2,833 matches
-
impresionanta lucrare a lui Paul Ricoeur, La mémorie, l'histoire, l'oubli 27, care propune o masivă și riguroasă biografie a reflecțiilor pe această temă, pornind de la marii greci (Platon, Aristotel) și ajungând până la celebrii redescoperitori ai termenului, Yerushalmi și Nora. În plină avalanșă a redefinirilor, găsim rezonabil enunțul lui David Lowenthal: "istoria și memoria sunt distincte mai puțin ca tipuri de cunoaștere și mai mult ca atitudine față de acea cunoaștere"28. Deși este greu de precizat cu exactitate cum anume
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
celor care își recunosc nevoia de trecut. Memoria de uz didactic Școala a fost un subiect de neocolit pentru cercetătorii memoriei, motivați și de controversele pe tema cunoștințelor de istorie oferite sau nu elevilor 35. În volumele coordonate de Pierre Nora, cartea școlară a fost considerată, în sine, un "loc al memoriei"36, un decupaj exemplar al identității naționale 37. Analiza relației dintre manualul de istorie și memoria colectivă a devenit un subiect aparte de cercetare 38, evoluând considerabil în următorii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
History Today", martie 2004, vol. 54, nr. 3, pp. 20-22. La Capra, Dominick, Representing the Holocaust: History, Theory, Trauma, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1994. Idem, History and Memory after Auschwitz, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1998. Le Goff, Jacques, Nora, Pierre (eds.), Faire de l'histoire. Nouveaux problèmes, vol. I, Gallimard, Paris, 1974. Lee Klein, Kerwin, On the Emergence of Memory in Historical Discourse, în "Representations", iarna 2000, nr. 69, pp. 127-150. Linde, Charlotte, Working the Past. Narrative and Institutional
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Nationalism and the Rethinking of History, publicat pe www.nuim.ie/staff/dpringle/ igu wpm/morris.pdf, accesat la data de 4.08.2010. Niță, Dodo, Tomuleț, Virgil, Dicționarul benzii desenate din România, ediția a II-a, Editura MJM, Craiova, 2005 Nora, Pierre (ed.), Les Lieux de Mémoire, vol. I-III, Gallimard, Paris, 1997. Olick K., Jeffrey, Collective Memory: The Two Cultures, în "Sociological Theory", vol. 17, nr. 3, noiembrie 1999, pp. 333-348 (publicat pe http://www.sfu.ca/ media-lab/archive/2007
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
179 Nicoară, Ion, 85 Nicolaescu, Sergiu, 66 Nicolau, Irina, 93 Niculescu Grasso, Dana Maria, 264 Niculescu, Adrian, 65 Niculescu, Grigore, 132 Nistor, Ion I., 150 Nistor, Ionuț, 163 Nistorescu, Cornel, 66 Niță, Cristian, 67 Niță, Dodo, 87 Njagulov, Blagovest, 235 Nora, Pierre, 13-16, 18, 105, 109, 110 Nourisson, Didier, 24, 41, 50, 106 Novăceanu, Darie, 17 Nuțu, Constantin, 70, 181 O Oane, Sorin, 47-49, 57, 71, 99, 135, 136, 227, 231, 236, 241, 256 Ochescu, Maria, 47, 48, 49, 57, 71
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în volumul său History as an Art of Memory, University of Vermont, Hanover and London, 1993, pp. 1-8 și Kerwin Lee Klein, On the Emergence of Memory in Historical Discourse, în "Representations", iarna 2000, nr. 69, p. 127. 9 Pierre Nora (ed.), Les Lieux de Mémoire, Gallimard, Paris, 1984, La République (vol. 1); 1986; La Nation (3 vol.); 1992, Les France (3 vol.). Întreaga lucrare a fost reeditată în trei volume, tot la Gallimard, în 1997 ediție din care vom cita
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
vol.). Întreaga lucrare a fost reeditată în trei volume, tot la Gallimard, în 1997 ediție din care vom cita în continuare. 10 Nu este singurul periodic de anvergură consacrat noii orientări. "History and Theory", "Representations", "Le Débat" (editat de Pierre Nora) sunt, și ele, titluri la fel de semnificative. 11 Tessa Morris-Suzuki, Global Memories, National Accounts: Nationalism and the Rethinking of History (vezi www.nuim.ie/staff/dpringle/igu wpm/morris.pdf, accesat la data de 4.08.2010). Memoriile conflictuale postbelice au întreținut
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Narratives of Recovery. Repressed Memory as Cultural Memory, în Mieke Bal, Jonathan Grewe, Leo Spitzer (eds.), Acts of Memory. Cultural Recall in the Present, University Press of New-England, Hanover and London, 1999, pp. 231-245. 13 Alături de volumele coordonate de Pierre Nora, se consideră că lucrarea lui Yosef Hayim Yerushalmi, Zakhor: Jewish History and Jewish Memory (1982) a avut un rol decisiv în consacrarea studiilor despre memorie. Direcția sa a fost susținută mai ales de istoricii preocupați de identitatea statului Israel, dar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
