2,806 matches
-
90 ani de la naștere au participat mulți basarabeni împreună cu Nina Mateevici fiica poetului după care un grup a plecat la Chișinău să depună o coroană de flori în amintirea ilustrului dispărut. După un deceniu la 17 martie 1988 la parastasul oficiat la biserica „Precupeții Noi” au asistat foști profesori și elevi ai liceelor din Basarabia, oameni politici și mulți alți refugiați în țară. În memoria sa Instituții de Cultură au ridicat monumente în Basarabia, la Zaim și Chișinău, au organizat adunări
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
simpozioanele panromâne organizate în fiecare an la Iași. În luările sale de cuvânt și în scrisorile adresate apreciază calitățile confraților din țară și toleranța autorităților albaneze față de minoritatea aromână. Deplânge opoziția prelaților greci ca în biserică serviciul divin să se oficieze în limba aromână chiar pe teritoriul Albaniei. Exodul albanezilor spre Grecia în căutarea unui loc de muncă se rezolvă favorabil în cazul că aromânii se declară greci, condiție ce nu se pune în cazul albanezilor. Prof. Vasile Tega - Canada. O
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Muz. Maria Voicu), program de cântece și poezii susținut de ansamblul Plaiuri Moldave, vernisarea expoziției de pictură a plasticianului basarabean Tudor Macarie, pelerinaj la Casa Inculeț și casa Stere. S-a inaugurat casa memorială de la Bârnova Ion Inculț, s-a oficiat Te Deum în memoria marelui luptător, a fost dezvelit un bust și o placă comemorativă. Au vorbit: Prof. Șt. Oprea, prefectul județului conf. Dan Gâlea, Prof. I. Ungureanu, ministrul Culturii, ing. I. Amihăiesei, dr. Vlad Bejan. 1-IV conferință de presă
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de azi sau de mâine ci să ne gândim la interesele țării, la interesele acestui popor. Și asta probabil am moștenit-o de la familia mea, de la tatăl meu.” La Dublin numărul mare al enoriașilor a constituit o parohie unde periodic oficiază preoți ortodocși și catolici din România. Grecia recunoaște naționalitatea română persoanelor venite din România, în prima generație, dar nu și celor născuți în Grecia. Aromânii a căror număr depășește o jumătate de milion nu sunt considerați ca minoritate nici etnică
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în calitate de solicitant. Este o concluzie importantă, deoarece Curtea nu avea, la acel moment, multe cazuri care să se ocupe cu exercițiul colectiv al libertății religioase. Curtea observă că, "nefiind recunoscută, Biserica reclamantă nu poate funcționa. În special, preoții nu pot oficia serviciul divin, membrii săi nu se pot reuni pentru a-și practica religia lor, deoarece Biserica nu are personalitate juridică și nu are dreptul la o protecție judiciară a bunurilor sale". Prin urmare, refuzul Guvernului de a recunoaște Biserica reclamantă
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
creștinii de astăzi, care, din nefericire, mulți au față de Sfânta Liturghie o atitudine indiferentă și neglijentă. După cum, odinioară, preotul, după Sfânta Liturghie, trebuia să zică tuturor: „Cu pace să ieșim”, astăzi ar trebui să strige: „Cu pace veniți ca să putem oficia Sfânta Liturghie”. Creștinii de demult nu mai voiau să plece din biserică de dragul slujbei iar astăzi creștinii vor să plece cât mai repede din biserică de dragul lumii din afară cu plăcerile ei amăgitoare. Se spune, din vechime, că sfârșitul lumii
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
realiste”. Mai precis, el întreabă dacă „evoluțiile din cadrul societății capitaliste târzii”, cum ar fi „criza fiscală a statului” și „internaționalizarea capitalului”, împreună cu „existența unor arsenale nucleare foarte distructive și aproape automate, au privat oamenii de stat de libertatea de a oficia în mod competent ritualurile realiste ale puterii”65. În mod asemănător, Cox argumentează că o schimbare fundamentală are loc atunci când există o „disjunctură” între „setul de idei despre natura lumii pe care le au oamenii și problemele practice cu care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nu a fost numai unul tehnic chirurgical; el s-a datorat intuiției și ascuțimii spiritului Doctorului Ivașcu, care așa cum a spus dirijorul Nicolae Racu, a venit de la cultura acumulată neîncetat, de la profunzimea experienței și din arta chirurgicală pe care a oficiat-o zilnic ca pe o religie. Domnul Dr. Ivașcu Stelian avea un caracter ferm și nu a renunțat niciodată la propriile păreri și convingeri. A ajutat foarte mulți colegi, atât chirurgi, cât și de alte specialități. Unora le-a întins
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
