2,422 matches
-
oameni de știință etc., nu de scriitori. Rectific: Statul are mare nevoie de scriitori, însă nu de nebuni de-alde Gogol, Proust, Swift, Tolstoi, Kafka, Joyce, Bulgakov, Th. Mann, Nabokov, Bukowski sau Roth, ci de scriitori de curte, care dedică ode regilor și președinților, îi apără și-i protejează cu „operele“ lor „pe aleșii lui Dumnezeu sau ai poporului“. Eu zic să lăsăm deocamdată „marile probleme“ pe seama scriitorilor de curte, iar noi să rămânem la nebunii noștri. Balcik, 8 august 2007
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
s-au văzut simptomele binelui. Numai că, financiar, Tudor Giurgiu nu a reușit deloc să țină lucrurile în frâu. Și uite așa ajunge Valentin Nicolau președintele-director general etalon pentru o vreme în care canalele publice îi cântau seară de seară ode lui Adrian Năstase, dar - așa se zice - TVR avea rezultate economice foarte bune. Azi Mihaiu face dezbatere (o fi ultima înainte de stația Sassu, cu peronul pe stânga?) despre înseși problemele de natură politică & editorială ale instituției la TVR 1. Ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
George Litarcek, intern, din mai 1949, la Spitalul Floreasca - secția ortopedie. Domnia Sa ne-a adus informații interesante despre conținutul activității sale ca intern - stagiu pe care îl consideră de o importanță covârșitoare, la început de carieră medicală. Este o adevărată odă adusă muncii de intern de spital și în același timp evocă și activitatea intensă - specifică unui spital de urgență - cum era Spitalul Floreasca, apreciind buna dotare tehnică la nivelul de atunci al instituției, munca de calitate. „Cunoșteam bine Spitalul Floreasca
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
au căpătat chip și nume; s-au dovedit a fi: Cântec de Nichita Stănescu vs. Primele iubiri de Nicolae Labiș Liniște de Lucian Blaga vs. Rămășițe de Nicolae Labiș Poezie de Nicolae Labiș vs. Din ceas, dedus... de Ion Barbu Odă (în metru antic) de Mihai Eminescu vs. Pasărea cu clonț de rubin de Nicolae Labiș Duhovnicească de Tudor Arghezi vs. Fior de Nicolae Labiș. Următoarea etapă a implicat lucrul în echipă: s-au format cinci grupe care au primit ca
Posterul - între istoria artei şi practica didactică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]
-
Cântec (Nichita Stănescu) vs. Primele iubiri (Nicolae Labiș) - Tema este notată în centru, punctele comune sunt scrise pe fundalul unui curcubeu; elementele distincte apar pe profilul unor copaci, respectiv, al unor fluturi - simbol ascensional și al metamorfozei în același timp. Odă (Mihai Eminescu) vs. Pasărea cu clonț de rubin (Nicolae Labiș) - Fondul posterului e reprezentat de o apariție monstruoasă reprezentând moartea, pe laterale sus apar două reprezentări în paralel ale păsărilor-simbol din texte, în tăietura mantiei figurii centrale sunt cele trei
Posterul - între istoria artei şi practica didactică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]
-
devenise o capitală înfloritoare prin bogăție și spirit în jurul împăratului Marcus Aurelius. Era leagănul potrivit în care să se nască un Ovidiu cu poemele sale. Lumina radiată de versurile sale era înălțătoare, îi cucerea pe tineri, stimula fantezia acestora, erau ode de iubire, care se raportau la creatorul lor Ovidius, îl făceau nemuritor. Poziția sa socială era favorabilă, inclusiv ca membru al corpului judecătorilor cum a fost propus; mai puțin agreat de preoți, refractari la o asemenea deschidere spirituală de gândire
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în altele, cuvintele noi se îmbină armonios cu cele populare: „Te naști din plasma zării cu limpezimi de-albuș, Ne dai în semicicluri iubirea ta pe-o rază Mă entuzmiasmează sublimul tău urcuș. Căderea ta în hăuri adânc mă întristează.” (Odă soarelui) Neologismele la N. Labiș sunt luate din domenii variate și din punct de vedere gramatical sunt adjective, substantive sau verbe. Ele nu îngreunează înțelegerea textului, sunt întotdeauna la locul lor și capătă o deosebită semnificație prin întrebuințarea cu sens
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
