1,704 matches
-
de la unii pseudoepiscopi care țin de ritul grecilor. Și unii din Regatul Ungariei, atît unguri cît și teutoni, și alți drept credincioși, locuind printre ei, trec la credința lor și, făcîndu-se una cu acei valahi, primesc taine- le de la ei, nesocotindu-l pe episcopul cumanilor.” Textul arată că episcopia cumanilor era undeva în curbura Carpaților dar de ea depindeau și ungurii și sașii din Țara Bîrsei sau alte meleaguri vecine. Totodată în Regatul Ungariei, românii erau organizați cu o biserică proprie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Ianoș, Orașele României..., p. 343. 69 Mircea Vlădică, Vatra Dornei. Plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, p. 239. 70 Ibidem, pp. 250-251. 71 C. Dan Pantazescu, "Provincia literară se nesocotește...", publicat în Seara, reprodus în Noua gazetă de Vest, III, nr. 666, 1938, p. 2. 72 G. G. Antonescu, Educație și cultură, ediția a 3-a, Editura Cultura Românească, București, 1935, p. 144. 73 Conform Recensământului, "Instituțiile publice" includ: justiția
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
În această perspectivă, ignorarea uneia dintre aceste dimensiuni nu poate decât să afecteze receptarea lumii de sensuri pe care o propune scrisul poetului. Vorbind despre cele două "vocații paralele" ale lui Eminescu, creația literară și publicistica, Șerban Cioculescu subliniază: "A nesocoti, dintr-un dispreț principial, această producție majoră a spiritului românesc care este activitatea sa ziaristică înseamnă a trece cu vederea unul din modurile prin care ni se relevă geniul eminescian"161. Percepută ca un domeniu care prejudiciază imaginea poetului 162
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din Lyon. Papa Luciu, nu cu mult timp în urmă, condamnase pe adepții lor ca fiind eretici pentru că printre ei circulau dogme și obiceiuri superstițioase; mai mult de atât, în predica lor clandestină, pe care o desfășurau în locuri secrete, nesocoteau autoritatea Bisericii și preoția. Noi am văzut în acel timp pe unii din Secta Săracilor din Lyon prezentându-se la Scaunul Apostolic, îndrumați de un anume Bernard, probabil maestrul lor. El cerea cu stăruință ca modul lor de viață să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a lui Mahomed al IV-lea, o rivală ce „arde-n frumusețe lumească și divină”, și sultana face ca tînăra baiaderă să piară În mare (Rabie). Scenariul se repetă În alte poeme: Întîlnirea amanților, fuga, urmărirea și pedepsirea celor care nesocotesc legile haremului. Marea este mormîntul pasiunilor tinere și imprudente. Este, totodată, promisiunea unei reîntîlniri, promisiunea unei răscumpărări În altă existență, mai pură, virginală, desfătătoare... O piedică (o imensă piedică) și o libertate care duce la curmarea, prin violență, a iubirii
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
acordurilor de la München, și de Partidul democrat-popular, de inspirație democrat creștină. Populația era totuși mai puțin adepta tezelor de "calmare" decît s-ar putea spune, pentru că o minoritate puternică dezaprobă acordurile, după cum atestă un sondaj. La 15 martie 1939, Hitler, nesocotind garanțiile date Cehoslovaciei, intră în Boemia, creînd "protectoratul Boemiei și Moraviei". Din acel moment, iluziile se risipesc și războiul pare inevitabil. Hitler își îndreaptă de acum ambițiile către Polonia, pe care Franța și Anglia o asigură că-i vor apăra
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ceea ce s-ar solda prin pierderi considerabile pentru Nantucket și New Bedford. Dar destul pe această temă; ceea ce am spus dovedește că bătrînii vînători olandezi de acum două sau trei secole erau niște petrecăreți și că vînătorii englezi n-au nesocotit exemplul lor admirabil; căci, afirmă ei, cînd navighezi pe-o corabie goală și n-ai nici o perspectivă s-o umpli cu ceva, măcar umple-ți burta. Numai așa poți goli și carafa. Capitolul CI UN BOSCHET ARSACIDIAN Pînă acum, în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tradiție, pe 1 "Steaua Dunării", II, p. 5. 2 Cugetări, "Romînia literară", p. 251. munteni îi scuzează, pentru că ei nu au tradiție 1: "Seama Ardealului în istoria nouă a limbii e mai grea. Ardealul, ce are tradiția...". Și cei ce nesocotesc tradiția și "care toate înlăturează și pomenirea chiar a tradiției, sunt ca oamenii cei noi ce își tăgăduiesc părinții". Cărțile vechi, zice el, și limba cronicarilor trebuie să fie modele pentru limba românească, nu cum fac "învățații" ce "leapădă tradiția
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
independenței naționale nu vin în contradicție cu marxism-leninismul? Noi considerăm că la această întrebare trebuie să răspundem: nu!. Dimpotrivă, numai în socialism se creează condițiile pentru afirmarea deplină a independenței și suveranității naționale. Este cunoscut că societatea capitalistă, imperialismul au nesocotit și nesocotesc interesele naționale, negând dreptul la independență și suveranitate al națiunilor. Noi, comuniștii, ne-am ridicat însă întotdeauna împotriva agresiunii capitaliste, imperialiste, înălțând steagul egalității în drepturi între oameni și între națiuni. Aceasta este una din problemele vitale ale
