2,747 matches
-
unui număr cât mai mare de elevi, inclusiv ale elevilor care sunt excluși în mod curent din școlile obișnuite. De asemenea, profesorii își pot schimba atitudinea față de cerințele impuse de școala pentru diversitate, fiind încurajați să-și dezvolte o nouă optică asupra activităților didactice care presupun un parteneriat activ între elevii clasei și profesor, acceptând în mod conștient noi responsabilități față de toți elevii clasei. Mai mult, colaborarea între elevi și profesori, parteneriatul în învățare și deschiderea școlii față de cerințele tuturor categoriilor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
precum și cea formulată de Carl Schmitt în Criza democrației parlamentare, din 1923. Cred că trebuie să fim circumspecți în legătură cu utilizarea conjuncturală a argumentelor avansate de acești teoreticieni ai dictaturii proletariatului și ai statului total. De aceea propunem o schimbare de optică nu numai în ceea ce privește partidul, dar și în ceea ce privește înțelegerea celorlalți agenți ai schimbării sociale, considerându-i nu numai ca actori raționali ce urmăresc realizarea unui bine definit în termeni utilitariști, ci și ca actori rezonabili preocupați de realizarea (sau conservarea) unui
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
igienă și medicină legală, au avut un regim facultativ în programa de studii medicale în perioada 1857-187667. Facultatea de Medicină a început cu un număr mic de profesori, numai șase, care susțineau 11 cursuri, mai mult teoretice decât experimentale; dar optică s-a schimbat către mijlocul secolului al XIX-lea, învățământul medical orientându-se net în direcția pregătirii unor practicieni 68. În consecință, au apărut institutele de anatomie, respectiv de fiziologie, bacteriologie și terapeutică (1895) și s-au dezvoltat două spitale
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Provincia literară deveneau, în acest context, vocea apărării pentru toate publicațiile de acest gen din țară. Paul I. Papadopol consemna că există, într-adevăr, și reviste "de suburbie" care strică "gustul literar", dar că generalizarea e "o condamnabilă eroare de optică". Continuând argumentarea, Papadopol enumera reviste "demne" care "au pornit mai bucuros din sufletul - uneori - mai sănătos al provinciei": la Bârlad - Gheorghe Lazăr, Paloda literară, Făt-Frumos, Ion Creangă, Miron Costin, Florile dalbe, Graiul Nostru, Țara de Jos, Răzeșul, Scrisul nostru; la
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
eseuri, interesându-se de problema criticei, atingând felurite puncte de estetică poetică." Divinul critic încheie cu sfaturi didacticiste: În aplicări, eseistul va avea de reexaminat unele opinii prea cordiale ori prea reticente, precum va trebui să-și corecteze stilul oficios." Optica rămâne neschimbată în Compendiu. Șerban Cioculescu a fost prietenul de o viață al lui Vladimir Streinu. O prietenie exemplară, statornicită între cei doi intelectuali eminenți, care nu s-au lăsat niciodată orbiți de sentimente atunci când a fost vorba să-și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
este încă." Și mai departe: "orice act estetic închide un act psihologic." Care ar fi mica eroare a criticului: "D. Vladimir Streinu îi cere criticei totul, de la început. Fiindcă nu ajunge din prima fază la analiza pur estetică, o ironizează." Optica lui Streinu este aceea a specialistului în poezie care poate avea - și are - intuiții critice profunde. Dealtfel - constată Pompiliu Constantinescu - "procesul criticei a-nceput nu prin critică, ci prin poeți. Specialiștii au fost înlăturați, negați de specialiști mai restrânși dar
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Scolastica, în ultima ei vîrstă, ar fi avut certitudinea, poate suficientă și orgolioasă, că e necesar să demonstreze și să reformuleze la nesfîrșit un depozit de doctrină dat, care acoperă perfect și integral o realitate perfectă și integrală. Cu o optică tradiționalistă, al cărei monopol e departe de a-l deține, ea ar fi inventariat și prelucrat, asemenea unui gestionar vigilent, stocul de știință considerat stabilit odată pentru totdeauna. în schimb, modernitatea ar privi lumea în stilul lui Cusanus, ca pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
înțelegem într-o lumină nouă raportul dintre teoria lui Locke și cea a lui Hobbes, și să încercăm a răspunde la întrebarea dacă, dincolo de consecințele politice care țin de legitimarea diferitelor forme de guvernare, concepția asupra naturii umane antrenează o optică diferită asupra raportului dintre obligația politică și obligația morală. În lucrarea The Political Theory of Possessive Individualism, C. B. Macpherson a propus o interpretare originală a teoriilor lui Hobbes și Locke, raportând teoria contractului social și a stării naturale la
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
