1,730 matches
-
până în anul 1857 - anul în care oborul de vite a fost mutat din centrul orașului în zona de Nord a acestuia - structura stradală a Bacăului a fost una extrem de simplă, aceasta descriind, în mare, forma unei cruci: din inima așezării - oborul - porneau cele patru trasee importante - spre Vest, drumul Călugăra (ulița Armenească), spre Nord, drumul care făcea legătura cu orașul Piatra Neamț (cu o ramificație ce lua calea Romanului, prin intermediul podului de lemn din susul Bistriței), spre Sud, drumul Bacău-Focșani și spre
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Mihai Vasiliu și am rămas în noroi nemaiputând merge, până când un om călare, ce trecea pe acolo, m-a luat pe cal, dar ciubotele mi-au rămas în glod”. Chiar și după ce a fost mutat pe malul drept al Bistriței, oborul de vite a continuat să joace un rol esențial în viața economică a Bacăului, implicit în configurarea bugetului comunal. În acest sens, cea mai bună dovadă este dată de faptul că primele proiecte de modernizare a străzilor comunale au vizat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acestui „obiectiv” de satul Șerbănești, dar și de principalul „colector” al micilor producători din satele din partea de Vest a orașului - strada Ioniță Sandu Sturdza (fosta uliță Armenească). Primul pas a fost realizarea podului de fier (aflat în imediata apropiere a oborului) ce făcea legătura cu Șerbăneștiul - podul a fost dat în folosință la sfârșitul anului 1886. Au urmat lucrările de șoseluire a străzii Carol I (1886-1890) - ce lega podul de fier de șoseaua Națională - și cele de modernizare a străzii Ioniță
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în ședința din 17 martie 1921, consiliul comunal a aprobat cererea formulată de Ștrul Kendler privind „închirierea pe doi ani, în mod gratuit, a locului ce servește ca depozit de butuci - aproximativ 2.880 m.p., din dreptul fabricii sale din Oborul de cereale, ce se megieșește la Nord cu drumul ce duce la Podul de Fier și la Sud cu hambarul Băncii Naționale”. Condițiile acestei închirieri, propuse chiar de proprietarul băcăuan, au fost următoarele: „1. Să curețe pe cheltuiala sa strada
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vagon de 10.000 kg., prețul va fi de 500 lei; în oraș, pentru transportul și încărcatul unei cantități de cel mult 300 kg., mărfuri sau obiecte, prețul va fi de 25 lei; tot atât și pentru transportul la cazărmi, oborul de vite, cimitir sau la depozitul de gunoaie de pe malul Bistriței”. Tot în anul 1928, tarifele pentru „cursele cu mașini” (auto-taxi) erau următoarele: o cursă în oraș - 30 lei; o cursă la/de la gară - 40 lei; o cursă la cimitir
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de pe malul Bistriței”. Tot în anul 1928, tarifele pentru „cursele cu mașini” (auto-taxi) erau următoarele: o cursă în oraș - 30 lei; o cursă la/de la gară - 40 lei; o cursă la cimitir/retur - 50 lei; o cursă la cazărmi sau obor - 40 lei; o cursă în afara orașului (cel mult 10 kilometri) - 150 lei; o oră cu mașina de lux - 200 lei. Pe 20 august 1930, Primăria Bacău a încheiat primul contract de concesionare a transportului public local - pe o perioadă de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lor înseamnă, de fapt, erodarea românismului în fiecare dintre noi. Mediul citadin băcăuan a fost produsul exclusiv al principalelor funcții ale orașului - funcția economică (comercială și industrială) și cea administrativă. Așa cum am arătat, spațiul urban s-a dezvoltat în jurul fostului obor de vite - amplasat, până în anul 1857, în zona centrală a orașului - și, după mutarea acestuia în zona de Nord, în jurul nucleului comercial al Bacăului - strada Mare. Fizionomia orașului s-a aflat la discreția inițiativelor private până la începutul secolului al XX
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anul 1933, Camera Agricolă Bacău (înființată în anul 1925) „a acordat agricultorilor mici o subvenție de 10% din prețul de cost, pentru a-i încuraja să introducă plugul de fier”. Valorificarea producției era realizată prin vânzarea produselor în târgurile și oboarele de cereale, organizate anual sau săptămânal în centrele cele mai importante: Bacău, Parincea, Târgu Ocna, Răcăciuni ș.a. Cazurile în care micii agricultori își comercializau marfa pe loc erau destul de rare, aceștia preferând să meargă în locurile special amenajate pentru a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
decât cele obținute de micii proprietari. Acest fapt se datora nu numai calității și cantitații produselor, dar și modului de comercializare prin înlăturarea oricărui intermediar. În orașul Bacău, cea mai „fierbinte” zona a comerțului cu produse agricole și animale era oborul de cereale - situată între strada Ocolul Vitelor și malul drept al Bistriței. În această locație erau organizate atât târgurile săptămânale (tradiționalul târg din fiecare zi de joi) cât și bâlciurile anuale (iarmaroacele) - din anul 1863 și până în 1933 în oraș
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