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu vin în contradicție cu marxism-leninismul? Noi considerăm că la această întrebare trebuie să răspundem: nu!. Dimpotrivă, numai în socialism se creează condițiile pentru afirmarea deplină a independenței și suveranității naționale. Este cunoscut că societatea capitalistă, imperialismul au nesocotit și nesocotesc interesele naționale, negând dreptul la independență și suveranitate al națiunilor. Noi, comuniștii, ne-am ridicat însă întotdeauna împotriva agresiunii capitaliste, imperialiste, înălțând steagul egalității în drepturi între oameni și între națiuni. Aceasta este una din problemele vitale ale marxism-leninismului și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu a fost aruncat? nici o piatr? , totul se rezumă la efervescen? a senza? iei de a fi cu to? îi um? r la um? r. Mul? imile i? au administrat regimului cea mai grav? insult?: acesta nu reprezenta nimic pentru ele, nesocotindu? l nici m? car subiect de batjocur?. Mul? imea a m? r?? luit pe l�ng? Palatul Regal, c�ntecele ? i strig? tele p? trunz�nd p�n? �n apartamentele lui Carol ? i st�rnindu? i s? lbatic gelozia. Oric�ț de incredibil
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tratament? Suficient de preferențial pentru a permite oamenilor s] dezvolte relații apropiate veritabile. Ce înseamn] mai precis acest lucru? Nu știu. Este evident ins] c] acest lucru nu justific] astfel tratamentul preferențial nelimitat acordat apropiaților noștri. Lipsa de imparțialitate care nesocotește regulat necunoscuții în timp ce acumuleaz] beneficii superficiale în rândul apropiaților nu este justificat]. Pan] la acest punct, poziția lui Rachels se susține. Este evident c] unele conflicte vor ap]rea, dar când se va întâmpla acest lucru, se va desf]sura
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în societ]țile divizate în care concureaz] diferite coduri și instituții (cum e cazul majorit]ții societ]ților din Vest)? Și ce se întâmpl] cu disidenții morali? Se pare c] ei nu sunt pur si simplu r]i (pentru c] nesocotesc singurul adev]r moral care exist]), ci sunt incoerecți, deoarece nu putem susține ideea potrivit c]reia codul moral al societ]ții lor este greșit. (Sabina Lovibond analizeaz] aceast] problem] pe 100 de pagini f]r] a ajunge la vreun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a priori originar și universal), dar are puterea de a-l institui, ca și cum ea ar lua locul "originii originare". Până la urmă, însă, ea nu are decât acest sens limitat, de instituire "natural-istorică" a unui act; totuși, ea nu poate fi nesocotită, tocmai pentru că are preeminență în sens istoric, fiind și mai vizibilă în orizontul existenței omenești. Prin evenimentul constituirii gândirii autonome s-a petrecut o formalizare a logos-ului, așa încât faptul de a gândi (în mod formal) a devenit preeminent; cumva
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
față. Dar nu va putea fi trecută cu vederea nici cunoașterea; însă a o avea în față pe aceasta din urmă nu înseamnă a o lua drept altceva, anume recunoaștere: dimpotrivă, re-cunoașterea îi adâncește "realitatea", prin diferențiere. Nu va fi nesocotit nici faptul că orice act de re-cunoaștere este, totuși, unul și de cunoaștere; ceea ce înseamnă că mai degrabă recunoașterea este cunoaștere, iar nu invers. De asemenea, "obiectul" vizat aici, anume reconstrucțiile filosofice aflate în "muzeul" istoriei filosofiei (ceea ce se va
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la o parte istoria logicii, pentru a încerca dezvăluirea temeiului însuși al prezenței analiticii și dialecticii în orizontul logic ca atare, cel care se regenerează cu fiecare rostire a unui gând și cu fiecare făptuire. Face aceasta, însă, fără a nesocoti contextul-origine al acestui fenomen de instituire formală a unui model discursiv atât de puternic, așa cum a fost arătată până aici dictatura judicativului și cum a fost ea, de fapt, construită de Aristotel chiar prin constituirea analiticii și a dialecticii. Diferența
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și cea părelnică (doxa), nu mai este în modalitatea formală a raționamentului, ci în aceea a judecății. Revenim, cumva, la aceasta din urmă, fără a părăsi orizontul raționamentului (și, se înțelege, pe cel al argumentării). Revenind la judecată, fără a nesocoti ceea ce s-a arătat ca fiind semnificativ pentru analitică și dialectică la nivelul raționamentului, constatăm că nici nu mai putem înainta în sensul unui nou temei. Căutarea temeiului este ea însăși legitimată judicativ. Dar în orizontul judicativului, trebuie acceptat un