să devină obsedante: „Dacă umblu și mă zbucium, laud munții și-i cutreier Simt că sunt o-ncrețitură din giganticul lor creier.” (Căutătorul de comori) Munții „veșnici” și „codrii” configurează o rezervație naturală eternă; cântări în lumină antică, Rapsodia pădurii și Odă soarelui, se înscriu într-o simbolistică dionisiacă, supratemporală, forțând limitele concretului. Un poem cu titlu sadovenian, Locuri și întâmplări, introduce într-un „frunziș de aramă” amintitor de Eminescu: „Eu m-am desprins din munții vineții, Cascade vuitoare port în mine
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
ce ține de domeniul lingvisticii; într-un descântec funcția magică se îmbină cu funcția conativă, cărora li se adaugă, de multe ori, funcția poetică. în beletristică funcției poetice i se adaugă cea emotivă (în cazul speciilor lirice), conativă (întâlnită în ode, imnuri), funcția referențială (în genul epic). 4. Forme ale limbajului Limbajul pasiv are o sferă mult mai mare și rămâne întotdeauna bază a limbajului activ. Este implicat în învățarea limbilor străine, dar și în înțelegerea mesajelor scrise, în lectură, care
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și ale Greciei clasice. E o păgânătate mai mult peisagistă. când galantă și glumeață, când senzuală; oricum însă, a unui suflet sănătos și bărbătesc. O singură dată poetul își dă în petic și devine neopăgân, ca la Paris. E în oda Către Cleobul. Toată nomenclatura de rigoare, cetăți celebre, filosofi, curtezane, autori tragici, gladiatori, se îngrămădește după procedeul exasperant de banal al liricii franceze. Poza psihologică e de asemenea luată după clișeul școlii. Poetul e foarte indignat că trăiește la București
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ai cărei eroi i-a preamărit și în versuri și în proză; nici față de femeia română, pe care a înfățișat-o nobil în romane; și nici chiar față de sfinții din Mitropolie, fiindcă are versuri suave închinate Dumnezeului lor, lui Iisus. Oda Către Cleobul e, cum ar zice Charly Clerc, o pastișă, dar o pastișă după pastișele pariziene ale antichității. în ea sunt îngrămădite toate artificiile goale ale acestui factice gen literar, imens prin întinderea lui în cultura franceză; și totodată sunt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în care culminează opera lui. Simfonia IX întrupează în muzică ideea unui paradis lăuntric, pe care am găsit-o la Dostoievski, paradis ce s-ar putea realiza prin iubirea universală coborâtă în sufletele oamenilor. Sensul ei spiritual se lămurește din Oda bucuriei a lui Schiller, muzicalizată aici de Beethoven. Bucuria e fiica raiului și esența ei e iubirea frățească. Iubiți-vă unii pe alții, îmbrățișați-vă ca frații și vă veți simți în extazul bucuriei „ca un heruvim în fața lui Dumnezeu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
califatul umaiad Al-Walid I își continuă cuceririle poruncind ca în 711 să se treacă Gibraltarul. După lupte succesive este distrus regatul vizigot, creștin, și vor continua cucerirea peninsulei Iberice înspre Pirinei. Ei sunt opriți la Toulouse de francii conduși de Odo de Aquitania în 721 și trimiși peste Pirinei după bătălia de la Poitiers din 732 condusă de Carol Martel. În final teritoriul Peninsulei Iberice a fost împărțit între creștini care mai păstrau o parte din nord și maurii musulmanii în sud
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
arbori, plante, flori);de regulă ritmul este trohaic, care dă tonalități majore; - enumerația, repetiția, epitetul, metafora, hiperbola, personificarea, etc. Alte obiective, de urmărit: 1. mijloace de realizare a imaginilor artistice; 2. acuitatea observației; 3. participarea eului poetic la spectacolul naturii. ODA - este o specie a genului liric; - se exprimă sentimente: a. de admirație 1. pentru fapte mărețe; 2. evenimente; 3. personalități; 4. o colectivitate; b. stimă; c. mândrie 1. față de un eveniment; 2. o persoană; 3. țară; 4. eroi; 5. limbă
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
noțiunea evocată, preamărită (om, eveniment, etc.); - folosește un ton solemn; - dă glas unor tulburătoare sentimente de atașament și admirație; - predomină adresarea directă, prin folosirea pronumelor de persoana a II-a singular, a formelor verbale corespunzătoare; - uneori, chiar titlul conține cuvântul „odă, de regulă dezvăluind intenția poetului de a defini liric, subiectivat, noțiunea supusă admirației;modalități artistice: evocarea, invocația artistică, adresarea directă, descrierea, monologul liric, etc. Teme: a. apărarea patriei; b. salvarea patriei; c. eliberarea patriei; d. cultul eroilor; e. iubirea; f.
