedat tot timpul de ideia că ți se poate
FRAGMENT DE MANUSCRIS (2) de SILVIA KATZ în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364431_a_365760]
-
Hmm, te prăpădeai de râs și tacticos ușor dădeai parcă zăpadă, dar ușor ca să nu-mi atingi nasul înghețat și să-l frângi.. Așteptăm, însă nu puteam de bucurie, la modul cum glumești tu n-armai fi posibil să..vreun nerv.Asa cum erai peste mine începusem să-ți masez spatele și parcă mă încălzisem și pe mine. --‘Ai cea mai frumoasă mască pe care ai avut-o tu vreodată..!” si-ai izbugnit în râsul tău copilăresc caracteristic Cam ce vrei
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
trecut un braț pe sub mijlocul fetei și s-a așezat deasupra ei, protejând-o de greutatea corpului său. Cu cealaltă mână a început să-i desfacă picioarele. Ea suspina și le strângea și mai tare. Moleșit de băutură și cu nervii la pământ, se simțea slăbit, dar nu a renunțat la dorința de a o poseda. A reușit să intre cu un genunchi între pulpele ei și apoi a trecut și cu piciorul celălalt între ele. Când a pus palma peste
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
care și eu le-au uitat și merg acasă vinovat că și noi am semănat sechele pe care astăzi le combat Cine toarnă foc pe gaz pune-ntruna întrebări că te scoate din răbdări fără sare fără haz și cu nervii pe frigări! Referință Bibliografică: Pantalonii lui Arvinte / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 385, Anul II, 20 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PANTALONII LUI ARVINTE de ION UNTARU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361360_a_362689]
-
țară scrie faliment? Și pe ciocoii ei, prosperitate? De ce poporul este repetent, Și-aleșii lui, sunt premianți în toate? De ce -i alegem , oare, după șarm, Și nu după programe respectate? De ce ei ne vorbesc atât de calm, Și noi, de nervi, plecăm în străinătate? De ce se spune că sunt perimate Tarele: limba, țara, si popor - Și perspectiva, iat-o: niște gloate Amestecate, de un cartofor - De ce contează astăzi individul, Și se distruge tot ce e comun? De ce, jos, se propagă genocidul
DE CE? de JIANU LIVIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361391_a_362720]
-
țară scrie faliment? Și pe ciocoii ei, prosperitate? De ce poporul este repetent, Și-alesii lui, sunt premianți în toate? De ce -i alegem , oare, după șarm, Și nu după programe respectate? De ce ei ne vorbesc atât de calm, Și noi, de nervi, plecăm în străinătate? De ce se spune că sunt perimate Tarele: limba, țara, si popor - Și perspectiva, iata-o: niște gloate Amestecate, de un cartofor - Inteligente, si deștept muncite, Tot robotind după plăceri, si ban - Sau după viața lor - mani pulite
DE CE? de JIANU LIVIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361391_a_362720]
-
Sartre voios, spilcuit ca un cintezoi la braț cu o blondă tânără” (p.41); “Slujbă de înmormântare ... Ce deriziune! Să spui că Iisus și îngerii o așteaptă în Paradis pe baba asta care ani de zile m-a călcat pe nervi cu aparatul ei de radio. Ce tupeu, la preot” (Caiete III, pag.162). Dar găsim la Emil Cioran și adevăruri care-i fac mare cinste știind că Hitler era omul pe care-l ura cel mai mult. Iată cum scrie
A DOUA SCRISOARE DIN CORSICA DE LA PROF. VINTILĂ PURNICHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361485_a_362814]
-
că ei dețin supremul adevăr . Că și ține și eu cunosc câțiva dintr-astia și zău,după ce am trecut prin diferite stări și reacții privindu-i, am ajuns la concluzia că nu se merită să-mi toc mărunt și ireversibil nervii. Îmi plac oamenii simandicoși și serioși:) Oamenii sinceri ,punctuali,hotărâți,atenți,politicoși. Și-mi plac oamenii cu un inteligent simt al umorului. Și oamenii care văd frumosul acolo unde este cel mai greu de văzut. Vorbeam odată de baltoace.Exact
D-ALE PERFECTIUNII de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361536_a_362865]
-