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la convențiile judicative; de altfel, ele sunt rezultatul aplicării acestor reguli. Forma lor logică este raționamentul. Analiticele, Topica și, parțial, Respingerile sofistice stabilesc reguli de constituire a raționamentelor corecte. Aceste reguli au, înainte de toate, o natură formală; totuși, Aristotel nu nesocotește problema adevărului, așa încât judecata, cu tot ceea ce ea păstrează în sens formal și în sens alethic, participă ca atare, ca temă, la discurs. De fapt, toate regulile stabilite de Aristotel, reguli firești ale gândirii, pretinde el și, la fel, toți
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și P. Problema nu este atât de complicată: odată ce timpul a intervenit, tragerea lui S în orizontul ființării este un fapt firesc: sensul obiectual este covârșitor aici; de vreme ce S a căpătat acest statut, în-ființat fiind, el nu mai poate fi nesocotit în însăși ființarea sa; în plus, ceea ce i se întâmplă lui S, anume atemporalizarea sa, este posibil tot prin timp, dar care acum provoacă o pierdere. În fapt, ce va pierde S și de ce se întâmplă aceasta? Nu-i va
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cercetările din filosofia limbajului și cele din semantica logică, teoriile semnificației, ale referinței, ale adevărului etc. din ultimele decenii, este clar că o "sintactică" pură este imposibilă. În ciuda ideii despre imposibilitatea unei sintactici pure, fenomenul autonomizării expresiei nu poate fi nesocotit. Așa încât, este firesc să ne întrebăm ce se întâmplă cu "gândul", odată autonomizată expresia, acestea două luate, deocamdată, strict formal, în analogie cu conceptele de "formă" (pentru expresie) și "conținut (pentru gând). S-ar putea spune, mai întâi, că gândul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este în curs de constituire factică. Transferul funcțional dinspre ființă către ființare, prin timporizare (dar prin acea timporizare, care, ca prezentuire, îngăduie și chemarea trecutului și survenirea viitorului, fiind valabilă pentru ființarea conștientă și pentru Celălaltul său) nu poate fi nesocotit, pentru că nu reprezintă un sens marginal pe care reducția judicativă îl formulează. Și, de altfel, el poate fi privit chiar dincolo de ființarea timporizată conștient, adică poate fi luat despre relația ființei cu ființarea (nu doar cu cea conștientă). Sensul în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gând, rostire, făptuire este reglat prin autoritate și autorizare. Cea dintâi autoritatea este copleșitoare și în sensul că însăși croirea, "formarea", educarea gândirii, rostirii și făptuirii urmează regulile sale, așa încât faptele din afara reglajului autoritar reprezintă un fenomen minor, de obicei nesocotit în spațiul public; totuși, este vorba despre un fenomen, adică despre un fapt intrat, din când în când, în sens. Dar care este sursa sa? De unde își trage el rostul, care îi este obârșia? Doar din spontaneitatea logos-ului, am
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este nevoie de mare lucru; însă când e vorba de comunicarea unei idei, este nevoie de artă adecvată. Aceasta rămâne totdeauna ceva esoteric"232. Să mizăm, pornind de la ceea ce am spus mai sus, pe faptul că ideologia și-ar putea nesocoti propriul rost (ea fiind discurs judicativ-constitutiv prin excelență), negându-se pe sine? Oricând o asemenea nesocotire ar deschide o cale către non-judicativ. Totuși, ideologia este astfel constituită încât niciodată să nu fie posibil faptul în discuție. Esoterismul poate fi una
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
anumite rezultate ale reducției judicative. Cele trei acte părtinirea, ordonarea și autorizarea survin prin prezentuirea timpului, ceea ce a însemnat, mai devreme, fenomenul celei de-a doua timporizări. Am observat că, deși atunci când avem de-a face cu timpul nu putem nesocoti nici una dintre "ecstazele" sale prezentuirea, chemarea trecutului și survenirea viitorului prin a doua timporizare timpul se prezentuiește, iar celelalte două momente ale sale "se concentrează" ele însele în fenomenul prezentuirii timpului. De aceea capătă preeminență, din perspectiva acestor fenomene, aspectul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
apropiate de argumentările și justificările filosofice. Toate au de-a face cu o situare nonconstitutivă a unor legi logice fundamentale (principii logice ale logicii clasice, îndeosebi cel al noncontradicției și al terțului exclus), în sensul că faptele exemplificate par a nesocoti aceste reguli. Dar, în fapt, este vorba despre o regulativitate judicativă, care doar măsoară prin proceduri speciale adecvarea acestor fapte la exigențele dicturii judicativului. Ele aparțin, astfel, mai degrabă judicativului regulativ, decât celui constitutiv. Fără îndoială, o cercetare propriu-zis logică
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]