-și unele caractere arhaice, amestecându-se cu unele adaptări, mai ales În mediul urban. În ansamblu, terminologia populară a devenit de domeniul istoric. Nu se poate minimaliza, totuși, rolul ei În trecut, ca și importanța ei În conturarea unei anumite optici care a supraviețuit ca un element de model cu semnificație de arhetip (7, 1). Sunt remarcabile bogăția și expresivitatea care, timp de secole, au Înlocuit limbajul științific. Amintesc, În acest sens, afirmația filologului francez Henri Jacquier: „Puține limbi, dintre acelea
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
generat și terminologia sa proprie, Jaquier nu exagerează: În timp s-a construit un limbaj psihiatric, desigur foarte naiv, dar pitoresc și bogat În semnificații. Psihiatrul de astăzi nu poate ignora acest trecut, empirismul reflectându-se Încă Într-o anume optică prin care, cu un minim de intuiție, va descoperi o punte de legătură cu pacientul, cu structura lui intimă pe care el Însuși o ignoră. O incursiune În istoria psihiatriei implică un studiu mai amplu decât este destinat, firește, unui
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
populație. Omul de tip nou care se Înscrie În interferențele psihiatrului cu lumea contemporană constituie deci o cazuistică; ce-i drept, aceasta este atât de extinsă Încât are reverberații globale. Urmând firul care pare că duce la Înțelegerea faptului prin optica psihopatologică, distingem trei instanțe care, În această optică, mi se par capitale: - absurdul În care și-a făcut apariția acest tip străin firii noastre. (1;2) - frica, factor determinant În dinamica sufletească de adaptare la situațiile grave cu care se
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
În interferențele psihiatrului cu lumea contemporană constituie deci o cazuistică; ce-i drept, aceasta este atât de extinsă Încât are reverberații globale. Urmând firul care pare că duce la Înțelegerea faptului prin optica psihopatologică, distingem trei instanțe care, În această optică, mi se par capitale: - absurdul În care și-a făcut apariția acest tip străin firii noastre. (1;2) - frica, factor determinant În dinamica sufletească de adaptare la situațiile grave cu care se confrunta zilnic populația; - dezorganizarea arhetipului. (9) Absurdul s-
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
aceea de a ști ce valori au viteza și accelerația unui corp în orice moment, dată fiind formula pentru distanța parcursă de acesta în funcție de timp; (b) o altă problemă care ține de geometria pură, dar care își găsește aplicarea în optică și în studiul mișcării, era aceea de a găsi tangenta la o curbă; (c) problema găsirii valorii maxime sau minime a unei funcții, care apare în legătură cu studiul mișcării planetelor, dar și în balistică; (d) ultima problemă apare tot în legătură cu mișcarea
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
fie nemulțumit cu interpretarea de la Copenhaga. Printre nemulțumiți s-a aflat și Einstein, care consideră că descrierea mecanic-cuantică este incompletă. Vom scăpa de incompletitudine în momentul în care "această teorie va fi inclusă într-o teorie ulterioară, la fel cum optica razelor de lumină a fost inclusă în optica ondulatorie; relațiile vor rămâne, baza lor va fi însă adâncită, respectiv înlocuită cu alta mai cuprinzătoare." (Einstein 2000: 166). B. Lower identifică trei probleme ce apar în legătură cu interpretarea de la Copenhaga: * este vagă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
s-a aflat și Einstein, care consideră că descrierea mecanic-cuantică este incompletă. Vom scăpa de incompletitudine în momentul în care "această teorie va fi inclusă într-o teorie ulterioară, la fel cum optica razelor de lumină a fost inclusă în optica ondulatorie; relațiile vor rămâne, baza lor va fi însă adâncită, respectiv înlocuită cu alta mai cuprinzătoare." (Einstein 2000: 166). B. Lower identifică trei probleme ce apar în legătură cu interpretarea de la Copenhaga: * este vagă, deoarece nu spune ce tip de interacțiuni sunt
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
nevrednici, În adâncul sufletului lor nevrednici de a ridica vălul de pe acest ideal”), cunoscând că numai o altă generație, „curățită prin abnegațiune și durere, poate Îndrăzni să se gândească la ea”, poetul avea În vedere În fond „misia nației”, În optica sa, o misiune națională. Încă În 1871 serbarea de la Putna manifesta pentru prima dată În mod public ideea unității tuturor românilor, ridicând dezideratele noastre la nivel european. “Suntem un popor de o viță și de un sânge și, prin urmare
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
natura filosofiei sale). Inimosul dascăl vedea În filosofia românească o filosofie generoasă, „filosofia idealului”, care ne Învață că „rostul pe această lume este ca să realizăm Înțelegerea”. Filosofia românească era, În ochii săi, „o armonie spiritualistă sau un spiritualism armonic”. În optica ei - invocând principiul naționalităților pentru izbânda umanitarismului -, „când fiecare națiune va fi pătrunsă de sfințenia existenței alteia, atunci războiul de nimicire va fi Înlocuit prin Întrecerea În cultură; ceea ce este, netăgăduit, scopul ultim al omenirei. Așadar trebuie ca românii să
