3,019 matches
-
cu cerințe speciale În educație a unui registru comportamental adecvat, care să permită adaptarea și integrarea sa socială, printr-o experiență comună de Învățare alături de elevii normali; • asigurarea legăturii cu faptele reale de viață și familiarizarea cu o serie de obișnuințe privind activitățile de utilitate practică și de timp liber; • dezvoltarea capacităților necesare pentru rezolvarea independentă ( În limitele permise de gradul de deficiență) a problemelor personale și de viață cotidiană, creșterea autocontrolului În situații dificile și practicarea unor metode și tehnici
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
a persoanelor cu handicap Florian Sălăjeanu asistent social Acceptarea diversității și respectarea individualității sunt semne ale societăților evoluate. Toți ne dorim ca România să fie o astfel de societate și, până atunci, fiecare dintre noi avem câte ceva de schimbat: politici, obișnuințe și mentalități. Vorbind despre politici, necesară este înlocuirea celor reactive, ce dau soluții la problemele apărute și au efecte negative, cu politici proactive, oferind soluții care să prevină din timp condițiile ce pot duce la amplificarea problemelor acute din societate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
gradul de acuratețe al declarării comportamentelor indezirabile, în literatura de specialitate se recomandă să folosim, pe cât posibil, metoda autocompletării chestionarelor, întrebări deschise, și să-l întrebăm întâi pe subiect dacă a întreprins o acțiune anume, specifică, iar după aceea - despre obișnuința unor acte indezirabile (Bradburn et al., 2004, p. 114). 6.3. Limitele memoriei umanetc "6.3. Limitele memoriei umane" O serie de erori sistematice sunt legate de memoria de lungă durată, care este, de regulă, cea solicitată prin cercetările pe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
rămîne asămăluirea („o pricină ce să pună drept pildă pricinii cei adevărate a stihului”). Folosind-o cu oarecare rafinament, Conachi creează o rețea de figuri (figuri În exclusivitate a erosului), punînd la temelia lor două principii clare: muzicalitatea și normalitatea (obișnuința, autenticitatea, răspîndirea) limbajului. În limba aspră a lui Conachi aceste două repere sună astfel: „dascăl și povățuitor adevărat trebuie să fie auzul și obiceiul după care se vorbește” (s.n.) Se va vedea din versurile citate mai jos că auzul nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și citiți sănătoși.” Reținem două propoziții care spun ceva despre scriitorul Pann: „scriind cîte ceva, mi se pare că-mi petrec vremea foarte dulce” și: „m-am obicinuit a nu ședea fără lucru”... Ordinea propozițiilor În text este alta: Întîi, obișnuința de a munci, apoi petrecerea dulce. Există și un al treilea element: folosul, conștiința că ceea ce faci este necesar. Prin aceasta, Pann se identifică parțial cu mentalitatea epocii: o epocă Întemeietoare. Spre deosebire de Conachi, de pildă, indiferent la reputația lui literară
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poate decide să-și schimbe comportamentul). În acest context trebuie să menționăm că autodezvăluirile terapeutului trebuie să se înscrie în cadrul congruenței. Așadar, ele sunt frecvent utilizate în consilierea genetică pentru a asigura congruența terapeutică; ele nu devin însă obligație sau obișnuință, căci relația nu este între prieteni, ci între un profesionist (terapeut) și o persoană cu probleme (pacient). 7.4.4.4. Colaborarea Colaborarea se referă la faptul că demersul terapeutic este bine structurat și se face după o agendă comună
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
bine, lămurește interiorul duhovnicesc și ușurează ridicarea sufletului către cele cerești.” Prin post și rugăciune omul comunică mai ușor cu Dumnezeu. ”Învață-l pe copil să se roage! Dacă Îl vei Învăța de mic, cu timpul rugăciunea Îi va deveni obișnuință și chiar necesitate. Trebuie să Învățăm copilul să se roage atât cu gura cât și cu mintea.” Există din păcate familii unde Hristos nu este primit. Mântuitorul stă la ușa sufletului nostru, iar noi din mândrie nu-i deschidem. El
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
n-a murit. Dar tu ? întrebă Cosmina. Tu ești convins ? Pantelimon își scoase moneda din buzunarul de la piept. Nu avea, făcând acest gest, aerul șăgalnic de altădată. — Acum nu ne gândim la nimic. Ne aflăm în fața unei răscruci doar din obișnuință. Trebuie numai să mergem, dar până și asta te obligă la o alegere. Aruncă moneda în aer și o prinse între palme. — Adică da ori ba. Sau poate fi și așa... O aruncă din nou și moneda căzu pe podea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