să fie format din cinci pavilioane - secția sanitară, pavilionul pentru tăierea porcilor, cel pentru tăierea vitelor, mățăria și pavilionul cu locuințele personalului. Locația a fost stabilită tot pe malul drept al Bistriței, pe o porțiune din terenul pe care funcționa oborul de cereale, foarte aproape de locul vechiului abator. Datoriile mari acumulate de comună de-a lungul timpului, dar și apatia manifestată de antreprenorii ce au participat la ședințele de licitație publică, au condus la abandonarea acestui proiect. Suma totală a devizului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de scaune”. În mod evident, în zilele de sărbătoare sau în timpul obișnuitelor zile de târg, viața orașului căpăta un „supliment” de dinamism, prin afluxul populației din mediul rural. Așa cum am mai precizat, în aceste zile, punctul central al orașului devenea Oborul de cereale - situat între strada Ocolul Vitelor și malul drept al Bistriței. Aici se desfășurau bâlciurile anuale (iarmarocul), tradiționalul târg din fiecare zi de joi, dar și iarmarocul din „joia verde”, organizat de populația de confesiune catolică, la 60 de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
desfășurau bâlciurile anuale (iarmarocul), tradiționalul târg din fiecare zi de joi, dar și iarmarocul din „joia verde”, organizat de populația de confesiune catolică, la 60 de zile după Paști. După cum ne indică o cerere a participanților la aceste târguri, în oboarele și halele orașului se întâlneau periodic, sosiți din toate colțurile țării, „voyajori cu panorame, leagăne, scrânciobe cu căișori, corturi cu discuri și alte spectacole”. Deosebit de atractive erau și spectacolele pirotehnice, dioramele și „jocul american” (tir). Pentru ași putea desfășura activitatea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și participările la spectacolele de circ - denumite în epocă „circ de varietăți” sau „teatru de scamatori și ilusiune”. În general, locul cel mai căutat pentru instalarea trupelor de circ a fost, atât în perioada modernă cât și în cea interbelică, Oborul de cereale. În iunie 1907, spre exemplu, la puțin timp după încheierea mișcărilor țărănești, aici s-au desfășurat mai multe reprezentații ale circului „Universal”, condus de Giusepe Giuntini. Tot aici, dar dou) zeci de ani mai târziu (august 1927), în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
prototip al străzilor centrale ale orașelor moldovenești din perioada interbelică. Mediul citadin băcăuan a fost produsul exclusiv al principalelor funcții ale orașului - funcția economică (comercială și industrială) și cea administrativă. Așa cum am arătat, spațiul urban s-a dezvoltat în jurul fostului obor de vite - amplasat, până în anul 1857, în zona centrală a orașului - și, după mutarea acestuia în zona de Nord, în jurul nucleului comercial al Bacăului - strada Mare. Fizionomia orașului s-a aflat la discreția inițiativelor private până la începutul secolului al XX
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
BAIA MARE, bd. București Nechita MARAMUREȘ nr. 51 02627222661 0262/225960 Florin ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SC REMAT SRL VIȘEU DE SUS, str. MARAMUREȘ Gării nr. 10 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SC REMAT SRL SIGHETU MARMAȚIEI, str. MARAMUREȘ N.Titulescu nr. 66 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SC REMAT SRL BAIA MARE, str. Oborului MARAMUREȘ nr. 1 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SC REVALCOM SRL BAIA MARE, str.Arieșului nr. 19 0262/277692 0262/277692 Barcs Vasile ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SC TENET SRL BAIA MARE, bd. Traian 0262/223070 Szekely distribuitor nr. 17 Adrian en-gross 2610 buc. baterii recuperate și trimise la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168176_a_169505]
-
legale, sau de pe teritoriul localităților pentru care asigură serviciul public cu specific silvic. Personalul împuternicit să emită documentele de proveniență și pe cele de însoțire a materialelor lemnoase se stabilește prin decizie a conducătorului ocolului silvic; ... c) administrația piețelor, târgurilor, oboarelor, a burselor de marfuri și altele asemenea, autorizate în condițiile prev��zute la alin. (3), în baza documentelor de însoțire a materialelor lemnoase aduse spre vânzare; ... d) persoanele juridice care exploatează masă lemnoasa sau cele care prelucrează și/sau comercializează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168356_a_169685]
-
eliberează documentele de proveniență și pe cele de însoțire a materialelor lemnoase, prevăzute la alin. (1), răspund, potrivit legii, de întocmirea corespunzătoare a acestora și de exactitatea datelor înscrise. ... (3) Comercializarea materialelor lemnoase se poate face numai în piețe, târguri, oboare, burse de marfuri și altele asemenea, autorizate de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultura. ... (4) Condițiile și regulamentul de autorizare se aprobă prin ordin comun al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultura și al conducătorului autorității publice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168356_a_169685]