oficiale din țările cu componență multietnică și plurilingvistică. Acceleraea acestui proces în ultimul secol se poate lesne proba cu situația românilor aflați în afara granițelor României. In Ungaria numărul românilor a scăzut drastic; școli în limba română și biserici unde se oficiază slujba religioasă în limba română se mai află în puține localități. În sudul Dunării, vlahii din valea Timocului, aromânii din Grecia, Macedonia, Albania, care la începutul secolului al XX-lea începeau o viață culturală proprie, folosindu-și limba în școală
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
popă și dascăli de țară, condamnați să rămînă în «tagma duhovnicească» [...] crescuți și trăiți în mediul satelor, se simțeau mai moldoveni“ (2, 182), rămîneau mai apropiați de popor, fiind nevoiți să le cunoască și să le folosească limba chiar cînd oficiau în limba slavă. Preotul Andrei Găină din Perieni îi mărturisește lui Vania: „eu am ținut întotdeauna la neamul nostru moldovenesc. Pentru el am intrat în revoluție - nu ca tine sau ca sărmanul Prestea, care din revoluție ați venit la moldovenism
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a-și construi biserici proprii. Așa s-au întors la ortodoxie, căci în Galiția trecuseră (fuseseră obligați să treacă) în masă la biserica greco-catolică, sub presiunea bisericii catolice, biserica oficială din Galiția. În toate bisericile ortodoxe din Bucovina slujba se oficia în limba română pînă spre jumătatea secolului al XIX-lea, cînd a fost acceptată și limba ruteană ca slujbă de oficiere în bisericile din satele unde rutenii deveniseră majoritari. Sînem în deplin acord cu dl. Iosif Selejan că între cultura
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
elemente românești. În anul 1912 Zaharia Voronca publica la Cernăuți Mihalcea, cu neamurile boerești ce au stăpînit-o, carte din care aflăm că în această localitate din fostul district al Cernăuților, populația era, la acea dată, majoritar ruteană, slujbele religioase se oficiau în limba ruteană, dar mulți dintre locuitorii Mihalcei știau rugăciunile numai în limba română. La fel se întîmpla și cu producțiile folclorice; Plugul de anul nou „îl pornesc cu cuvintele: Mînați măi!... hăi!... hăi!... Dacă plugarii nu știu strofele pe
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nimeni iscoditor, ca în lume, aici fiecare își trăiește propria poveste, întorcându-se la cumințenia și frumusețea sufletului de copil. Viața de noapte a Mănăstirei Giurgeni Câteva sute de scaune de plastic sunt așezate în jurul locului în care se va oficia Sfântul Maslu. S-a făcut deja un cerc mare, cu zeci de rânduri, până departe, lângă gard. Biserica este plină. Oamenii stau la rând să ajungă la 23 altar, la părintele Antonie, starețul mănăstirei, alții pentru a atinge icoana Maicii
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
dar zidul viu de oameni e mai puternic decât ploaia. Toți călugării sunt tineri. Părintele Antonie, starețul de aici, conduce cu privirea tot ceea ce se întâmplă, ordinea citirii pomelnicelor, rugăciunile spuse cu vocea calmă și gravă totodată. Mai întâi se oficiază Sfântul Maslu, apoi se continuă cu rugăciunile de dezlegare și moliftele. Se deschid evangheliile, se așează peste oameni epitrafirele ce strălucesc în noapte. Nimeni nu se-adăpostește de ploaie. E frig și parcă ploaia nu ne-atinge. Opt-nouă sute de
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
Dar nu pentru asta ești aici, să observi. Ai venit să scapi de rău, cu speranța că va face și cu tine o minune, cum ai auzit că a făcut cu atâția alții. Sunt uimită de marile dezlegări care se oficiază: " Te ceartă pe tine, diavole, Domnul Dumnezeul nostru cel atotputernic, cel cu frică slujit și lăudat de nenumărate cete cerești de foc și cu cutremur închinat și slăvit de mulțimea cetelor de îngeri și de arhangheli". Se cheamă Duhul Sfânt
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
și deodată a devenit sociabil, vorbea mult și cerea mereu să vină la părintele stareț, deși la început nu suporta preoții: „L-au adus părinții la mănăstire și, la un moment dat, după sfânta slujbă de Maslu pe care am oficiat-o, copilul a rostit limpede primele cuvinte din viața lui, cerându-i mamei sale să îl ia în brațe și să-l ridice până la icoană, ca s-o poată săruta. Credincioșii prezenți atunci în mănăstire au rămas uimiți, după cum am
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
atent și îngăduitor cu fiecare dintre noi, iar vinerea, în fața ușii împărătești de la sfântul altar, ascultă de câteva ore păsurile oamenilor. Apoi, la ora 12, încep Sf. Maslu și dezlegările. Înainte de a ieși în curte, în jurul mesei pe care o oficiază Sf. Maslu, iese din când în când și privește la ceea ce se întâmplă în curtea mănăstirii. L-am surprins, pe scărița ce dă spre sfântul altar, precum o mamă care-și supraveghează copiii cu dragoste nețărmuită. Nici un drumeț nu pleacă