se opune memoria istoriei, deși puțini autori recunosc deschis că se angajează în construirea unei lumi unde memoria să poată servi ca alternativă istoriei" (Kerwin Lee Klein, op. cit., p. 128). 18 Aceasta ar putea fi rațiunea demersului întreprins de Pierre Nora, care consideră mai relevant studiul memoriei istorice decât cel al istoriei în accepția sa tradițională, insistând asupra pierderilor de sens și de continuitate: "vorbim atât de mult despre memorie pentru că nu mai există"; "există locuri ale memoriei pentru că nu mai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
atât de mult despre memorie pentru că nu mai există"; "există locuri ale memoriei pentru că nu mai există medii ale memoriei"; "în inima istoriei, lucrează un criticism destructiv al memoriei spontane"; "nevoia de memorie face din fiecare propriul său istoric" (Pierre Nora, op. cit., vol. 1, Gallimard, 1997, p. 23, 25, 32). 19 "Memoria este de fapt mai mult un cadru, decât un conținut, un joc mereu disponibil, un ansamblu de strategii" (Ibidem, p. 16); "memoria se agață de locuri așa cum istoria se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
History, Not Memory. History's Critique of Memory, în "Harvard Design Magazine", toamna 1999, nr. 9, p. 2, 3 (vezi http://www.gsd.harvard.edu/research/publications/hdm/back/9abramson.pdf, accesat la data de 4.08.2010). 23 Pierre Nora, op. cit., pp. 24-26. 24 "Riscul inerent al studiului acestor locuri ale memoriei rămâne prin definiție [acela] că privilegiază marginalul și minoritarul, ca refugii naturale ale memoriei amenințate" (Ibidem, p. 19). 25 "Diversitatea terminologică ascunde faptul că majoritatea contribuțiilor în domeniul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
p. 5). 36 Prima parte a seriei, La République, a cuprins un grupaj distinct, intitulat Pédagogie și format din studii dedicate dicționarelor, bibliotecii, institutorului exemplar (Lavisse) și unei longevive cărți pentru copii Le Tour de la France par deux enfants (Pierre Nora, op. cit., pp. 227-346). 37 "Aici se învață nu numai limba, istoria sau geografia națiunii, ci și cum se trăiește și se gândește în spirit național [...]. Pedagogia sentimentului de apartenență trece prin utilizarea în mod recurent a posesivelor de persoana întâi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în paginile lor (Mirela-Luminița Murgescu, Între "bunul creștin" și "bravul român". Rolul școlii primare în construirea identității naționale românești, 1831-1878, Editura A'92, Iași, 1999, p. 18). Lucrările au fost publicate în același an cu primul volum coordonat de Pierre Nora, în seria Les Lieux de Mémoire vezi Henri Moniot (ed.), Enseigner l'historie. Des manuels à mémoire collective, Peter Lang, Berna/New York, 1984 ceea ce sugerează existența mai multor cercetări autonome pe această temă. 39 "Media memoriei ce ne ajută să
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Veyne, op. cit., pp. 26-27. 279 "Apelăm întotdeauna, tot mai mult, la evenimente, din angoasa timpului uniform și plat al societăților industriale, din nevoia de a consuma timpul ca pe obiecte, din frica de evenimentul în sine (s.n. C.M.)". Vezi Pierre Nora, Le retour de l'événement, în Jacques Le Goff, Pierre Nora (eds.), Faire de l'histoire. Nouveaux problèmes, vol. I, Gallimard, Paris, 1974, p. 220. 280 În anii '70-'80, reforma predării istoriei s-a făcut prin deplasarea accentelor dinspre
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
evenimente, din angoasa timpului uniform și plat al societăților industriale, din nevoia de a consuma timpul ca pe obiecte, din frica de evenimentul în sine (s.n. C.M.)". Vezi Pierre Nora, Le retour de l'événement, în Jacques Le Goff, Pierre Nora (eds.), Faire de l'histoire. Nouveaux problèmes, vol. I, Gallimard, Paris, 1974, p. 220. 280 În anii '70-'80, reforma predării istoriei s-a făcut prin deplasarea accentelor dinspre justa însușire a informației spre exersarea gândirii istorice "un ansamblu de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
concepție predominant liniară asupra istoriei, exemplar rezumată în acele frize cronologice nelipsite din cărțile școlare. Vezi Dominique Borne, Une discipline d'enseignement, în Jean Claude Ruano-Borbalan (ed.), L'Histoire aujourd'hui, Auxerre, Éditions Sciences Humaines, 1999, p. 402. 292 Pierre Nora, Le retour de l'événement, p. 212. 293 Ibidem, p. 215. 294 Studiul retoricii istoriografice este un curent major al criticii postmoderne, cu versiuni foarte radicale la Hayden White, de exemplu (vezi lucrarea sa, Metahistory. The Historical Imagination in Nineteenth-Century
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
