7,195 matches
-
și acum sunt cu timpul la limită, cu serviciul și cursurile, dar asta Îmi va lua fiecare clipă liberă. Vestea bună e că o să pot să pun capăt situației cu Isabelle, ceea ce e o ușurare imensă, dar o să fiu mai ocupat ca niciodată. Nu ți-aș cere niciodată să mă aștepți, dar, ei, dacă există vreo șansă să Înțelegi că... Nu mai spune nimic, am spus, aplecându-mă spre el peste masă. Înțeleg perfect și mă bucur enorm pentru tine. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Simon și contramandasem un număr considerabil de mici dejunuri duminicale pentru că Întotdeauna părea să apară ceva mai presant. I-am spus că nu răspunsesem niciodată invitațiilor prin telefon ale lui Michael, care mă invita să bem ceva, pentru că fusesem prea ocupată și nu prea știam ce să-i spun. Am recunoscut că părinții mei erau atât de dezamăgiți Încât de-abia puteau să-mi mai vorbească și că practic habar n-aveam ce se Întâmpla În viața prietenei mele cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mamele albe închise pentru abuzuri sexuale asupra copiilor. După părerea lui, drăguța de ea nu va rezista nici două săptămâni ca polițistă. Danny își îndreptă cravata și își netezi cămașa, gesturi ce precedau o cerere de favoruri. — Karen scumpo, ești ocupată? Fata îl văzu și își scoase căștile. Danny se întrebă dacă n-ar trebui s-o aburească cu o nouă invitație la cină. — Bună ziua, detectiv Upshaw. Danny depuse dosarele delincvenților sexuali pe pupitrul de control. — Unde s-a dus ”Bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
părut cam nervoasă, așa că am urmărit-o până la Hollywood, unde s-a întâlnit cu tine. Mickey nu știe de voi doi, așa că nu te agita. Buzz îi trimise un sărut zemos prin receptor, închise și o sună pe Audrey. Suna ocupat. Așa că o luă la picior până în parcarea din spate și sări în mașină. Intră în mare viteză pe roșu, pe galben și pe toate scurtăturile pe care le știa. Văzu Packardul lui Audrey la intrare, trecu peste bordură și alunecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
20.00, marginea târgului Roman Vestea victoriei lui Mahomed năpădise pe toate drumurile Moldovei. Cei doi prizonieri o primiseră cu un amestec de furie și de resemnare. Nu fuseseră acolo, nu putuseră face nimic. Toți cei din jurul lor fuseseră prea ocupați ca să le dea atenție, dar Îi păziseră cu strășnicie. Acum, În sfîrșit, sultanul se va Întoarce și spre problemele lăsate pentru mai târziu. Biruise. După Înfrângerea de la Vaslui, după luni de suferință și mânie Înăbușită, după alte luni de pregătiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Numai Elenei, Lenora îi spusese, câteva zile după vestea asta, cu oarecare neliniște: - Are să fie mult zgomot cu logodna și cu nunta? Elena atunci profitase pentru a-i face cunoscut tot aranjamentul: nici o logodnă alta decât cuvântul dat; ginerile, foarte ocupat, nu putea veni decât foarte rar la Prundeni, și nunta în casă. . . la moșie sau la București. Lenora păruse mulțumită și nu întrebase nimic mai mult. Adormise pe loc, foarte adânc. . . . Ce era oare nevoia aceea de liniște! Ce asculta
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
disperată. Charleroi? Ai văzut pe cineva? Te rog! Ai văzut? Domnișoara Garnier va rămâne dezamăgită. Mica Orhidee nu mai vorbește. După mai mulți clopoței și mișcări ale mesei, se aude din nou vocea lui Blue Pearl. — Frecvențele spirituale sunt cam ocupate. Lanțul auriu dintre cele două lumi este mai puternic în seara asta. Mai sunt două spirite aici, ale unor tineri. Tineri soldați, care-și așteaptă mama. — Dumnezeule! șoptește Elspeth. Oare este adevărat? — Încă nu au puterea de a i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
subînțeles, sugerând că dată fiind situația, ar fi bine să urce. Îl urmează sus pe scări, trec pe lângă șiruri de uși închise, apoi prin spațiul cavernos al sălii de pregătire a juniorilor. În cele din urmă, ajung la o aripă ocupată cândva de oaspeții familiei Haldane, iar acum de elevii clasei a VI-a a școlii. O ușă. Altă încăpere goală care-l așteaptă s-o umple. I se lasă timpul necesar să-și lase bagajele și i se spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