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
În felul acesta prin dimensiunea adâncă a umanității”, Tudor Vianu vedea În „activismul cultural” soluția problemei românești. De aici o concepție activistă a culturii, pe care o motiva teoretic, În cursul său de Filosofia culturii, la Universitatea din București. În optica acestei concepții, Tudor Vianu invoca promovarea specialistului care nu numai că reflectează la destinul global al culturii, dar se și implică În civilizația țării sale, e creator de valori, temperament productiv, de care cultura românească are cea mai mare nevoie
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
Iar cultura trebuie să fie „activă, dinamică, și un bun colectiv. Tăria societății este În funcțiune de cultură”. În concepția lor, nimic durabil nu se poate construi, decât prin cultură. „Viitorul României este o problemă a pregătirii culturale”. În această optică, „nici politica, nici morala, și În genere nici o muncă și nici o acțiune n-are nici o valoare, dacă nu se dedublează cu noțiunea culturii”. „Un popor Îmbătrânește când puterile lui s-au sleit În creații de cultură și civilizație” - remarca În
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
dacă se va realiza până la capăt). Asistăm la disoluția obiectivelor (partide, legi, administrație, afacerism, ambiție etc.)”. Și explica astfel: „România veche a trăit sub semnul politicianismului... România nouă vrea să trăiască sub semnul istoriei, adică al unui destin spiritual”. În optica de ansamblu a culturii noastre, o concluzie derivă de aici: „România e chemată să decidă În curând dacă Renașterea pe care o observăm acum În planul de creație artistică și filosofică se va realiza victorioasă și În planul vieții civile
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
insulin-like ale anticorpilor antireceptor insulinic, efecte demonstrate in vitro). - Sindromul POEMS cuprinde diabet zaharat, insuficiență gonadală primară, neuropatie senzitivă și motorie, leziuni osoase, hiperpigmentare. - Sindromul DIDMOAD este o afecțiune cu transmitere autozomal recesivă ce cuprinde: diabet insipid, diabet zaharat, atrofie optică, surditate. Diabetul zaharat este de obicei prima manifestare la copii. - Trisomia 21 (sindromul Down) este asociată relativ frecvent cu prezența T1DM și a tiroiditelor. Acest fapt sugerează ca anomaliile cromozomiale influențează procesele autoimune sau că susceptibilitatea de a dezvolta boli
Tratat de diabet Paulescu by Rucsandra Dănciulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92223_a_92718]
-
agramat, incoerent. Fuge într-una de la școala unde este înscris prin grija celui de-al doilea soț al Ilanei, Michel, cade mereu pe mâna unor polițiști de unde este extras cu fermitate prin intervențiile aceluiași al doilea soț. Are pasiuni pentru optică și pentru fete. Crește chipeș, cu o frumusețe aproape sălbatică, dar și nesupus deși dispus să-i asculte pe ceilalți, dar nu orbește. Ripostează dacă este atacat. Are propriile sale principii care fac din el un excentric. Este un om
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de farmec dar nu indiferență. Cine vrea să-mi dea, să știe că sunt bine primiți. Singur se autodefinește ca fiind scrântit la cap sau tâmpit. Își scrie prost scrisorile, eludând orice regulă de ortografie. E pasionat în schimb de optică pe care o studiază cu plăcere. De urât, nu urăște pe nimeni. Iubește în schimb femeile din familia lui: pe micuța lui soră și pe Ilana cea frumoasă. Primește din partea lui Alex acceptul de a locui la o proprietate care
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
poate totul, unde el poate face chiar destul de puțin... Și apoi nu există boli, ci numai bolnavi, într-o insulă unde nu sunt decât cazuri particulare și unde relațiile sunt foarte, foarte personalizate și uneori extrem de eficiente. Bujor Nedelcovici, credincios opticii sale intransigente, nu vede decât în alb și negru. Există însă și o întreagă diversitate de situații intermediare, care știu să evite cazurile limită. Situația literară, de pildă. încă două exemple de logică foarte utopică, deci absolută, mecanică, împinsă la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
acum în discuție pseudoactivitatea unor misiuni cultural diplomatice, simplă convenție pentru acoperirea unui alt gen de activități. Evident, astfel de rezidenți n au nici o competență culturală reală și nici o preocupare efectivă în acest domeniu. Ne limităm doar la metodele și optica funcționarului cultural mediu, inofensiv și, ca să ne exprimăm astfel, aseptic. El are preocupările sale esențiale, aplicarea acordurilor culturale existente, în primul rând. Ceea ce, în mod inevitabil și obligator în astfel de cazuri, presupune birocrație, formalism și mai ales salvarea unor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]