-
Livezi Livezi 38.697 144 198 38.698 23. C.S.V. Magiresti Magiresti 38.699; 179 2.246 38.800 24. C.S.V. Măgura Măgura 38.701 153 1.383 38.602 25. C.S.V. Moinesti Moinesti, Str. 38.703 152 3.376 Oborului nr. 2 38.704 26. C.S.V. Motoseni Motoseni 38.705 162 2.918 27. C.S.V. Negri Negri 38.706 69,5 378,5 28. C.S.V. Nicolae Nicolae 38.707 60 240 Bălcescu Bălcescu 29. C.S.V. Oituz Oituz, 38.708 110
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
Articolul 1 (1) Certificatul de producător constituie actul doveditor al provenienței produselor agroalimentare pe baza căruia acestea pot fi comercializate în piețe, târguri, oboare sau în alte locuri stabilite de consiliile locale. ... (1^1) Certificatul de producător trebuie să cuprindă informații și date privind: a) temeiul eliberării certificatului; b) numele și prenumele titularului și ale membrilor din gospodăria titularului; ... c) denumirea produselor, producțiile estimate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161613_a_162942]
-
de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Cu aceeași dată prevederile ce reglementează certificatul de producător din Hotărârea Guvernului nr. 732/1996 privind unele măsuri de comercializare a produselor agroalimentare în piețe, târguri și oboare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 30 august 1996, și orice alte dispoziții contrare se abroga. ------------- PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: ────────────── Ministrul administrației publice, Octav Cozmăncă Ministrul finanțelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu Ministru de interne
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161613_a_162942]
-
numeric personal (CNP) , SE CERTIFICĂ că titularul, sau următorii membri din componența gospodăriei sale: 1. .................................. CI/Bl seria ........ nr. ............ CNP 2. .................................. CI/Bl seria ........ nr. ............ CNP 3. .................................. CI/Bl seria ........ nr. ............ CNP sunt producători și pot comercializa în piețele, târgurile, oboarele sau alte locuri stabilite de consiliile locale, potrivit prevederilor legale, următoarele produse agro-alimentare: Pepeni Struguri Fructe Nu este transmisibil și nu se admit modificări *) Se specifică: comună, orașul, municipiul, sectorul municipiului București. verso Sigla ROMÂNIA seria .................... nr. ...................... Anexă 1 a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161613_a_162942]
-
Pot fi autorizate să se doteze cu dispozitive: ... a) ocoalele silvice din structura Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva; ... b) alte ocoale silvice decât cele din structura Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, care funcționează în condițiile legii; ... c) administrațiile piețelor, târgurilor, oboarelor, burselor de mărfuri și altele asemenea, autorizate în condițiile prevăzute de art. 10 alin. (3) din Normele privind circulația materialelor lemnoase și controlul circulației acestora și al instalațiilor de transformat lemn rotund, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 427/2004 ; ... d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162040_a_163369]
-
e) împuternicirea dată de managerul-director general al Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva șefului ocolului silvic pentru solicitarea autorizării în vederea confecționării de dispozitive; ... f) copia autorizației emise de direcția teritorială de regim silvic și de vânătoare, numai pentru administrațiile piețelor, târgurilor, oboarelor, burselor de mărfuri și altele asemenea, autorizate pentru valorificarea de materiale lemnoase; ... g) copia autentificată de pe ultimul stat de personal, din care să rezulte pregătirea în domeniul silviculturii sau prelucrării lemnului a personalului angajat, numai pentru solicitanții prevăzuți la art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162040_a_163369]
-
Veche 38.696 74 22. C.S.V. Livezi Livezi 38.697; 144 38.698 23. C.S.V. M��girești Măgirești 38.699;38.700 179 24. C.S.V. Măgura Măgura 38.701; 153 38.702 25. C.S.V. Moinești Moinești, Str. 38.703; 152 Oborului nr. 2 38.704 26. C.S.V. Motoșeni Motoșeni 38.705 162 27. C.S.V. Negri Negri 38.706 69,5 28. C.S.V. Nicolae Nicolae Bălcescu 38.707; 60 Bălcescu 29. C.S.V. Oituz Oituz, comuna 38.708;38.709 110 Hârja 30
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]
-
bl. AN3, sc. 1, ap. 1, județul Bihor 94. Mateiaș Călin-Sorin porcine satul Gurbediu nr. 622, 1720406057089 comună Tinca, județul Bihor 95. Armos Ferenc porcine Cărei, str. Gheorghe 1810816303730 Lazăr nr. 48, județul Satu Mare 96. Brujbu Remus-Bogdan porcine Brăila, Str. Oborului 1780318090091 nr. 7, bl. 26, sc. 1, et. 4, ap. 24, județul Brăila 97. Mototolea Ionuț- porcine Brăila, str. Octav 1820930090063 Ciprian Boicescu nr. 16, bl. D8, sc. 1, et. 1, ap. 5, județul Brăila 98. Matei Floriana porcine Târgu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162827_a_164156]