sau devastării Romei, când Star este la câteva zile depărtare de el. Mâzgâlește răspunsurile pe hârtie, fără a-i păsa prea mult de argumente, dacă datele sunt reale, sau dacă au rezultat din acea parte a creierului, care este acum ocupată doar de prețul biletelor și orarul vapoarelor. Uneori, mintea lui ajunge cu totul în altă parte, tavanele înalte ale sălilor de examinare îl trag în sus dizolvându-l într-o imagistică pe care credea c-a lăsat-o în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
se răsucesc și se învârtesc, ghicitori de noroc care interpretează felurit textele I Ching, acrobați și jongleri care execută trucuri cu urși și maimuțe, rapsozi cu măști, peruci și costume fanteziste care spun povești străvechi. Meșteșugarii de mobilă au mâinile ocupate. Scenele sunt ca desprinse din opera chineză clasică. Cei care se ocupă cu leacurile din plante își expun ciupercile mari, negre și uscate, pe tarabe. Un acupunctor înfige ace în capul unui pacient, făcându-l să semene cu un porc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
nevoilă să privesc în altă parte pentru a reuși să îmi păstrez zâmbetul pe chip. Sunt condusă printr-o poartă bine păzită și printr-un hol, apoi intru în teatrul în aer liber situat într-o curte. Locurile sunt deja ocupate. Publicul e îmbrăcat cu mare pompă. Eunucii și doamnele de onoare se plimbă încolo și încoace pe intervale, ducând tăvi cu ceai și mâncare. Opera a început, gongurile și clopoțeii au sunat, însă mulțimea continuă să se agite. Abia mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
apă, foc și pământ. Ritualul continuă. Spre deosebire de prezicătorii de la țară, astrologii imperiali evită să-și exprime adevăratele opinii. Observ că tot ce se spune e menit să fie pe placul împăratului Hsien Feng, care va oferi recompense. Încercând să pară ocupați, astrologii se învârt cât e ziua de lungă în jurul pereților pătați. Seara, ei se așază și își mișcă în cercuri globii oculari. Inventez un pretext și plec. Pentru a mă pedepsi, astrologii îi spun Marii Împărătese o previziune cumplită: dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Este cel de-al șaptelea frate al lui Hsien Feng. Mama e în culmea fericirii. Însă „văduv“ nu înseamnă că prințul Ch’un nu are soții sau concubine, o previn eu. Doar că poziția de primă soție nu este încă ocupată. — Înțeleg, dă mama din cap. Totuși, prințul Ch’un ar fi o șansă excelentă pentru Rong. Ea ar fi o Nuharoo în gospodăria lui Ch’un, nu? — Da, mamă, dar asta numai dacă reușește să-i stârnească interesul. — Ce-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de munte spre capitală avea să fie, cu siguranță, un obiectiv central al atacurilor inamice. Castelul Yodo se afla în dreapta lui, iar Castelul Shoryuji, la stânga. Mitsuhide le dădu diviziilor desfășurate pe malurile Râului Yodo următorul ordin: — Retrăgeți-vă la Shoryuji și ocupați poziții defensive. Pregătiți-vă pentru ofensiva inamicului. Făcea toate pregătirile, dar, când calcula proporțiile armatei inamice, Mitsuhide nu-și pierdea complet percepția propriei lui slăbiciuni. Pe parcursul zilei, un număr mare de soldați se adunaseră din capitală și din zona înconjurătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
simbol al vărsării de sânge în Răsărit, pentru că era și fiu de țăran, care se lăsa greu convins să-și lepede petecul de pământ, învățătorul suportă persecuțiile politice, delațiunile, privațiunile pe toată durata lungii ierni cât a durat vrajba socială. Ocupat însă, până peste cap, cu alfabetizarea consătenilor, cu munca de învățător, dar și de modelator cultural, a trecut peste toate. Nu l-am avut învățător sau profesor - și pentru că de abia în 1959, la 43 de ani avea să absolve
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
ce ușurare și degajare...”. În 1937, la vârsta de 21 de ani, era învățător, începându-și „ucenicia”, ca suplinitor, în satul natal...În 1940 era sublocotenent și a trăit zilele obsedante ale lui 28 iunie 1940, retragerea umilitoare din Basarabia ocupată samavolnic, salvarea drapelului regimentului, 30 august 1940 cu cedarea unei părți a Transilvaniei, pe când era la Cârțișoara Făgărașului, abdicarea regelui Carol al II-lea, logodna cu Maria, cutremurul din noiembrie 1940. Apoi 1941... căsătoria... războiul... eliberarea Basarabiei... 22 februarie 1942
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
