4,294 matches
-
delimitată de Carpați, Nistru, Dunăre și Marea Neagră, regiunile situate la sud de Bahlui și Răut, ca și cele de la est de Siret se aflau sub stăpânirea (controlul) Hoardei de Aur. Nucleele organismelor statale medievale le-au reprezentat confederațiile (uniunile) de obști ale comunităților umane românești dintr-o zonă geografică restrânsă. Și în Moldova (regiunea est-carpatică) se constituiseră cu mult înainte de "descălecat", încă în secolele IX-X, numeroase confederații (uniuni) de obști, agrare, pastorale, mai ales pe văile apelor, ce recunoșteau autoritatea militară
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Aur. Nucleele organismelor statale medievale le-au reprezentat confederațiile (uniunile) de obști ale comunităților umane românești dintr-o zonă geografică restrânsă. Și în Moldova (regiunea est-carpatică) se constituiseră cu mult înainte de "descălecat", încă în secolele IX-X, numeroase confederații (uniuni) de obști, agrare, pastorale, mai ales pe văile apelor, ce recunoșteau autoritatea militară și juridică a unui voievod. La un moment dat, după anul 1000, la începutul secolului al XI-lea, o poziție predominantă a dobândit formațiunea politică (statală) de pe valea Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ce au dăinuit și după descălecat, distincte de cele ale domniei, "ocoale", "ținuturi", "cobâle", "câmpuri", precum "Câmpul lui Dragoș", în Neamț, ca și acele "republici țărănești", (amintite de Cantemir), Vrancea, Câmpulung Moldovenesc și Tigheci, de fapt, asociații de sate-confederații de obști.26 Întemeierea Moldovei s-a înfăptuit pe același substrat al unei boierimi, stăpâne pe pământul ei și al confederațiilor de obști. O primă asemănare cu întemeierea Țării Românești: și la est de Carpați, au fost la început voievodate locale (ținuturi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ca și acele "republici țărănești", (amintite de Cantemir), Vrancea, Câmpulung Moldovenesc și Tigheci, de fapt, asociații de sate-confederații de obști.26 Întemeierea Moldovei s-a înfăptuit pe același substrat al unei boierimi, stăpâne pe pământul ei și al confederațiilor de obști. O primă asemănare cu întemeierea Țării Românești: și la est de Carpați, au fost la început voievodate locale (ținuturi), prin unificarea cărora s-a născut, la un moment dat, un nou stat românesc. O a doua similitudine este aceea că
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
p. 597-612. Idem, Cine a fost Negru Vodă, întemeietor de cetăți și ctitor de de biserici, în vol. Pagini de veche artă românească. De la origini până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, București, 1970, p. 96-167. Cihodaru C., Contribuții la cunoașterea obștei țărănești în Moldova, în SCȘI, 1956, fasc. 1, p. 101. Idem, Constituirea statului feudal moldovenesc și lupta pentru realizarea independenței lui, în Studii și cercetări științifice 11, 1960, 1, p. 61-81. Idem, Românii dintre Dunăre și Marea Neagră în secolele X-XIII
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Diploma bârlădeană din 1134 și hrisovul lui Iurii Koriatovici din 1374, în RI 2, 1932, p. 46-54. Idem, Mircea cel Bătrân, București, 1944. Idem, Interpretări românești. Studii de istorie economică și socială, București, 1947 (ed. Șt. S. Gorovei, 1994). Idem, Obștea țărănească în Țara Românească și Moldova. Orânduirea feudală, București, 1964. Idem, Introducere la istoria culturii românești, București, 1969. Papacostea Ș., La începuturile statului moldovenesc. Considerații pe marginea unui izvor necunoscut, în SMIM 6, 1973, p. 43-59. Idem, Întemeierea Țării Românești
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