posibilități de valorificare a evenimentului ar fi deci extragerea lui din actualitatea care i-a dat naștere, dar și distanțarea istoricului de cotidianul respectiv (Fernand Braudel, Les Ambitions de l'histoire, Éditions de Fallois, Paris, 1997, pp. 30-49). 296 Pierre Nora, op. cit., p. 212. 297 Ibidem, p. 223. 298 Jean-Michel Adam, Françoise Revaz, op. cit., p. 21. 299 Vezi o evaluare a concepțiilor moderne și postmoderne despre timp și istorie, în articolul lui Sorin Antohi, Studiile istorice între modernitate și postmodernitate, publicat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ca hipertext (de demersuri coroborate) poate contribui la recuperarea extratextului (întreaga rețea de determinări și tensiuni ce se țes între text și context), la exhumarea-exfolierea sensurilor cuprinse în semnul-tablou, film, mesaj publicitar sau mediatic. În ciuda avertismentelor lansate recent (un Pierre Nora inter alii) privind regresul științelor umane care basculează de la o "vîrstă de aur" a marilor paradigme (marxismul, structuralismul) la "era vidului", considerăm că analiza codurilor și mesajelor complementată de o perspectivă hermeneutică nu poate decît să continue mutația spectaculoasă inițiată
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
istorisirea lui Tit Liviu: Să nu socotiți că am venit să aduc pace pe pământ; n-am venit să aduc pace, ci sabie. Căci am venit să-l despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mama sa, pe noră de soacra ei. Și dușmanii omului vor fi casnicii lui (Mt 10, 34-36). Isus este Principele păcii, un Rege (In 18, 37), iar ca Rege trebuie să distrugă împărăția potrivnică, împărăția pământească a satanei și a păcatului. El nu trebuie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sunt sau nu mai sunt foarte riguroase. Astfel încât, prin diferitele episoade ale vieții mondene, în funcție de circumstanțe, vor fi când regrete, când felicitări pentru nerespectarea originii confesionale. Astfel, ducele de Brissac, catolic, ar putea regreta căsătoria fiicei sale Marie-Pierre cu Simon Nora, inspector de finanțe, desigur, dar de origine evreiască. Totuși, ducele va fi fericit să îl vadă pe David de Rothschild ales în 1983 la Jockey Club. Este adevărat că David este al nouălea descendent al lui Amschel, fondatorul german al
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
că s-a găsit o rezolvare, mai greu este pentru stăpânii lor. Din problemele omenești nu poate lipsi, nelipsita soacră. Și ca urmare iată că o soacră din Onești s-a prezentat glonț într-o dimineață la medic reclamând că nora a adormit-o și i-a băgat o sârmă lungă pe gât, care, după ce i-a atins ficatul, i-a ieșit prin piele. După ce au examinat-o, medicii i-au explicat că nici vorbă de sârmă și că în modul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a ieșit prin piele. După ce au examinat-o, medicii i-au explicat că nici vorbă de sârmă și că în modul cel mai sigur, e posibil să fi visat. Pacienta a plecat pufnind și bombănind, nemulțumită și perfect convinsă că nora ei a încercat s-o omoare. Eu cred că aici medicii au greșit. Pentru binele soacrei și a nurorii ei trebuiau să bage ei o sârmă exact în felul descris de pacientă. În felul acesta ambele protagoniste ar fi fost
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
în modul cel mai sigur, e posibil să fi visat. Pacienta a plecat pufnind și bombănind, nemulțumită și perfect convinsă că nora ei a încercat s-o omoare. Eu cred că aici medicii au greșit. Pentru binele soacrei și a nurorii ei trebuiau să bage ei o sârmă exact în felul descris de pacientă. În felul acesta ambele protagoniste ar fi fost mulțumite. Dar oricât aș fi eu de ager în rezolvări, sunt și chestii care mă depășesc, ca de exemplu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
fost mulțumite. Dar oricât aș fi eu de ager în rezolvări, sunt și chestii care mă depășesc, ca de exemplu întrebarea zilei de vineri în „Observatorul de Călărași”, care a fost următoarea: “Soția cărui parlamentar călărășean s-a păruit cu nora unui consilier local, în fața unei farmacii?”. Aici m-a încuiat definitiv, nici picat cu ceară nu cunosc răspunsul, dar, fiind atât de important pentru țară, aș putea spune chiar vital, trebuie musai să-l aflăm. Vă rog, stimați cetățeni și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu ei împreună și să-i anunțe că sunt fericiți și că în curând îi vor invita la căsătoria lor. Părinții lui Bidaru au făcut cunoștință cu Bela încă cu doi ani în urmă și erau foarte încântați de viitoarea noră. Combinele lucrau în formație de câte cinci-șase. Intrarea în lanul de grâu începea cu adevărat în jurul orei opt, opt și jumătate dimineața, după ce grâul se usca puțin la soare. În parcele mari de mai multe zeci de hectare, combinele înaintau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]