3,655 matches
-
peptide natriuretice (Jarvie și colaboratorii săi cit. de 24). În fine, Sevre (cit. de 24) invocă importanța efectului hormonilor sexuali la femeie în remodelarea vasculară și complianța arterială, precum și în modularea sensibilității reflexe a baroreceptorilor. La nivelul cordului, după menopauză, obezitatea în mod particular poate potența efectul HTA asupra hipertrofiei VS, iar efectul protector al estrogenilor asupra funcției cardiace poate conserva mai mult timp funcția sistolică chiar și în această perioadă. Microalbuminuria, ca marker al riscului cardiovascular și renal, este în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
mai mare la bărbați, dar trendul actual este de scădere la bărbați și de creștere la femei, inclusiv pentru grupa de vârstă de 65 de ani și peste, ceea ce are un impact semnificativ asupra riscului cardiovascular (5). 50.3.4. Obezitatea Este mai frecventă la femeia de 45 de ani i peste și la bărbați până în 45 de ani, un risc crescut avându-l obezitatea de tip android din cauza asocierii altor factori de risc sau comorbidități. În studiul Women’s Health
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
de ani și peste, ceea ce are un impact semnificativ asupra riscului cardiovascular (5). 50.3.4. Obezitatea Este mai frecventă la femeia de 45 de ani i peste și la bărbați până în 45 de ani, un risc crescut avându-l obezitatea de tip android din cauza asocierii altor factori de risc sau comorbidități. În studiul Women’s Health Initiative, în care vârsta medie a femeilor a fost de 72 de ani la includere, 14,7% dintre femei au avut obezitate. Studiul a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
avându-l obezitatea de tip android din cauza asocierii altor factori de risc sau comorbidități. În studiul Women’s Health Initiative, în care vârsta medie a femeilor a fost de 72 de ani la includere, 14,7% dintre femei au avut obezitate. Studiul a arătat că femeile obeze (circumferința abdominală > 88 cm) au risc mai mare de deces înainte de vârsta de 85 de ani, asocierea comorbidităților, inclusiv cardiovasculare, este mai mare. De asemenea, sindromul metabolic este mai frecvent la femeile cu afectare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
ani, în egală măsură femeilor și bărbaților. Ghidul american Primary Prevention of Cardiovascular Disease in Women utilizează un nou model de risc, care depășește limitele scorurilor clasice, estimând riscul pe viață și completând criteriile Framingham cu alți factori de risc (obezitate, sindrom metabolic, istoric familial, boală cardiovasculară prematură), precum și cu evidența afectării subclinice de organ (de exemplu, scorul de calciu coronarian). Modalitatea de evaluare a riscului se bazează pe utilizarea a 3 categorii: risc înalt, la risc, risc optim (5) ( tabelul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
handicap într-un procent de 12% în cazul bărbaților și 2% în cazul femeilor, după ce s-au luat în considerare beneficiile de sănătate. Aceasta face din alcool al treilea mare factor de risc care afectează sănătatea în statele UE, înaintea obezității și după tutun și hipertensiunea arterială. Impactul asupra sănătății este întâlnit într-o varietate de situații și include: * 17.000 decese anual cauzate de accidentele rutiere (1 din 3 din toate accidentele rutiere); * 27.000 de decese accidentale;, * 2.000
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a CHC [1-4]. Măsurile de prevenire primară vizează influențarea factorilor de risc. Punctele forte ale prevenției primare sunt reprezentate de vaccinarea împotriva hepatitei virale B și educația generală pentru prevenirea hepatitelor virale B și C, excluderea toxicelor hepatice și controlul obezității și a diabetului zaharat. Măsurile de prevenire secundară au ca scop evitarea progresiei afecțiunilor hepatice constituite spre ciroză și CHC. În acest context se înscriu tratamentele antivirale adresate hepatitelor cronice virale B și C și tratamentele adresate afecțiunilor hepatice metabolice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
mondial (tabelul 46) [1]. Principiile se regăsesc în toate ghidurile de conduită destinate prevenirii CHC [1-4]. Prevenția primară față de factorii de risc majori pentru CHC poate fi posibilă prin măsuri care vizează infecțiile virale B și C, consumul de alcool, obezitatea și diabetul zaharat, contaminarea alimentelor cu aflatoxine [1-4]. PREVENIREA INFECȚIEI CU VHB Măsuri specifice. Vaccinarea anti-VHB Prevenirea infecției cu VHB beneficiază esențial de vaccinare, disponibilă din 1982 [6-8]. Până în anul 2011, un număr de 179 de țări, dintre cele 192
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
o creștere reală [24]. PREVENIREA ALTOR FACTORI DE RISC PENTRU CHC Procentul CHC non-virale este în medie de 10-20% [42]. Factorii de risc care pot face obiectul prevenției primare sunt reprezentați de consumul de alcool și afectarea hepatică prin alcool, obezitatea și diabetul zaharat de tip 2 și afectarea hepatică secundară sindromului metabolic (ficatul gras non-alcoolic - NAFLD și steatohepatita non-alcoolică - NASH), contaminarea alimentelor cu aflatoxine, fumatul [1,42,43]. Consumul de alcool și afectarea hepatică prin alcool Consumul excesiv de alcool a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