115 Gepizii 120 Avarii 124 PARTEA a II-a DE LA INSTALAREA SLAVILOR LA REVENIREA IMPERIULUI (602-970) 133 CAPITOLUL IV Populația autohtonă în secolele VII-X 135 Situația etno-demografică 135 Structurile economice-ocupații și îndeletniciri 137 Circulația mărfurilor și monedelor 139 Structurile sociale. Obștea sătească teritorială 140 Obștea țărănească 142 Structuri politice-uniuni de obști, "romanii populare" 148 Habitatul 150 Manifestări spirituale-mentalități, sensibilități, atitudini, credințe 152 Organizarea bisericească pe teritoriul românesc 154 CAPITOLUL V INSTALAREA SLAVILOR ÎN NORDUL DUNĂRII 158 Migrația slavilor 158 Așezarea slavilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
124 PARTEA a II-a DE LA INSTALAREA SLAVILOR LA REVENIREA IMPERIULUI (602-970) 133 CAPITOLUL IV Populația autohtonă în secolele VII-X 135 Situația etno-demografică 135 Structurile economice-ocupații și îndeletniciri 137 Circulația mărfurilor și monedelor 139 Structurile sociale. Obștea sătească teritorială 140 Obștea țărănească 142 Structuri politice-uniuni de obști, "romanii populare" 148 Habitatul 150 Manifestări spirituale-mentalități, sensibilități, atitudini, credințe 152 Organizarea bisericească pe teritoriul românesc 154 CAPITOLUL V INSTALAREA SLAVILOR ÎN NORDUL DUNĂRII 158 Migrația slavilor 158 Așezarea slavilor și coabitarea cu autohtonii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
INSTALAREA SLAVILOR LA REVENIREA IMPERIULUI (602-970) 133 CAPITOLUL IV Populația autohtonă în secolele VII-X 135 Situația etno-demografică 135 Structurile economice-ocupații și îndeletniciri 137 Circulația mărfurilor și monedelor 139 Structurile sociale. Obștea sătească teritorială 140 Obștea țărănească 142 Structuri politice-uniuni de obști, "romanii populare" 148 Habitatul 150 Manifestări spirituale-mentalități, sensibilități, atitudini, credințe 152 Organizarea bisericească pe teritoriul românesc 154 CAPITOLUL V INSTALAREA SLAVILOR ÎN NORDUL DUNĂRII 158 Migrația slavilor 158 Așezarea slavilor și coabitarea cu autohtonii 168 CAPITOLUL VI BULGARII ȘI UNGURII
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ecleziastici îi consemnează erudiția și personalitatea. Ierarhul e prezent la convorbirile de pace cu polonii (1612 și 1616), arată competență în materie juridică (e inițiat în dreptul bizantin), statornicește norme ale vieții monahale (printr-un „așezământ” dat în 1627, reglementând funcționarea obștilor mănăstirești). Prin stăruința și cu cheltuiala sa, ia ființă la Suceava (în 1619) primul spital urban menționat documentar în spațiul românesc (ce va anexa, în timp, și un azil pentru săraci). Ca miniaturist și caligraf, C. ilustrează școala de tradiție
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
talent: la Blaj, în 1795, se tipărește Biblia adecă Dumnezeiasca scriptură a legii vechi și a ceii noao. Învățatul ardelean răspundea, prin truda lui aproape monahală, unei nevoi de ordin religios în primul rând, dar îndeplinea și un serviciu de obște pentru toți românii, de oricare confesiune. Fiindcă, așa cum el însuși scria în Înștiințare cătră cetitor: „Scriptura Sfântă [...] românește tălmăcită la anul 1688 în București s-au fost tipărit, dar cu foarte întunecată și încurcată așezare și întocmire a graiului românesc
BIBLIA DE LA BLAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