JOB, DOUĂ JOBURI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Ritmul vieții noastre, vrem nu vrem, devine din ce în ce mai accelerat. Malaxorul grijilor cotidiene seamănă cu un monstru care devoră cu apetit pantagruelic timp, nervi și sănătate într-un ritm amețitor. Ziua ni se pare mai scurtă deși tot douăzeci și patru de ore numără și acum. Oamenii nu mai merg la serviciu ci aleargă - și la propriu și la figurat - după treburi. Starea lor de preocupare
UN JOB, DOUĂ JOBURI de ION UNTARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363820_a_365149]
-
Mă sufoc, cu toate că au ferestrele larg deschise. Nu intră nicio adiere de afară și, după cum ai observat, a început să se înnoreze. Cei doi tineri se îndreptară spre sala de spectacole, sub privirile pătrunzătoare ale lui Viorel, ce tremura de nervi. I-a propus Ramonei să meargă și ei la dans, invitație acceptată de soția sa, mai ales că stăteau de atâta timp pe scaun. Petrică și taraful său improvizat scotea râuri de transpirații de pe frunțile dansatorilor. Cei patru tineri abia
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
La terminarea dansului, tinerii i-au aplaudat pe muzicanți și i-au felicitat pentru prestația lor, chiar dacă era modestă ținând cont din ce instrumente era format taraful. În timpul tangoului următor, Mircea a atras spre el trupul tânăr și plin de nerv al Săndicăi, aceasta lăsându-se cu plăcere cuprinsă de brațul puternic al profesorului. Mișcările sale seducătoare, frecarea pulpelor goale de pantalonii lui scoteau broboane de transpirație pe fruntea bărbatului. Cu frunțile apropiate, cu sânii săi frumoși și seducători ce străpungeau
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
Crede că mâncarea e destulă, Dar fără apă nu sunt sătulă! Dacă fac vreun rău, mă bate Nu tare, dar tot mă doare; Mă ascund și plâng un pic, Mâine nu mai simt nimic. Daisy, pe mine ei mă strigă! Nervii lor mă cam irită; Nu e zi să nu mă certe! Dar sigur, o să mă ierte. Pe ea eu o ascult mai mult, Cu el însă, mă joc destul; El pe ea s-a supărat, Că de el n-am
CĂŢELUŞUL MEU de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363981_a_365310]
-
diplomat, făr' de eschive Își prezentă, cu tact, aprecierea, Desigur plină de înțelepciune: „Cocoașele ce-mi par mai atractive Sunt, fără dubii, falnicele dune!” UN ANTRENOR DE EXCEPȚIE Un iepuraș mecanic, angajat S-alerge-n fruntea curselor de-ogari, C-avea și nervi de-oțel și mușchii tari, Se plictisise, devenind blazat. Cum spectatorii se-arătau ... măgari (!) Și cadrul nu era civilizat, Brav, iepurașu-a demisionat, Râvnind noi jocuri ... pentru temerari. Și-acum, la sfatul unor tipi isteți, A anunțat întregul mapamond Că vrea
SONETE (3) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362843_a_364172]
-
oricine. Eu sunt scriitorul Solomon Sfetnic. Așa să știți cu toții! Aduc acum legitimația... - Repetă ce-ai zâs, băi coptură, încă o dată, că-ți mut fălcile de-o vezi pă mă-ta în chiloț! - tună Jery făcând spume la gură, de nervi - Paștele mamii tale de scroafă ordinară! Se aude scrâșnet de măsele.) Solomon îl privi drept în ochi, fără pic de frică, apoi strângând mașinal din buze, strigă și el, cu mâinile pâlnie la gură, ca și cum s-ar fi urcat într-
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
până dau peste mine. Tu îmi întreții arderea. La mine te muți dintr-un ochi în celălalt. Păsări zboară cu vise în gură. Privirile noastre - străzi asfaltate. Sunt murdar de tine din cap până-n picioare. - Tu femeie cânțișicânți pe corzile nervilor mei. FLORENTIN SMARANDACHE s-a născut la Bălcești, județul Vâlcea și actualmente este profesor doctor la Facultatea de Științe, Universitatea New Maxico, din America. Domnul Florentin Smarandache, un “savant polivalent”, un OM prolific Personalitatea complexă, Florentin Smarandache, a ieșit din
POEME DE IUBIRE – AUTOR FLORENTIN SMARANDACHE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362940_a_364269]
