3,917 matches
-
erau Țurcanu, Negură și Constantin Onișor, după care a fost repartizat într-o celulă din secția muncă silnică. Iarna dintre 1949 și 1950 a petrecut-o în celulă cu Romică Entușianu, Eugen Otparlic, Ion Popșa (toți trimiși apoi la Târgu Ocna), Constantin Văleanu și M. Stratulat. Spre sfârșitul lui august 1950 a fost mutat la camera 3-subsol, unde i-a avut colegi pe Eugen Măgirescu, Păvăloaie, Dumitru Bordeianu, Mihai Tufeanu, Dumitru Gheorghieș, Constantin Juberian, Nicolae Zaharia, Aurel Pandurescu, Ion Pintilie, Vasile
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ierta Dumnezeu. A fost închis în Zarcă până în februarie 1954, perioadă în care TBC-ul osos de la picior i s-a agravat, scăpând de septicemie doar datorită intervenției lui Virgil Lungeanu. Pe la mijlocul lui august 1954 a fost dus la Târgu Ocna, alături de Oprișan și alți trei deținuți. A trecut și prin Aiud, fiind eliberat în 1957 cu domiciliu obligatoriu în comuna Bumbăcari, unde a ajuns pe 19 iulie. A muncit la strânsul recoltei, la cărat și împrăștiat bălegarul pe câmp și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
studenți: 'Criminalilor, l-ați omorât pe doctorul Simionescu. O să plătiți odată și-odată'. În urma presiunilor făcute de familia sa, inclusiv în străinătate, autoritățile comuniste au fost nevoite să ancheteze împrejurările decesului. Acest episod, coroborat cu eșecul acțiunii violente de la Târgu Ocna din 1 mai 1951, dar și cu alte elemente circumstanțiale, a condus la oprirea aplicării sistemului de la Pitești în celelalte închisori. Maximilian Sobolevschi Născut pe 27 februarie 1925 în comuna Vama, județul Suceava, Sobolevschi a fost arestat ca student la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
până la judecarea proceselor activitatea lui s-a redus la serviciile de planton, el neluând parte la discuțiile purtate în camera 9. De altfel, Țurcanu stătea într-o altă celulă, alături de Vasile Badale, cel care avea să conducă acțiunea din Târgu Ocna. Țurcanu declară în anchetă că l-a înlocuit pe Bogdanovici la conducerea acțiunii pentru că '[eram] cel mai indicat să o conduc, datorită poziției mele, că eram fără activitate legionară din 1946, că fusesem strecurat în PMR și că eu eram
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
rând prin lipsa documentelor. Mulți deținuți au murit după o perioadă de câteva luni ori la câțiva ani după ce au fost torturați, însă în urma unor boli contractate în perioada schingiuirilor. Este cazul lui Matei Rusvid, decedat în sanatoriul din Târgu Ocna, dar și al lui Constantin Oprișan, Dan Dumitrescu, Pafnutie Pătrășcanu ori Aristotel Popescu, stinși la Jilava în 1958. Numărul victimelor poate fi doar aproximat din informațiile și mărturiile rămase, iar după calculele noastre, acesta se situează în jurul cifrei de 50
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Gheorghe Vătășoiu, Eugen Gavrilescu, Ion Pintilie, Mihai Iosub, Chirică Balanișcu, Paul Limberea, Ion Turtureanu și Ion Grigoraș, iar la Gherla cele ale lui Ion Cristea, Vasile Dâmbu, Alexandru (Dumitru?) Radovan, Dumitru Vasile, Garofil Dimciu, Petre Popescu, Ion Dincă. La Târgu Ocna au mai murit cel puțin trei deținuți din cauza torturilor suportate în Pitești, iar lista este completată de Ion Simionescu (împușcat la Canal) și de cei decedați în Casimca Jilavei în 1958: Constantin Oprișan, Aristotel Popescu, Dan Dumitrescu, Pafnutie Pătrășcanu și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
exemplu, ori la Aiud. De altfel, acest lucru s-a verificat atunci când ea a fost exportată în alte penitenciare, fiindcă informații despre torturile practicate de către deținuți au ajuns la cunoștința organelor administrative neimplicate, atât la Gherla, cât și la Târgu Ocna ori la Canal. România, după cum am arătat, nu avea nici o afinitate specială pentru comunism, dimpotrivă. Comuniștii erau insignifianți în perioada interbelică, atât numeric, cât și ca prezență în viața publică. Chiar și instalarea la putere s-a făcut treptat, cu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
lagărelor de muncă și a închisorilor politice, precum și de învecinarea cu zona orientală, în care actele de cruzime nu erau puține. Credem, așadar, că principiile fundamentale care au fost aplicate la Pitești, Gherla și, în mai mică măsură, la Târgu Ocna, Brașov și Canal au venit de la Moscova, prin agenții NKVD aflați la conducerea României: Alexandru Nicolschi, Gheorghe Pintilie (Pantiușa Bodnarenko) și Mișu Dulgheru. Nu trebuie ignorată nici posibilitatea să fi fost implicați și unii consilieri sovietici, care, la acea oră