cramsin. După ce trecurăm prin această ispită, mateloții noștri sălta de bucurie și își înmuia fețele și brațele în Nil, ca să se răcorească. Chipul acesta de a se îmbăia europenește se potrivea cu mine. Așa eu nu vrui ca bucuria de obște să se sfîrșască fără a mă împărtăși și eu. Mă dezbrăcai numaidecât și mă azvârlii afund în apă; trecui pe subt corabie și ieșii de ceialaltă parte dasupra apei. Atunci văzui pe toți oamenii echipagiului privindu-mă cu cea mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a scopului și la identitatea deplină a cuprinsului lor? Ca spectatorul în fața artei, ca credinciosul cu biserica, astfel e raportul dintre cei culți și știință. Cugetătorii și învățații lucrează, cei culți consumă știința; învățații sânt preoții științei, cei culți sânt obștea credincioșilor; ceea ce nu exclude ca un laic să priceapă adesea mai mult din teologie decât duhovnicul său. Știința este reprezentarea și dezvălirea spiritului național într-o direcțiune, acea a științei; valoarea și ființa ei, viața și scopul ei e departe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se naște lumea șubredă și moare (159). La sfârșitul secolului al XVIII-lea, termenul afion era atât de înrădăcinat în lexicul limbii populare, încât era folosit pentru a descrie caracteristicile altor droguri. Într-un vechi text românesc despre Asia, De obște Gheografia, tradus la Iași (în 1795) din franceză „pe limba moldoveniască”, se spune că în India se găsesc din plin „aromate și de toate feliurile de spițierie”. Printre acestea, frunzele de betel (Piper betle), care sunt mestecate de toată lumea pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Așa cum arată Ilie Bădescu, "Istoria rom(nilor s-ar fi "rupt" (n acel mileniu "nescris" dar plin de bogăția probelor arheologice ș( etnografice, dacă societățile țărănești din aria "Romaniei orientale" n-ar fi (nălțat acele uimitoare "confederații intercomunitare" de tipul "obștei celei mari a Vrancei toată" pe a căror temelie s-au așezat voievodatele ș( cnezatele rom(nești" (Bădescu, 1984: 15). Perioada scursă de la retragerea aureliană petrecută (n 271 ș( p(nă la invazia mongolă din 1241 a fost marcată de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de presiunea constantă exercitată de populațiile migratoare. Cum zonele urbane erau cele ce atrăgeau cu precădere pe migratori, s-a petrecut fenomenul de ruralizare. Formele comunitare de stăp(nire ș( exploatare a păm(ntului au acaparat (ntreg spectrul structurilor agrare. "Obștile sătești au constituit celula de bază a societății daco-romane, apoi rom(nești, (n mileniul migrațiilor. Ea a fost expresia unei multiple solidarități de rudenie, de activitate economică, de viață socială, de afirmare militară" (Constantiniu, 1999: 44). Confederațiile intercomunitare, de la care
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
știe unde să caute, iar dacă știe și una și alta nu înțelege. Și atunci totul se transformă în grotesc. Dar ceea ce a păstrat românul este repulsia față de orice fel de supunere. Să ne amintim respingerea intenției de împroprietărire a obștii din 1921, la I.G. Duca. Dar, oricum, ideea rămâne și este observabilă și astăzi, ba chiar mai mult la oraș. "La noi toți ar fi voit să fie stăpâni pe ei, și să nu aibă nici un stăpân pe capul lor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
culturale latine este pură fantasmagorie. Singură, limba romanică nu poate face desigur acest lucru" (Keyserling, 1993: 277). 5. Suflete nediferențiate Cât de departe am fost noi în istorie de ideea acțiunii concertate, a unirii cum spunea Golescu! "Unirea spre folosul obștii ne fericește, unirea slăvește, unirea întemeiază tot binele" (Golescu, 1993: 201). Golescu vedea cum se poartă oamenii din diferite pături sociale unii față de alții, fără teamă, cu politețe, cu toții față de fiecare, consecință atât a educației, cât și a cunoașterii poziție
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
astăzi, ce putem spune dacă vedem că la începutul secolului al XIX-lea și desigur, mai de demult, viața monahică precum și cea a preoților era de fapt lipsită de religiozitate, iar pilda acestora nu putea fi câtuși de puțin folositoare obștii? În loc ca veniturile mânăstirilor să fie folosite pentru acțiuni în sprijinul celor mulți, erau folosite de o mână de călugări "în desfrânări și în desfătări petrecând. Cine poate zice că aceste persoane, mulțumindu-să din veniturile mănăstirilor, iar nu toată patria