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Dan Barbilian. Cauza: "Nu aveam curajul să amestec pe geometru în poezie", deși întreaga sa operă lirică e o extază care celebrează logodna poezie-geometrie. Reperul de la care se revendică, în același interviu, este poetica vechii Grecii, cu directă ascendență din oda pindarică: "Neputînd să apar înaintea concetățenilor mei, ca poeții de altădată, cu lira în mînă și florile pe cap, mi-am poleit versul cu cît mai multe sonorități. Pe lîngă unitatea spirituală, adaug și una fonetică". Uvedenrode este poema pe
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de amintire a unui sens pierdut de frumusețe, înțeleasă, "între învierea prin reminiscență activă a misteriosului Combray și preocuparea liricei înalte: ridicarea unui helenism neistoric, altfel adevărat (prezent în gîndirea geometrică a lui Eudox și Apolonius, ajuns la expresiune în oda pindarică) - aceeași concurență făcută duratei curente se afirmă stăruitor". Cecității lovinesciene, exagerată polemic de autorul Domnișoarei Hus, îi contrapune imnul spiritual, scris, fără colaborare, dar coeficient, de poeți din țări și decenii diferite. O bună paralelă ar putea fi Poe-Barbu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sentimente"11. La rândul său, Coleridge lasă să se înțeleagă că cele 340 de versuri ce compun "A letter to - [Sarah Hutchinson]", prima versiune a cea ce avea să fie publicat mai tarziu, în același an, sub titlul "Dejection: An Ode", au fost scrise, conform notei, care le însoțește, pe "4 Aprilie, 1802 - Duminică seara" ("April 4, 1802 - Sunday Evening")12, deci sub semnul inspirației de moment și sunt, de aceea, expresia nereținuta a propriilor trăiri. În A Defence of Poetry
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
restituie științei caracterul "sacru", în sensul accederii la Absolut. Tot astfel, cănd într-un interviu din 1927, respinge asocierea poeziei sale cu modernismul și susține că lirica să nu este decât "o înnodare cu cel mai îndepărtat trecut al poeziei: oda pindarica, în fapt, Ion Barbu nu face decât să revină pe terenul "lirismului absolut". Direct sau indirect, poetul român, trebuie sa fi luat cunoștință de estetică hegeliana, în care Pindar apare drept o întruchipare a poetului liric pur: [...] lui Pindar
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
asupra tradiției stilistice. La Chaucer, de pildă se constată mari deosebiri între stilul diferitelor narațiuni incluse în Povestirile din Canterbury și, în general, sulul operelor sale din perioade diferite și aparținând unor tipuri literare diferite, în secolul al XVIII-lea, oda pindarică, satira, balada aveau fiecare un vocabular și un stil obligatoriu. "Stilul poetic" era limitat la anumite genuri, în timp ce în genurile inferioare era permis sau chiar recomandat vocabularul comun. Chiar și Wordsworth, 240 în ciuda faptului că a condamnat stilul poetic
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
și un stil obligatoriu. "Stilul poetic" era limitat la anumite genuri, în timp ce în genurile inferioare era permis sau chiar recomandat vocabularul comun. Chiar și Wordsworth, 240 în ciuda faptului că a condamnat stilul poetic, într-un fel scria când compunea o odă, un poem topografic ca Tintern Abbey, și în alt fel scria când compunea un sonet miltonian sau o "baladă lirică". Dacă vom ignora aceste deosebiri, zadarnic vom încerca să caracterizăm stilul unui scriitor care a cultivat multe genuri sau oare
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
35 * Când se pornește-al iernii vânt avan, Încremenește Balticul ocean, Se-ncheagă lacuri, șuvoaie se înstrună, Cu de omăt perucă argintie Se-acoperă a codrului chelie. Tânărul Milton, alt cititor al psalmilor lui Du Bartas, încheie a sa Nativity Ode (Odă la nașterea lui Hristos) cu o prețiozitate de același fel. T. S. Eliot reia tradiția în celebrul început al poemului Prufrock. When the evening is spread out against the sky Like a patient etherized upon a table...** **Când stă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Când se pornește-al iernii vânt avan, Încremenește Balticul ocean, Se-ncheagă lacuri, șuvoaie se înstrună, Cu de omăt perucă argintie Se-acoperă a codrului chelie. Tânărul Milton, alt cititor al psalmilor lui Du Bartas, încheie a sa Nativity Ode (Odă la nașterea lui Hristos) cu o prețiozitate de același fel. T. S. Eliot reia tradiția în celebrul început al poemului Prufrock. When the evening is spread out against the sky Like a patient etherized upon a table...** **Când stă amurgul
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
în critica neoclasică o definiție a noțiunii de gen sau o metodă pentru a distinge un gen de altul, nu vom găsi aproape nici o consecvență și nici măcar conștiința necesității .unei sistematizări. 304 Canonul lui Boueau, de exemplu, include pastorala, elegia, oda, epigrama, satira, tragedia, comedia și epopeea ; totuși, Boileau nu definește baza acestei tipologii (poate pentru motivul că el consideră că tipologia este un dat istoric, nu o construcție raționalistă). Nu sunt cumva genurile lui Boileau diferențiate după subiect, după structură
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
al numărului de cititori sau de ascultători care o resimt. Ea se bazează mai degrabă pe un amestec de elemente sociale, 'morale, estetice, hedoniste și tradiționale. Proporțiile operei nu sunt nici ele neglijate: genurile mai miei, ca sonetul sau chiar oda, nu pot fi puse, evident, pe același plan cu epopeea și tragedia. Poeziile "minore" ale lui Milton sunt scrise în genurile mai scurte, cum sunt , de pildă, sonetul, Ia canzone, "masca"; creațiile lui poetice "mari" sunt o tragedie "veritabilă" si
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]