descalț... — Nu te descălța, șterge-te bine și gata... Rada intră în sufragerie, își lăsă haina și geanta pe scaun și dădu perdelele la o parte. Lumina învioră mobilierul frumos încrustat, catifelele moi de pe scaunele cu speteze primitoare. Aruncă, din obișnuință, o privire în oglindă, dar nu-și netezi părul care cădea în neorânduială. Se uitase în vitrină și nu-i venise să creadă : buza de jos spartă, ochiul stâng pe jumătate închis, obrajii descărnați de nesomn. Își pipăise fața, încă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cu mâinile asupra grilajului, în așteptare. Ca și când nimic nu s-ar fi întîmplat, indiferent, se îndreptă spre pat și se întinse pe spate, cu mâinile sub cap. Deși căuta să se abstragă cu totul accidentului, sensibilitatea lui nu putea, prin obișnuință, să respingă intuiția exact cronologică a faptului ce se petrecea în jurul său. Ghici că Pica, după ce privise pe fereastră, ieșise din camera ei cu picioarele goale, ca să nu fie auzită, și cobora jos în curte pe scara de serviciu. Ioanide
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cunoștință cu Saferian, cu câțiva ani în urmă, și Sultana se concentră asupra lui, crezând a-și fi găsit obiectul pasiunii sale. Fiind singur cu Sultana, Ioanide, imprudent, observîndu-i fixitatea rătăcită a privirilor, nu fu în stare să-și învingă obișnuința și bătu ușor cu mâna obrazul fetei, care, deloc scandalizată, stătu într-o crispată așteptare. Atunci Ioanide, mai mult amuzat, petrecu mâna peste mijlocul ei, ceea ce avu drept efect o năprasnică reacție din partea Sultanei. Aceasta, anticipând, se lăsă cu ochii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
clișeu ca unul să zică deodată: "o duce greu, săracul", aprobat de fizionomiile devenite brusc serioase ale celorlalți. S-ar fi spus că era un caz de interes național, față de care îngrijorarea devenea colectivă. Toată această comedie se întemeia pe obișnuința pe care o au oamenii de lume de a cameleoniza și din sentimentul snob că mizeria persoanelor bine are alt punct de plecare decât a indivizilor de rând, fiindcă de fapt Gaittany trăia nu se poate mai cu înlesnire. Era
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Era prăjitura la care ținea îndeosebi, fără vreun motiv material. Corpul prăjiturii era fad, frișca prea G. Călinescu spumoasă și zaharoasă. Ioanide explica astfel lucrurile: la vederea meringii, Gaittany, neavând nici un fel de senzație personală, a exclamat odată din pură obișnuință: "Perfect!" Nefiind contrazis de nimeni, a luat tăcerea drept aprobare și de atunci e "convins" că prăjitura e bună. Așa făcea în toate chestiunile. La cafea, Saferian oferi comesenilor țigări de foi Don Garcia și alte specialități tabagice, britanice și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Pomponescu deveni ușor nervos. - Maman, exagerezi, e un articol al vreunui prieten al luiIoanide, are și el partizanii lui, ce are de-a face toată chestiunea cu mine? Mai bine spune-mi cum stai cu sănătatea. Madam Pomponescu-mamă, femeie cu obișnuința lumii, deși de vederi înguste, își dădu seama îndată că fiul ei nu suportă conversația pe această temă, înregistrînd sugestia lui de a se închide discuția. Acceptă deci scoaterea de pe ordinea de zi a referatului despre articolul din revista străină
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
găsi o ființă discretă și înțelegătoare începe o a doua viață. De o astfel de existență nouă am și eu nevoie. Cred că mă înțelegi. - Te-nțeleg! răspunse Ioana cu un glas liniștit, dar îngroșat în surdină, șoptit profund, din obișnuință scenică. Pomponescu fu satisfăcut de această corespundere laconică ce-l scutea de gesturi teatrale. Genul său era o discreție pompoasă. Ioana pricepu și ea că o excesivă rezervă putea să bleseze, și de aceea veni spre Pomponescu și, făcîndu-se a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
alții au râs, logicienii din clasă, care au pretins că fac o tautologie, refuzând să definesc printr-o notă nouă. Gavrilcea însă a zis (după ce a întrebat cum mă cheamă): "Camaradul Ioanide (așa m-a numit poate intenționat, poate din obișnuință) a spus un lucru extrem de important, cu toată aparența de rămânere pe loc. Istoria, adică nararea de fapte omenești, se ocupă numai cu "faptele istorice", deci rămâne să ne lămurim ce este un fapt istoric". Atmosfera era încordată, ședeam cam
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
față de Ioanide,mă agasează de un ceas. . - Îți închipui pentru ce viu! . - Pentru Tudorel, probabil. Te-nțeleg! Sunt cu totul alături de dumneata! Ce nenorocire! Regret din suflet. Și Gaittany bătu palmele și țâțâi din gură. Părea fals și convențional din obișnuință, și adevărul este că n-avea deloc sensul tragicului. Totuși emoția lui era reală și compătimirea onestă. - Aș vrea să-l văd măcar și nu știu la cine să bat. - Am să-ncerc. Chestiunea e strâns legată de cazul luiHangerliu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să-l vadă, spre a-l consulta, nu fu primit, cu scuza că Pomponescu e indispus. De pe canapea, ex-ministrul trecea câteodată pe un fotoliu, înfundîndu-se în el și privind cu insistență un punct în gol. La eticheta zilnică păstrase toate obișnuințele, venea la masă, mânca distrat și fără apetit, desfăcea jurnalul și-l depunea înainte de a-l fi citit. Adesea era cu totul neatent și când madam Pomponescu îi punea o întrebare, neștiind că se adresează lui, nu răspundea nimic. Începuse