g/zi sau chiar sub 10-12 g/zi [46-48]. Oprirea consumului excesiv de alcool, la un pacient cu ciroză constituită, apare ca fiind critic în raport cu evoluția spre complicații ale cirozei și deces, dar nu protejează total față de riscul de CHC [42]. Obezitatea, diabetul zaharat și afectarea hepatică secundară sindromului metabolic (ficatul gras non-alcoolic - NAFLD și steatohepatita non-alcoolică - NASH) Ficatul gras non-alcoolic (NAFLD) reprezintă expresia hepatică a sindromului metabolic și a fost recunoscut ca factor de risc pentru dezvoltarea steatohepatitei non-alcoolice (NASH), a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
expresia hepatică a sindromului metabolic și a fost recunoscut ca factor de risc pentru dezvoltarea steatohepatitei non-alcoolice (NASH), a cirozei hepatice și a CHC [43,49,50]. Confruntarea cu NAFLD este mai mare în statele vestice, în relație cu frecvența obezității, a diabetului zaharat de tip II și a hipertrigliceridemiei, cu alți factori predispozanți, ca alimentația hipercalorică, inactivitatea fizică. În SUA prevalența NAFLD în populația generală a fost estimată la 6-14% [43]. La pacienții cu obezitate și diabet zaharat de tip
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
vestice, în relație cu frecvența obezității, a diabetului zaharat de tip II și a hipertrigliceridemiei, cu alți factori predispozanți, ca alimentația hipercalorică, inactivitatea fizică. În SUA prevalența NAFLD în populația generală a fost estimată la 6-14% [43]. La pacienții cu obezitate și diabet zaharat de tip II, prevalența NAFLD variază între 25-75% [51]. Prevenirea sindromului metabolic prin componentele sale, în particular a obezității, a diabetului zaharat și a dislipidemiei, poate beneficia de un comportament alimentar adecvat, menținerea unui indice de masă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
inactivitatea fizică. În SUA prevalența NAFLD în populația generală a fost estimată la 6-14% [43]. La pacienții cu obezitate și diabet zaharat de tip II, prevalența NAFLD variază între 25-75% [51]. Prevenirea sindromului metabolic prin componentele sale, în particular a obezității, a diabetului zaharat și a dislipidemiei, poate beneficia de un comportament alimentar adecvat, menținerea unui indice de masă corporală adecvat [50, 52] și activitate fizică susținută [43]. Contaminarea alimentelor cu aflatoxine Reglementările aduse în distribuirea alimentelor contaminate cu aflatoxină (micotoxina
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
acordate pentru fiecare dintre cele cinci variabile. Ficatul gras non-alcoolic (NAFLD) și steatohepatita non-alcoolică (NASH) Ficatul gras non-alcoolic cuprinde un spectru de afecțiuni, de la steatoza simplă (NAFLD), la steatohepatită (NASH) și ciroză. Prevalența NAFLD este în creștere, în raport cu creșterea prevalenței obezității și a diabetului zaharat de tip II, în prezent fiind cea mai frecventă cauză de afectare hepatică în lumea occidentală [49,51,76-80]. Potențialul de progresie spre ciroză a NAFLD apare ca fiind redus (0-4% în interval de 10-20 ani
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
discuție realizarea unei strategii de screening pentru NASH/ciroză, la populația cu risc [76]. Intervențiile terapeutice destinate afectării hepatice sunt în plină dezvoltare, dar nu sunt încă standardizate. Dintre intervențiile destinate comorbidităților, schimbarea stilului de viață, cu dietă, sport, controlul obezității, slăbire, având ca țintă un indice de masă corporală normal, au demonstrat un efect de ameliorare a NASH. O scădere din greutate cu 5-10% poate fi suficientă pentru normalizarea transaminazelor, a inflamației și a steatozei, dar nu și a fibrozei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
ischemice în teritoriile afectate. EXAMENUL CLINIC Anamneza scoate în evidență un pacient, de obicei bărbat în decada a VI-a de viață, cu istoric de hipertensiune arterială necontrolată medicamentos, cu eventual alți factori de risc cardiovascular, fumat, diabet zaharat, hipercolesterolemie, obezitate sau cunoscut cu tulburări genetice ca sindromul Marfan, sindromul Ehler-Danlos. Acestea din urmă pot interesa pacienți la vîrste tinere. Majoritatea pacienților au la examinare valori tensionale crescute, sunt anxioși. În 20% din cazuri putem avea semnele obiective ale șocului hipovolemic
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
congenitală), afecțiuni pleurale (pleurezie, mezoteliom pleural); cauze diafragmatice (ascensionare idiopatică, post-traumatică, frenoplastie); blocarea diafragmului (fractură costală, pneumonie, infarctare, abces, peritonită); cauze abdominale (hepatomegalie, splenomegalie, abces subfrenic, tumori abdominale, distensie gastrică sau colonică);ascensionarea bilaterală este cauzată cel mai frecvent de obezitate și sarcină, dar și de boli neuromusculare, boli ale țesutului conjunctiv sau afecțiuni metabolice [23]. TRATAMENT Eventrația diafragmatică are în general indicație chirurgicală, mai ales în forma sa completă, iar la nou-născuți și copii mici corectarea chirurgicală este salvatoare și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