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ar fi trebuit să primeze interese generale. Deosebit de interesantă din perspectiva specificului temei noastre este analiza făcută de Gherea uneia dintre cele trei soluții ale problemei țărănești, vehiculate (n acea perioadă: băncile populare, casa rurală ș( arendarea păm(ntului către obștile sătești. Ideea arendării moșiilor către obștile sătești, considerată de Gherea cvasisocialistă, nu avea (n opinia lui șanse de succes (n condițiile existente atunci. Aceasta pentru că era puțin probabil ca moșierii să dorească să facă acest lucru; ș( chiar dacă aceștia ar
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
generale. Deosebit de interesantă din perspectiva specificului temei noastre este analiza făcută de Gherea uneia dintre cele trei soluții ale problemei țărănești, vehiculate (n acea perioadă: băncile populare, casa rurală ș( arendarea păm(ntului către obștile sătești. Ideea arendării moșiilor către obștile sătești, considerată de Gherea cvasisocialistă, nu avea (n opinia lui șanse de succes (n condițiile existente atunci. Aceasta pentru că era puțin probabil ca moșierii să dorească să facă acest lucru; ș( chiar dacă aceștia ar fi dorit (n număr (nsemnat, ar
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
condițiile existente atunci. Aceasta pentru că era puțin probabil ca moșierii să dorească să facă acest lucru; ș( chiar dacă aceștia ar fi dorit (n număr (nsemnat, ar fi fost dificil să se agrege o atitudine ș( o acțiune comună (n cadrul obștilor deoarece, arată el, "...obștiile nu conzistă dintr'o masă omogenă de țărani, ci din clase de țărani" (Dobrogeanu Gherea, 1910: 305). Obiectivitatea ș( realismul cu care Gherea (nțelegea să abordeze problemele, (l fac să arate că "țăranul nostru, crescut (n
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de țărani" (Dobrogeanu Gherea, 1910: 305). Obiectivitatea ș( realismul cu care Gherea (nțelegea să abordeze problemele, (l fac să arate că "țăranul nostru, crescut (n condițiile neoiobagului ș( av(nd psihologia acestuia, e cam puțin susceptibil să devină membrul unei obștii semisocialiste, ș( să muncească stăruitor pentru obștie, sub cuv(nt că o părticică din munca asta (( va reveni ș( lui, ori sub cuv(nt de interese obștești superioare" (Dobrogeanu Gherea, 1910: 306). Mai mult, Gherea identifica o problemă de sistem
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
E o contrazicere flagrantă să cauți să realizezi un fel de cooperativă semisocialistă, cu un țăran care răm(ne tot odată proprietar individual pe propriul sau pam(nt" (Dobrogeanu Gherea, 1910: 307). Exista (nsă ș( posibilitatea (mpărțirii păm(ntului arendat obștei (ntre membrii acesteia, (n vederea exploatării. Nici această variantă nu o vede viabilă Gherea, arăt(nd că, (ntr-un asemenea caz, fruntașii satului vor ajunge să (( aservească pe cei mai nevoiași. Iar problema cea mai mare era la Gherea nu arendarea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
biologice sau teritoriale, și o formă conștientă, ce are loc cu participarea deliberată a oamenilor, este vorba de tradiția bunurilor spirituale (Stahl, 1983: 251). Pentru a explica procesul transmiterii acesteia din urmă în comunitatea rurală românească, Stahl introduce conceptul de obște pe bază de tradiție difuză, el explicând că tradiția nu se transmite doar de la vârstnici la tineri, membrii obștei învățând de la toți ceilalți, continuu, atâta timp cât acel grup social există. Este posibil ca și cei în vârstă să învețe din experiența
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]