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
A doua zi fu găsit pe pat mort, nedezbrăcat. Pe noptieră se afla un pahar cu apă în parte golit și un mic flacon cu un fel de sare pe fund. Probabil imediat ce intrase în dormitor băuse puțină apă, din obișnuință, apoi, întinzîndu-se pe pat, luase cianură de potasiu. XXX Gonzalv Ionescu, după un timp de expectație prudentă, fu nevoit să admită că Ermil Conțescu era mai tare ca oricând. Nu numai că nu fusese dat afară, dar i se propusese
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
aici concluzia exagerată că investigarea naturii virtuții etice ar fi străină demersului din Etica nicomahică și nu ar avea nici un rol în educația morală. Căci educația morală, nu-i așa, e o chestiune exclusivă de „deprindere”, de formare a unor obișnuințe comportamentale prin înfăptuirea repetată a unor acțiuni bune și evitarea sistematică a unora rele pănă cănd genul adecvat de reacție îți devine o a doua natură, prin metoda recompensei si pedepsei; or, în acest proces, teoria sistematică și argumentul rațional
Despre educaţia morală la Aristotel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
reușită locală a plantației colective care eșua pretutindeni? • De ce acest eșec tardiv? Care au fost condițiile sale concrete? Am văzut că Okelataka, prin situarea geografică, cunoscuse cele două exploatări coloniale (fildeșul și uleiul de palmier); de unde o alienare cvasitotală, o obișnuință îndelungată a servituții care-i face pe toți să se supună ordinelor venite de la suprastructura europeană. Aflat de mai bine de o jumătate de secol în situație colonială, redus la a fi această celulă exploatată pe care o dorea sistemul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
religioase și practicante sunt în medie mai fericite și dezvoltă mai puține tulburări mintale decât cei nepracticanți" (idem, pp. 118-119). Religia ar acționa prin intermediul mai multor mecanisme: credința (care încurajează serenitatea), sentimentul de apartenență la grup (care ne susține), valorizarea obișnuințelor unei vieți regulate (care încurajează stabilitatea); • activitatea: "oamenii implicați într-o activitate sunt mai fericiți decât cei inactivi, cu atât mai mult cu cât activitatea corespunde propriilor țeluri și valori" (idem p. 119); • prietenii și relațiile (sprijinul social: emoțional, informațional
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
structură logică sau ca o categorie a gândirii. Ea este analizată ca un ansamblu unit de practici și reprezentări care prezintă conținuturi regulate, obiectiv observabile și științific descriptibile. Astfel, "bunurile culturale" apar, pe rând, ca materiale (îmbrăcămintea, de exemplu), corporale (obișnuințe în ținută) și imateriale (limbaje, credințe, valori, principii etc.). Altfel spus, sunt fragmente de cultură independente care tind să se unifice într-un sistem social integrator. Această concepție antropologică insistă pe conținuturile empirice din care fac parte aspectele spirituale sau
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fără să fie cercetător de teren care se delimitează de concepția normativă a Kulturwissenschaft citată mai sus, enumerând bunurile materiale, spirituale și corporale care o compun: "Întregul complex care cuprinde cunoașterea, credințele, arta, morala, dreptul, obiceiurile și celelalte capacități sau obișnuințe, dobândite de om ca membru al societății". Citat de Cuche, 1996, p. 17. Această definiție enumerativă se impune astăzi în rândul antropologilor și sociologilor. Ea permite analiza bazelor obiective care îi autorizează să vorbească mai degrabă de "bunuri culturale" decât
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și la Popper, raționalitatea este procedurală prin natură: ea se dovedește. Potrivit acestui curent, teoria experienței se fondează pe efectele și utilizările pozitive sau negative care se obțin din probe (științifice, artistice, religioase...) pentru viață, pentru știință, pentru societate, pentru obișnuințe... Avem o anumită putere să modificăm ceea ce este certificat în trecut în funcție de efectele din viitor. Iar societatea este cea care garantează stabilitatea celor mai multe adevăruri (aici pragmatismul se raliază la poziția lui Durkheim). În științele sociale, pragmatismul inspiră diverse orientări fecunde
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]