care rigiditatea arterială este crescută la pacienții renali nu sunt bine precizate. Rigiditatea arterială crescută este atribuită într-o oarecare măsura vârstei, hipertensiunii arteriale, stresului parietal și unor factori de risc cardiovasculari clasici, precum hiperglicemia cronică, hipercolesterolemia, fumatul, sedentarismul sau obezitatea. Există însă și factori specifici pacienților renali, precum calcificările vasculare, hiperhidratarea cronică, microinflamația cronică, hiperactivitatea simpatică, activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron, creșterea oxidării LDL-colesterolului sau anomaliile oxidului nitric [Mourad et al., 1997]. Această asociere a fost independentă de nivelul tensiunii arteriale sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
3,3 unită]i Agatston) în comparație cu cei fără evidență de cardiopatie ischemică. Aceste rezultate subliniază legătura dintre boala coronariană, calcificările coronariene și starea microinflamatoare. Interesantă în studiul discutat mai sus este și corelația pozitivă dintre gradul/prevalența calcificărilor coronariene și obezitate, un factor de risc cardiovascular cert în populația generală, însă controversat la cea uremică. în fine, anticoagulantele orale (warfarina) ar inhiba o proteină matriceală (MGP) vitamin K-dependentă, secretată de către celulele musculare netede și care prezintă un rol de inhibare a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
etc.). În țările dezvoltate, două treimi dintre vârstnici sunt supraponderali sau obezi. O suprapondere moderată, cu un indice de masă corporală (IMC) mai mic de 27 kg/m 2 se pare că nu este nociv la persoanele în vârstă, dar obezitatea predispune la multiple complicații, în primul rând la boli cardiovasculare. Odată cu scăderea în greutate riscul apariției acestor complicații se diminuează (1). Pe de altă parte, există vârstnici malnutriți (mai mult de o treime dintre cei spitalizați). La aceștia, pe lângă greutatea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
grași saturați din dietă cu acizi grași mono- și polinesaturați și, eventual, la vârstnicii care au suferit deja un eveniment cardiovascular acut, asocierea în tratament a unei statine (10). 52.2.1. Aportul caloric Un aport caloric crescut duce la obezitate care, se știe, este un important factor de risc pentru ateroscleroză. Pe de altă parte, un aport energetic redus se asociază cu o creștere a incidenței bolilor cardiovasculare ca urmare a faptului că acesta este însoțit și de un aport
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
ar putea duce la rezolvarea acestei probleme (11). 52.2.2. Lipidele alimentare Prin arderea unui gram de lipide rezultă 9 kilocalorii, ceea ce face ca o dietă bogată în lipide să fie și hipercalorică. Aportul lipidic este strâns corelat cu obezitatea care, la rândul ei, influențează mulți dintre factorii de risc ai aterosclerozei. De asemenea, dietele bogate în lipide cresc lipemia postprandială și resturile chilomicronice, crescând astfel riscul de boli aterosclerotice. De aceea, cantitatea totală de lipide din dietă nu trebuie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
50 ml spirtoase. Consumul moderat de alcool este definit ca o porție de alcool pe zi la femei și două porții la bărbați. Consumul exagerat de alcool, mai ales la populația vârstnică, poate crea dependență și poate determina diferite afecțiuni (hipertrigliceridemie, obezitate, HTA, cardiomiopatie, afectare hepatică, pancreatită, neoplazii gastrointestinale, cancer de sân). 52.2.7. Antioxidanții Din procesele metabolice ale organismului rezultă radicali liberi: hidroxil, superoxid, oxigenul atomic, oxidul nitric, peroxidul de hidrogen, radicalul peroxil și hidroperoxil. Toți radicalii liberi se caracterizează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
prognosticul cardiovascular al vârstnicilor (43). Factorii de risc pentru HTA pot fi clasificați în factori nemodificabili, asupra cărora nu putem interveni (vârsta, rasa, sexul, antecedentele heredocolaterale) și factori modificabili, mulți dintre aceștia putând fi influențați printr-un tratament dietetic adecvat (obezitatea, sedentarismul, fumatul, aportul crescut de sare, aportul redus de potasiu, consumul excesiv de alcool și de cafea și stresul). 52.3.1. Scăderea ponderală Există o relație directă între greutatea corporală și TA; orice modificare în plus sau în minus a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
excesiv de alcool și de cafea și stresul). 52.3.1. Scăderea ponderală Există o relație directă între greutatea corporală și TA; orice modificare în plus sau în minus a greutății corporale este urmată de modificări în același sens ale TA. Obezitatea de tip abdominal este un factor de risc important pentru creșterea TA . Se apreciază că 60% dintre adulții hipertensivi au un exces ponderal de peste 20% și că 20-30% dintre hipertensiuni sunt atribuite obezității (44). Mecanismele prin care obezitatea determină creșterea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]