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
știți ce a făcut și face pentru noi, oamenii, aveți șansa să-i mulțumiți și să-i spuneți tot ceea ce aveți pe suflet. Vasluiul o așteaptă pe Maica Domnului de la Giurgeni În fiecare seară, de la ora 19.30, se va oficia Taina Sfântului Maslu, precedată de fiecare dată de o slujbă de sfințire a apei și rugăciuni de dezlegare. În fiecare dimineață se vor oficia slujbe și se va citi Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Miercuri, 11 august, la ora 9
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
o așteaptă pe Maica Domnului de la Giurgeni În fiecare seară, de la ora 19.30, se va oficia Taina Sfântului Maslu, precedată de fiecare dată de o slujbă de sfințire a apei și rugăciuni de dezlegare. În fiecare dimineață se vor oficia slujbe și se va citi Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Miercuri, 11 august, la ora 9 se va săvârși Sfânta Liturghie. Tot miercuri va sosi la Vaslui și arhimandritul Antonie, starețul Mănăstirii Giurgeni, care va oficia, alături de preoții Vasluiului, Taina
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
fiecare dimineață se vor oficia slujbe și se va citi Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Miercuri, 11 august, la ora 9 se va săvârși Sfânta Liturghie. Tot miercuri va sosi la Vaslui și arhimandritul Antonie, starețul Mănăstirii Giurgeni, care va oficia, alături de preoții Vasluiului, Taina Sfântului Maslu, sfințirea apei și rugăciuni puternice de dezlegare și vindecare de boli. După această ultimă slujbă, icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului va fi condusă de credincioși cu lumânări aprinse, până la ieșirea din oraș
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
zile de prezența Icoanei Maicii Domnului de la Giurgeni, printre noi. Astăzi, marți, 10 august, în Biserica Sfintei Cuvioase Parascheva, unde se află icoana, se va citi Paraclisul Maicii Domnului. La ora 19.30 se va face aghiazmă și se va oficia Taina Sfântului Maslu. Miercuri dimineață se vor citi Acatistele Maicii Domnului, se va oficia Sfânta Liturghie, iar seara, începând cu ora 19.30 se va săvârși Taina Sfântului Maslu, se vor citi Moliftele Sfântului Vasile cel Mare și rugăciuni de
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
în Biserica Sfintei Cuvioase Parascheva, unde se află icoana, se va citi Paraclisul Maicii Domnului. La ora 19.30 se va face aghiazmă și se va oficia Taina Sfântului Maslu. Miercuri dimineață se vor citi Acatistele Maicii Domnului, se va oficia Sfânta Liturghie, iar seara, începând cu ora 19.30 se va săvârși Taina Sfântului Maslu, se vor citi Moliftele Sfântului Vasile cel Mare și rugăciuni de dezlegare. Vor participa preoții Vasluiului, dar și călugării de la Mănăstirea Giurgeni, care îl vor
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
în șir la rând, până după miezul nopții, pentru a putea ajunge în fața Maicii Domnului de la Giurgeni. În toate cele trei seri s-au făcut rugăciuni de sfințire a apei și s-a săvârșit Taina Sfântului Maslu. Slujbele au fost oficiate un sobor de preoți. Ieri seară, au participat și o parte din călugării de la Mănăstirea Giurgeni, în frunte cu părintele stareț arhimandrit Antonie. Prezența viețuitorilor de la Giurgeni a adus la Vaslui atmosfera pe care credincioșii care frecventează mănăstirea Giurgeni o
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
părinte al bisericii, autorul miraculos, Sf. Augustin, episcop de Hyppo. Reiau aici o „istorie-anecdotă” din viața Sfântului Augustin pe care am auzit-o pe când nu Împlinisem zece ani, spusă din amvonul bisericii greco-catolice din Lugoj În timpul unei predici de duminecă oficiată de unul dintre canonicii episcopiei, doctor de Roma sau de Strassbourg. „Sfântul Augustin, spunea canonicul nostru, se plimba odată gânditor pe malul mării, meditând ca de obicei asupra misterului Sfintei Treimi, când observă un copilaș care, cu o gălețică, transporta
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
fel. N-aș fi conceput să am legătură cu vreo femeie după ce ne-am logodit și nici nu am avut asemenea legături. Abia când am ajuns la Focșani, mam tratat cu toată seriozitatea și abia în februarie 1941 am putut oficia căsătoria, având siguranța că vechea boală nu va recidiva. Nici nu a recidivat. A fost o situație jenantă pentru mine. Pe acea vreme relațiile sexuale erau privite cu totul altfel ca mai târziu sau ca astăzi. Nu ni s-a
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]