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Iosif Nemeș, Tudor Sepeanu și Ludovic Zeller (Cseller)-oamenii de teren-, dar și Mișu Dulgheru (Dullberger) și Alexandru Nicolschi, care s-au ținut ceva mai în umbră. Nemeș și Sepeanu au vizitat în mai multe rânduri închisorile Suceava, Pitești, Târgu Ocna și Brașov în timpul desfășurării evenimentelor și au stat de vorbă cu deținuții implicați, fiind cei care le dădeau ordinele. Aproape sigur, Nemeș este cel care le-a promis eliberarea din închisoare și încadrarea în Securitate lui Țurcanu și altor deținuți
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Dacă Marina era informat de la început asupra a ceea ce avea să se întâmple, fiind trimis în închisoare special pentru a supraveghea acțiunea și ajutând la identificarea vârfurilor în vara lui 1949, Sucegan și Avădanei (ca și Augustin Șleam, la Târgu Ocna) au fost informați pe parcurs cu privire la rolul lor. Implicați cu sau fără voia lor au fost apoi directorii penitenciarelor, mai ales Alexandru Dumitrescu și Constantin Gheorghiu (la Gherla), primul participând activ la bătăi în decembrie 1949, precum și gardienii din acele
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în penitenciar. Se pare că Dumitrescu a fost cel care a cerut Ministerului de Interne să evacueze bolnavii de TBC din Pitești, întrucât numărul lor creștea alarmant. Cert este că, în mai 1950, numeroși bolnavi au fost transportați la Târgu Ocna, inclusiv Gheorghe Miulescu și Nicolae Itul, care au scăpat astfel de torturi. Poate mai vinovați decât cei din administrația închisorilor (dacă putem stabili grade de vinovăție) au fost studenții din lotul inițial de agresori, conduși de Eugen Țurcanu și Alexandru
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Târgu Mureș, 29 mai 2007. Nanu, Silvestru, interviu realizat în Târgu Mureș, 31 mai 2007. Otparlic, Eugen (născut în octombrie 1924, în Huși, a fost condamnat la 8 ani de închisoare, pe care i-a petrecut la Suceava, Pitești, Târgu Ocna și Oradea), interviu realizat în București, 24 august 2007. Petrișor, Marcel (născut la 13 aprilie 1930, a fost arestat în 1957; a stat într-una din celulele din Casmica Jilavei cu Gheorghe Calciu, Constantin Oprișan și Iosif V. Iosif, dar
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
surdo-muți care făcea schimb de publicații cu altele asemănătoare: „Răsăritul nostru” din Focșani, de exemplu. Erau popularizate cărțile școlare pentru elevii surdomuți aflate în librării ori direct la autorii lor. Redacția era în corespondență cu cititorii din Canada, Siret, Târgu Ocna, Ploiești, Vama (Bucovina), Timișoara, Focșani. „Limbajul mimic al surdomuților” era titlul broșurii scrise de prof. Dimitrie Rusceac și realizată la Editura autorului, cu numeroase figuri în text, deosebit de utilă celor interesați. * Lumina, organ profesional al cantorilor bisericești din eparhia Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
uneori în aceeași celulă cu supraviețuitorii vechii lor activități educative. Coabitarea călăului cu victima nu se putea să nu ducă la conflicte violente, astfel că, printr-o dispoziție reparatorie a ministrului Alexandru Drăghici, ucigașii au fost izolați în închisoarea de la Ocnele Mari, departe de furia celor ce nu își pierduseră încă memoria. Nu le-a fost dat însă să-și ispășescă pînă la capăt pedeapsa. Ministerul Afacerilor Interne i-a iertat repede, și pentru că avea înțelegere pentru omul supus greșelii, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lui Brahuza. Socoteala unui zid de sprijin al drumului, de 15 m lungime, 3 înălțime, 1/2 m lățime, cu piatra scoasă de pe loc, care a costat 20.000 lei, în Văleni. Siminicariu, bandit, care a stat 20 ani în ocnă și acuma-i bun gospodar. Acu 20-30 ani, pe lângă Mălini, unde-i acum satul Văleni 18, nu era întemeiat sat, erau numai pășuni în poeni. Un cioban a plătit pentru văratul turmelor lui, o vadră jumătate de brânză. Apoi toamna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cioflec în chestia Asociației literare și științifice "V.R." Certificat p. Liviu cu d-na B. Tudor Pamfil 4000. Doctor Mironescu 1000 Alexandrescu Cioflec Halippa 5000 Un Turc din Dobrogea condamnat la 20 ani muncă silnică pentru omor când ese din ocnă, se înfățișează la judecător și-i declară că a fost nevinovat... Vezi aici descrieri de pe Bistrița haiturile Barnarului, apa Bistriței, Valea Bistriței iarna, când se fac nunțile Sciagamozzi Sagamâței, jidovul care ține cantină în pădure și-și riscă viața și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
