2,453 matches
-
că umblă trei zile și, întorcîndu-se acasă obosită, găsește de mîncare și băutură. Lumînarea se duce la biserică, se arde la icoana Maicii Domnului, apoi se pune aprinsă la mormînt. Poporul dă, după ce s-a scos mortul din casă în ogradă, peste sicriu, hainele mortului sau din vitele sale de pomană sau de suflet - și crede că prin aceasta i se vor ierta celui mort pă catele și sufletul își va afla pacea veșnică. După ce un mort se pornește la mormînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
multă peste an. Soare Să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară soarele peste tine dormind. în timp de un an să nu apună soarele pe hainele copilului, că apoi capătă spaimă. Hainele copilului nu se lasă în ogradă după ce a asfințit soarele, ca să nu vîre zînele boale în ele. Să nu mături dumineca dimineață în fața soarelui, că colbăiești fața sfîntului soare. Cînd se uită copilul drept în soare, va fi prea iubitor. Cine se uită cu ochii în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ales femeile, cum văd vreun țigan cu ursul, îl cheamă să-i joace ursul și să-l vîre și în casă; și dacă o întrebi pentru ce, ea-ți răspunde: „Așa-i ghine, să hie numai giocuri și veselii în ograda me, iar din casă ursul ni-o scos faptu’, și de-acu ari să ni meargă ghine.“ Cînd visezi urs înseamnă noroc. Ursită Fetele de măritat cînd se ridică de pe scaun îl clătesc, ca să-și clătească „data*“. Cu busuioc de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
postesc vinerile se vor mărita mai curînd. în vinerile din Postul Mare și din Postul Adormirii [după 30 iulie] nu se coase, că-ți coși necazurile de gospodărie. în Vinerea Seacă de lîngă Paști, nu se dă nimic afară din ogradă, că nu e bine. Vineri, [în] Săptămîna Patimilor, cei care au curgere de sînge din nas să se rază, că le va trece; iar cei care au durere de cap să se spele pe el, căci le va scădea durerea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că va urma vreme rea. Cînd o cînta cocoșii de cu sară. Cînd huiește hornul. Cînd se aprinde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Dacă vuiesc tăciunii aprinși în sobă, va fi vreme rea. Cînd ies broaște și rîme prin ogradă, va vremui. Cînd furnicile ies prin casă, are să vremuiască. Cînd cîntă cucuveicele urît pe vreme frumoasă. Cînd bate vîntul dinspre răsărit, are să fie zloată mare. Cînd la două sau trei zile după luna nouă coarnele lunii sînt cam tocite e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
este Valea Trestiei, nume dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și Între un alt deluleț, ce cade tot perpendicular pe matcă, este „ Valea Cuțilei ”, peste un altul „ Valea din Dos ” cu Scorușul, ogrăzi de pruni și cireși, și cîteva gospodării. Mai departe peste dealul Scorușului, valea Andreiului, unde În prezent se află mina de cărbune. Mai departe „ Valea Vacii ” ,unde se află cîteva gospodării,iar peste deal „ Valea Coandei ”, iarăși cu cîteva gospodării
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
afirme: " Domnule, eu totodeauna am dus o viață independentă". Timpul social se intersectează cu timpul individual și în aceste coordonate se consumă drama idealismului moral țărănesc. Acum "Moromeții" stau sub "un clopot cosmic și drumurile mari ale istoriei trec prin ograda lor" (E. Simion). În volumul al doilea, se relatează evenimente la care participă Niculae Moromete. Marin Preda are vocație narativă, reprezintă epicul pur, narează interesat de amănunt, gest, mimică. E o proză de analiză a unui scriitor realist, anticalofil, precis
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să se înmulțeas că pentru ca mănăstirea sau boierul să dispună decât mai multe brațe de muncă. Din acest motiv autoritățile intervin atât de lent și fără a fi interesate să impună pedepse drastice. Dar nici atunci când este vorba de propria ogradă, Biserica nu se grăbește să aplice pedepsele prevăzute de Pravilă, lăsându-i în fapt pe împricinați la mila judecătorului. In cestul, împreunarea cu soacra sau cu nora, căsătoriile între veri primari sau între doi frați și două surori apar ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
stranie întâmplare povestită de un călugăr putnean: "Într-una din zilele anului 1777, la miezul nopții, Buga, clopotul cel mare, a-nceput să sune de sine, întâi încet, apoi tot mai tare și mai tare. Călugării, treziți se uitară în ograda mănăstirii. În fioroasa tăcere, în sunetul clopotului creștea treptat, biserica se lumina de sine înăuntru de o lumină stranie și nemaivăzută. Călugării coborâră într-un șir treptele chiliilor, unul deschise ușa bisericii... În aceeași clipă clopotul tăcu și în biserică