adevărată și nu m am chinuit să neg. ― Știu că sunt greu de suportat, am oftat. Te rog, ignoră toate prostiile pe care le voi mai spune astăzi. ― Ești ridicolă, mormăi el sărutându-mi tâmpla. Și apropo, sâmbăta viitoare ești ocupată. ― Poftim? M-am Încruntat la el, surprinsă de schimbarea bruscă a subiectului. ― Nu-ți fă planuri, Îmi ceru el vesel. ― Ce o să facem? am Întrebat curioasă. ― Secret. M-am strâmbat. Nu Îmi plăceau secretele. ― Și o să-ți placă de data
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
care tipul a început să-mi mângâie părul. —Hahahaha, l-am auzit izbucnind pe Peter, comediantul, din celălalt capăt al mesei. Aș băga mâna în foc că nu e culoarea cu care te-ai născut. Hahahaha! Eu eram mult prea ocupată să stau țeapănă, așteptând ca tipul cu mângâiatul părului să-și ia tălpășița, ca să mă mai simt ofensată de remarca lui Peter. M-am tras înapoi în scaun cât am putut, iar când am văzut că tipul îi dădea înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
bine, o să ți le mai arăt o dată... în timp ce Mike îmi arăta din nou scaunele cu pricina, ușa s-a trântit de perete și o mână de clienți au dat buzna înăuntru plângându-se zgomotos că toate locurile bune fuseseră deja ocupate. în clipa aia, m-am simțit vinovată fiindcă toți aveau probleme grave și ar fi fost drept să stea măcar comod până și le rezolvau. Erau șase pacienți. Pe majoritatea i-am recunoscut din sala de mese. Din păcate, tânărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
sau mai ieftină? —Mai ieftină. —Whisky-ul? —Mai scump. —Baccardi-ul? Ăăă... cred că mai ieftin. De ce-ar fi Baccardi-ul mai ieftin și whisky-ul mai scump? m-a întrebat el. —Hmm... păi... am răspuns eu vag. Eram mult prea ocupată să studiez profilul lui Christy. Avusesem dreptate. Arăta într-adevăr bine. Chiar și dincolo de zidurile de la Cloisters tot bine ar fi arătat. Avea niște ochi de un albastru strălucitor și atât de deschis de parcă ar fi înotat într-o piscină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să înceapă iar să vorbească. Așa că, pe întuneric, mi-am tras pe mine aceleași haine pe care le aruncasem pe jos cu o seară înainte. Epuizată, m-am îndreptat către baie ca să mă spăl pe dinți, dar baia era deja ocupată. în timp ce tremuram pe scară așteptând ca baia să se elibereze, nebuna cu lanterna a apărut din nou. —Te-ai trezit! Ce fată bună! a zis ea dând cu ochii de mine. îmi pare rău că a trebuit să facem cunoștință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
dusese cu Misty. Și ce făceau. Nenorociții! Dar nu exista nici cea mai slabă șansă să mă întristez pentru că Mike și întreaga bandă erau foarte interesați de viața super-stresantă pe care o avusesem în New York. Și la serviciu erai foarte ocupată? m-a întrebat Eddie. Toți s-au tras mai aproape de mine. Ochii le străluceau de interes. — Nici nu v-ar veni să credeți, le-am spus. Un program de optsprezece ore pe zi nu e ceva neobișnuit. Și-ți poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
scurtei mele absențe, muzica se dusese pe apa sâmbetei. Am încercat s-o schimb, dar Carlos ascunsese toate celelalte CD-uri. Iar în cursa mea frenetică de descoperire a ascunzătorii, Brigit nu mi-a fost de nici un ajutor. Era prea ocupată să țină pasul cu șoldurile rotitoare ale lui Carlos. începusem să mă tem pentru siguranța celor câteva obiecte ornamentale pe care le aveam prin casă. După o piruetă neobișnuit de violentă, am început să mă tem și pentru instalația electrică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și respectabilă. Omul care-și dorea să fie. Eram descumpănită de tot ceea ce aflasem. Vineri seara am sesizat că tristețea îngrozitoare ce pusese stăpânire pe mine la începutul săptămânii se risipise. Asta pentru că sentimentul revenise. — Măseaua nu te-a ținut ocupată prea mult timp, nu-i așa? m-a întrebat Margot zâmbindu-mi, în timp ce stăteam la masă, plângând de sărea cămașa de pe mine. Ar fi trebuit să-i arunc în cap farfuria cu slănină și varză, dar în schimb am început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Dar cu Anya cum rămâne?“, dar, măcar o dată în existența mea autodistructivă, am reușit să fac ce trebuia și mi-am ținut gura. — Când? am întrebat. Acum, acum, acum! Astă-seară? Presupun c-ar fi trebuit să mă prefac că sunt ocupată. Nu e asta una din regulile de bază cu care prinzi un bărbat? Dar nu aveam nici cea mai mică intenție să-l mai las să-mi scape din plasă. Astă-seară e perfect, am răspuns cu dulceață în glas. — A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]