plătește. Aferim, cocoș belit! Cap de ardelean prost! Cum poți tu să întrebi pe ministrul tău așa ceva? Virgil se retrage rușinat. El nu știa ce-i cu brânza, cum rămâne cu brânza, cum scrie în condici, are să-l țipe la ocnă! Și nu știe nici ce-i aia "aferim cocoș belit". Nu sum în clar! Și umblă de colo colo, întrebând când de una când de alta; până ce i se face milă unui amic regățean și-l învață să facă un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gospodar. De deschis pomp. interiorul, cașicum ar fi un palat. Când s-au adunat la Vaslui fauri, ca să facă suliți și săgeți. Un fel de șatră primitivă, în care suflă foile țigănești și bat ciocanele cu formă preistorică. Coborâre în ocnă. Prietine, când privești luna plină într-o noapte de vară și observi ceiace se chiamă eclopsis, cunoaște acolo umbra sferei pe care tu însuți sălășluiești. (Pitagora) Cap 19 vers 11 A venit pământului vreme nouă; credința adevărată iese la luptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și pe urmă În orice caz, Simion iese, îl duce pentru nimic în sac pe Mihu. Se mai ridică un slujitor domnesc cu numele Înălțare. lăutari citeră coajă scoarță coaja mămăligii și scoarța copacului scoarța carului scoarța (țesătură) Șalgării dela ocnă Tătarii își adunau iepele la câșle alcătuiți în stărostie în preajma Moldovei la iernat cu biroul de Ocna săptămâna albă săptămâna brânzei calfe și maiștri câșlegi cârmeleagă dobânda zece în doisprezece paresimi dai zece și primești 12 20% Hârț Cincizecimea Rusaliile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai ridică un slujitor domnesc cu numele Înălțare. lăutari citeră coajă scoarță coaja mămăligii și scoarța copacului scoarța carului scoarța (țesătură) Șalgării dela ocnă Tătarii își adunau iepele la câșle alcătuiți în stărostie în preajma Moldovei la iernat cu biroul de Ocna săptămâna albă săptămâna brânzei calfe și maiștri câșlegi cârmeleagă dobânda zece în doisprezece paresimi dai zece și primești 12 20% Hârț Cincizecimea Rusaliile dobândă = salam (cuman) Ciruleagă cad 50 zile după Paști camătă unghi sau ugri a brânzei zloți lăsatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
arhiepiscopul de Liov Andrei Róża (Róża Boryszewski), ca să trateze problemele de hotar. Cu această ocazie s-a fixat un termen pentru hotărnicie la 29 septembrie 1501. În același timp, regele Vladislav trimitea și el la Suceava pe Emeric Czobor, cămărașul ocnelor de sare din Transilvania, ca să participe la discuțiile legate de hotărnicirea dintre Moldova și Polonia. Însoțitorii acestuia au fost atacați de doi canonici ai bisericii Sfântul Ștefan din Oradea, unii au fost răniți, alții uciși, din care cauză Czobor n-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fugit la el; acestora le-a cerut să aibă cai, lănci, arcuri, săgeți, scuturi, iar celor pedeștri le-a cerut să aibă lănci și scuturi; în două săptămâni, trebuie să i se înfățișeze”. Domnul a pus vameși și cămărași la ocnele de sare, a stricat instalația portuară de la Coropyecz, a tăiat bărcile, a strâns impozitele și a făcut alt port la Nyesnow (Nizniow), pe Nistru, pe malul dinspre Pocuția, a făcut bucătari la Colomeea ca și la Halici, și ceea ce era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dăruise boierul Coste Orâș. La 30 septembrie 1453, i se dă mânăstirii dreptul de a aduce trei care mari, scutite de vamă, în toată țara și prin târguri și pe la toate bălțile și iezerele, pe la toate vămile și pe la toate ocnele de sare. Călugării aveau voie să încarce în carele lor pește, sare, mere, miere de la toate prisăcile lor, să nu plătească vamă nici la Iași, nici la altă vamă, vândută sau nevândută. La 25 august 1454, erau dăruiți patru țigani
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
va ieși la acel iezer, Cerlenul. La 17 noiembrie 1502, domnul îi supune pe toți popii din satele mânăstirii Putna să asculte de acea mânăstire, și cu dare, și cu tot venitul. Îi mai dăruie mânăstirii în fiecare an, de la “ocna noastră de la Tortuș”, 150 de drobi de sare. Domnul face braniște în jurul mânăstirii, stabilind hotarul acesteia, călugării având dreptul să prindă pește acolo, să vâneze fiare și să pască vitele mânăstirii. La 2 februarie 1503, Ștefan cel Mare dă un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldova. Domnul percepea o dijmă din toate viile, numită vinăriciul. O altă dare importantă era aceea din cereale, numită iliș, percepută de jitniceri. Pe lângă dijma din grâne se cultiva grâu în braniștele domnești, Dimitrie Cantemir amintind de braniștea de la Bohotin. Ocnele de sare aduceau venituri însemnate domnului. Țările Române au fost și în această privință dăruite de Dumnezeu, sarea fiind necesară atât în gospodăria omului, cât și pentru creșterea animalelor. Vămile au constituit de asemenea o sursă de venit foarte importantă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]