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
o zi, în acest Buenos Aires să putem spune că suntem"163. Jorge Luis Borges vorbește despre Buenos Aires, în maniera să inconfundabila, de astă dată în versuri de tango: "Orașul este acuma că o hartă / a umilințelor și eșecurilor mele / din ograda asta am văzut amurgurile / și-n fața porții ăsteia am așteptat în zadar; / de aici, ieri-ul, ce, nesigur, se face azi și altfel / i-a scos pe alți' ca mine / la fel prinși de soarta. / Aici îmi port pașii
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Multiplicării. De aceea „fixarea” acestui orfan pribeag, Într-un sat mare și frumos, după multe tribulațiuni, sclipirea cîtorva parale, agonisirea cîtorva oi sunt un simptom al Începerii multiplicării, vizibilă și Într-o gospodărie țărănească. Tot cosmosul e cuprins Într-o ogradă. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Supranumele de Pățitul, accentuează și atrage atenția asupra pribegiilor și pățaniilor sale, ca fiind trăsătura principală și caracteristică a acestei personalități. Fiind „pățit”, pătimitor, va putea să treacă fără amețeală abisul unei colaborări de trei
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
organizate în jurul unor metafore-simbol cunoscute: theatrum mundi, burgul medieval, labirintul, cimitirul, colivia, trupul-închisoare ș.a. Prin ele se dă relief neliniștilor dintre cele mai grave, din care lirica modernă s-a nutrit întotdeauna: "S-au terminat vorbele./ S-a umplut ograda cu lucruri/ cerșitoare de sunet./ Toate s-au năruit. Nimeni nu moare,/ nimeni nu se mai naște,/ nimeni nu întreabă/ și nici nu răspunde. Dumnezeu stă cu degetul în gură: O-i, oi..." Începând cu Liniștea vânatului (Editura Junimea, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
haloul fantastic al evocării: vezi acea aruncare la pământ (din poezia Nicicând te-nvinse noapte-așa senina) ce reamintește printr-un calc rafinat de și-n țărâna / m-arunc din Seara zilei de sărbătoare; sau războiul de țesut bătea-n ograda (Ulicioara) ce imediat ne duce cu gândul la pânză țesuta cu truda din Silviei: două exemple demonstrează îndeajuns asemănarea de natură muzicală și realistă dintre poeziile lor.6 În încheiere autorul sugerează că poetul din Modica s-ar putea înscrie
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
țării, supusă aceluiași proces înnoitor, imaginea surprinsă de el într-un veritabil "stop-cadru" din anul 1840 este la fel de sugestivă: "Iașii însuși spune Alecu Russo este un monstruos amestec de clădiri masive ori elegante, de palate și de magherniți împrejmuite de ogrăzi nemăsurate; pe ulițele lui furnică lucruri de la țară, lux îmbelșugat, echipagii repezi, livrele, toalete pariziene ori vieneze, zdrențe franco-moldave, fizionomii vesele, aspre, originale, felurit îmbrăcate, ca pentru un bal mascat. Populația lui de 60.000 suflete e tot așa de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
beneficiarului din Iași, propunându-i ca, pentru o sumă rămasă restantă din trecutul an, al fabricanților către Epitropia Casei Apelor, "să se lucreze o fântână de fier, frumos construită, care, ca monument al acestui apeduc, să împodobească bazinul aflător în ograda Curții Vechi, sau acel de dinaintea Mitropoliei (subl. ns.). În condițiile încuviințării proiectului printr-un răspuns pozitiv, ruga destinatarul "să binevoiască a înștiința pe proprietarii fabricii de Ruskberg că sînt împuternicit a rândui să să facă, pentru rămășița din anul trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fi îngăduit lucrările de drenaj în zonă și "de curățire a iazului în adâncime de încă cinci palme" și, al doilea, debitul suficient al izvoarelor existente, ce putea fi suplimentat, la nevoie, prin "aducerea unui izvor ci să află în ograda unui Vasile Bacalu, în depărtare de 120 stânjeni". Cheltuielile estimate pentru săvârșirea unui asemenea stabiliment de utilitate publică dat fiind faptul că materialul de construcție preconizat, lemnul, putea fi lesne procurat n-ar fi depășit suma de 500 de galbeni
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
altarul trupului e cel al frunzei sinucise pe cuvântul coapsei. Pământ ești chiar dacă sentimentele au inima spânzurată-n biserici. Până să te iubesc manechinul din vitrină Îmbătrânise sub jaluzelele primului sărut. Tata, ostenit de muzica plesnită a ninsorii, pâlpâia În ograda gândului. Mama se furișase pe cruce. Venise vremea să mă nasc. POEM DE SFÂRȘIT Un scaun, o masă, un vis, o tăcere, o hemoragie de suflet, un rând pe crucea din cimitir. Atât va rămâne după ce voi trăi moartea, În vreme ce
CONFESIUNI - (din volumul În curs de apariție „ÎN VESTIARUL INIMII). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1444]
-