-
Ce te bagi? Vrei să-ț plătesc io ”măcdonaldu”? -Nu, merci! Am bani. Eu lucrez, nu ca voi! N-aștept ajutor social, nu cerșesc și nu fur. -Ce lucrezi, făăăă? Nu-i mai răspund idioatei, sunt deja o găleată de nervi și în plus urmează să fiu servită. Doamna de la tejghea îmi ia comanda și-mi spune să nu mă enervez că ... ”așa fac ăștia întotdeauna”. Replica ei liniștitoare mă agită mai tare. -Foarte rău! De aia am ajuns unde-am
NU VĂ LĂSAȚI INTIMIDAȚI! de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363349_a_364678]
-
o clasă paralelă, mângâindu-se sau chiar masturbându-se fără nicio jenă unele față de celelalte. Nu se compară ce simți când vizionezi caseta cu ce trăiești când te afli în brațele unui bărbat priceput cum este Condurache și simți prin fiecare nerv această senzație de fericire pe care numai într-o împreunare erotică o poți afla. Angela adormi spre ziuă. Nici unuia nu-i venea să renunțe la aceste plăceri, de teamă ca nu cumva când vor apare zorii zilei să nu se
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
-i reproșeze nimic. Atâția ani nu a căutat-o și deodată apare cu o valiză goală și buzunarul așijderea, iar el, în loc să-i sărute tălpile, se simte jignit că i se oferă bani. Ceru iertare; ieșirea lui era deplasată, dar nervii l-au părăsit și uneori nu se poate stăpâni. - Lordule, spuse dulce Sonia, nu e cazul să te revolți, toți suntem niște oropsiți ai soartei. Parcă eu ce sunt? O căzătură. N-am făcut nimic vrednic de mine în viață
LORDUL VAGABOND de HARRY ROSS în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362283_a_363612]
-
valabilitate expirată să mă îmbrace în goliciuni să mă lecuiască de narcisisme taie în viu carnea poate poate biciuiește cu tandrețea unui călău din loc în loc lacrimile căzute la datorie ideal mă ține nespălată de zilele în vine își trage nervii în balansoare confortabil asediază stăruințe iar eu ies din mine și îmi convine Referință Bibliografică: POEZIE ADEVĂRATĂ / Anca Elena Șerpe : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1068, Anul III, 03 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anca Elena Șerpe
POEZIE ADEVĂRATĂ de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362457_a_363786]
-
curată, diversificată, ea pare desprinsă chiar atunci din poeziile lui Coșbuc și Alecsandri, din care am citat mai multe versuri, pentru exemplificare. Cu totul altceva decât plictiseala și agitația de la orașe, pe ale căror trotuare, orășenii își tocesc blacheurile și nervii. Într-o seară frumoasă de toamnă, am poposit la o mănăstire minunată, dosită într-o văgăună, sub umbroasa revărsare a unei păduri dese de brazi ce înconjoară un lac limpede, plin de flori de nufăr. Se aude talanga vitelor mănăstirii
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
degetele noastre noduroase/ au pietre scumpe de rubin pe ele/ din rănile ce-ajung până la oase/ și bătături în jurul lor, inele („Aceste mâini”, Andrei Ciurunga, p. 202); Sub zeghe trupul s-a făcut covrig,/ căci în adâncul cărnii vlăguite,/ în loc de nervi coboară șerpi de frig,/ în loc de oase urcă stalagmite/ (...) Trec singur și trudit și duc în sân/ amarul plâns al unei nopți polare/ pe care zeii lutului păgân/ de-un car de ani o tâlhăresc de soare.// Și ninge sur ca
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
a da naștere tuturor lucrurilor și a păstra informația. Practic, nu se poate trăi fără apă. Un alt cercetător, Ralph Vornehm a spus că "celulele corpului nostru nu se ating între ele, pentru că înoată în apă, la fel ca și nervii". De altfel, el a prezentat componența de apă a fiecărui organ din corpul omenesc, începând cu celulele, sângele, neurotransmițătorii și terminând cu organele mai mari. Spre exemplu, creierul are în componența sa 90% apă, ceea ce explică într-un fel capacitatea
BINECUVÂNTĂRILE APEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364107_a_365436]