un crâmpei de lemn ce-l găsi la îndemână și lovi în frunte pe tovarășul său, care căzu amețit și plin de sânge la pământ. Băiatul, văzând sălbăticia, dete un țipăt de alarmă, dar mizerabilul se repezi să iasă din ogradă și, trecând pe lângă băiat, ridică mâna asupra-i... Zibal pică leșinat de spaimă". Apare evident că episodul înspăimântător din copilărie se va dovedi crucial în evoluția psihologică a eroului tulburat. Lent, dar sigur, tensiunea este generată, narativ, prin acumulare. Există
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
prânzul în atmosfera idilică a unei naturi temporar îngăduitoare, iar naratorul, deși nerenunțând la omnisciență, nu ezită să împrumute limitata ei perpectivă vizuală, accentuând astfel impresia cinematică a scenei: "Agripina vedea, prin ușa deschisă, câteva căsuțe de bârne, ceva din ograda lui moș Dănilă, drumul satului și adâncitura Iablanicioarei, iar încolo aripele negre ale pădurilor de brad, aruncând umbre adânci pe fânețele înflorite și gurile de secure ale Scripetelui, mușcând din cerul albastru". Interstițiul de expectativă aproape lirică este pulverizat de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
abate asupra locuitorilor județului Vaslui (și nu numai), propaganda bolșevică extrem de agresivă și de mincinoasă funcționa în continuare fără zăbavă. Mai nou, comuniștii găsiseră și un țap ispășitor: „chiaburimea reacționară” a satelor noastre, evitând să arunce o ocheadă și în ograda proprie unde se adunaseră (pe lângă oamenii cinstiți dar naivi) și numeroși impostori, oportuniști de ocazie sau pur și simplu indivizi setoși de răzbunare pentru vreun fleac oarecare comis cândva de dușmanii lor politici. Inter-titlul reprezintă prima propoziție din „Raportul de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
după trecerea acelorași „instructori” care le luau în contul „cotelor obligatorii către stat”, „întreținerii armatelor roșii eliberatoare” sau în contul „convenției de armistițiu” și coaja de mămăligă ce mai rămânea în ceaune. Dar, cum ipocrizia era la mare cinste în ograda comuniștilor, aceștia dădeau vina, de regulă, pe „reacționari”. Iată ce scrisese Bighiu: „...situația economică a județului nostru a influențat mult asupra factorului politic astfel că am întâmpinat multe greutăți în campania electorală din partea comunelor și satelor în care opoziția avea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mondial”, ce era lozinca preferată a gureșilor și mincinoșilor instructori școliți pe la cursurile scurte de cadre „de nădejde”. Repetăm afirmația făcută în anul 1945 de directorul Institutului de Reeducare a Minorilor din Vaslui care a refuzat accesul UTC-ului în ograda sa spunându-și părerea despre aceștia într un mod dur, dar perfect adevărat: „...ferească Dumnezeu să ajungă golanii ăștia să ne conducă țara”. După cum știe toată lumea, așa s-a și întâmplat. Dar, iată cum se mai plângea tov. Iacob în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
completare: desigur, în primul rând era vorba de Plasa Vaslui în care intra și orașul or numai aici erau înregistrați la acea dată în jur de 320 de tineri, în care intrau și cei 56 „fugiți” de la Tineretul Socialist în ograda plină de bunătăți și promisiuni a Tineretului Muncitoresc. c. „Am avut 3 tineri în Brigada de reconstrucție a Albaniei” Informația poate părea șocantă și nerealistă dar, conform principiului „internaționalismului proletar” promovat la indigo de comuniștii români după modelul original al
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
importante care demonstrează clar o fraudare morală a alegerilor dar și o permanentă intimidare a candidaților din opoziție dar și a susținătorilor acestora. În serialul nostru „UTC și Vasluiul” care a deschis această lucrare, am publicat materiale provenite exact din ograda celor care se pregăteau să ia puterea pentru o veșnicie și de aceea pot fi considerate a fi veridice și nesupuse dubiului. Din partea BPD, au candidat patru persoane după cum urmează: Aurel Potop (PNȚ - Alexandrescu), Gheorghe Rășcanu (PNL - Tătărăscu), Neculai Bârlădeanu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fixat la cântări un preț de 300 de lei pentru 8 ore, cu care nu pot face față greutăților familiale cât și impunerilor ce au către Stat”. c. Șpagă pentru tovarășul Mihai I. Unii săteni, cărora le fluiera vân prin ogradă, pod sau buzunare înainte de 1945 d. Oameni lăsați fără munca de-o viață Astfel, comandantul miliției Vaslui notează (și transmite prefectului): untem tul , acum numiți în importante și, categoric, nemeritate funcții politice de conducere, au pornit un adevărat război împotriva
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]