KorAP: Find »[drukola/base=oriental & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...66 67 68 ...314 >

7,850 matches

Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613

impune în anii 1830. Saint-Marc Girardin notează astfel în Souvenirs de voyages el d'études: "După inegalitate, ceea ce impresionează cel mai mult pe străin la Iași și la București este amestecul și diversitatea costumelor. Printre bărbați, majoritatea a păstrat costumul oriental, alții au costum european, iar aceste două feluri de haine se întîlnesc în aceeași familie: tatăl este îmbrăcat în haine boierești, fiul este îmbrăcat franțuzește, fiindcă cel mai adesea doar tinerii îmbracă haine europene. Aceasta arată în ce spirit evoluează

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
familie: tatăl este îmbrăcat în haine boierești, fiul este îmbrăcat franțuzește, fiindcă cel mai adesea doar tinerii îmbracă haine europene. Aceasta arată în ce spirit evoluează societatea. N-am văzut niciodată pe nimeni sub patruzeci de ani să poarte costum oriental. Cît privește femeile, de multă vreme ele au adoptat în întregime costumul european". Această separare, această juxtapunere și această confruntare Orient/Occident îi uimește pe călătorii care vizitează capitala Țării Românești, București. La un interval de aproape zece ani, reacțiile

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
case, păstrează denumirea turcească de mahala și formează 86 de parohii, purtînd fiecare numele unei biserici. Contrastul între lux și sărăcie pe care-1 afișează această capitală de 100.000 de locuitori nu acoperă discrepanța dintre Orient și Occident. În manifestarea orientală a gusturilor există multă pompă și bogăție. Thouvenel ne-a lăsat o amintire plăcută a unei scene care vorbește de amestecul de stiluri: se află în port la Brăila, sosește o navă austriacă ce urmează traseul Brăila-Constantinopol. Pe punte, o

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
care respiră opresiunea turcească și care se îndreaptă spre o mare prosperitate, adesea fără să știe care va fi soarta sa politică; un guvern reprezentativ sub supravegherea și sub controlul Rusiei; o societate care se zbate între vechile sale moravuri orientale și noile sale moravuri europene; o societate care a împrumutat de la civilizațiile occidentale formele și eleganța, mai mult decît spiritul și caracterul; o perpetuă schimbare în privința caselor, a costumelor, a legilor, în însăși limba vorbită, iată spectacolul pe care-l

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
dar unită, a societății moldo-valahe. Dimpotrivă, observatorii străini sînt impresionați de caracterul plural al societății, unde se află alături greci, bulgari, armeni, evrei și țigani. Situația societății moldo-valahe în prima jumătate a secolului al XIX-lea ne introduce în "chestiunea orientală". Raporturile de forțe între Imperiul otoman și Rusia au evoluat în favoarea puterii ruse. Atracția pentru ordinea nisă intră în concurență cu atracția exersată de ideile politice liberale. Principatele sînt un cîmp de luptă și de competiție ideologică. CAPITOLUL II Principatele

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
forțe între Imperiul otoman și Rusia au evoluat în favoarea puterii ruse. Atracția pentru ordinea nisă intră în concurență cu atracția exersată de ideile politice liberale. Principatele sînt un cîmp de luptă și de competiție ideologică. CAPITOLUL II Principatele în chestiunea orientală: un cîmp de luptă Jocul de forțe și influența acestor relații de putere asupra evoluțiilor politice se întîlnesc într-o lungă perioadă marcată de declinul Imperiului otoman. Această slăbire este legată de ascensiunea în forță a Imperiului rus în Balcani

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Iași posedă, în 1780, operele lui Kant, Condillac, Mably și Rousseau, și chiar cumpără mai tîrziu dezbaterile Adunării Naționale. Un altul, Nicolae Rosetti-Roznovanu, citește Legăturile periculoase, Walter Scott și Chateaubriand. Însă el poartă, într-un portret din tinerețe, un șal oriental aranjat ca turban. Analiza traducerilor operelor, care presupune o veritabilă chemare, este esențială: Entretiens sur la pluralité des mondes habités de Fontenelle sînt traduse în greacă la Iași, în 1794. Scrisorile persane ale lui Montesquieu apar în greacă în 1817

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Cele două discursuri lasă să se vadă neliniștea apărută într-o viziune locală a situației și într-una geopolitică, mai amplă. Aceste poziții pun în lumină amestecul de principii și de pragmatism în privința conceperii ordinii internaționale, o ordine aplicată chestiunii orientale. Baronul d'Avril consideră că: "Europa trebuie să se resemneze în privința legii comune a umanității, adică să fie obligată să vegheze mereu la apărarea dreptului tuturor și a intereselor fiecăruia. Rămîne să vedem dacă provinciile românești și, dînd amploare problemei

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
unui imperiu daco-roman care ar îngloba și Transilvania. Conștiința acestei amenințări, cu reluări multiple, este precisă în mediile diplomatice. Se știe că niciodată ungurii n-ar fi acceptat să vadă Transilvania unită cu Moldo-Valahia. Împăratul îndreaptă spre Europa centrală și orientală o privire favorabilă statu quo-ului, nonrevizuirii frontierelor și a legitimității lor. Revizuirea frontierelor ar deschide cutia Pandorei. În mod concret, aplicarea clauzelor Tratatului de la Paris privind reorganizarea Principatelor se realizează în trei ani de lupte intestine și de negocieri între

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
slave; panslavii nu se opun mișcărilor insurecționale din Balcani, mișcări pe care le dirijează în favoarea cauzei naționale ruse. Dacă revoluția din Balcani poate servi intereselor Rusiei, aceleași insurecții amenință Imperiul austro-ungar. CAPITOLUL V Independența Principatelor O NOUĂ ETAPĂ A CHESTIUNII ORIENTALE Independența României, consimțită în 1878 la Congresul de la Berlin, care definește o nouă ordine în orientul Europei după revanșa rusă în fața turcilor din războiul de la 1877-1878, este o nouă etapă în chestiunea orientală. Controlul turc asupra Balcanilor se diminuează. Rusia

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Independența Principatelor O NOUĂ ETAPĂ A CHESTIUNII ORIENTALE Independența României, consimțită în 1878 la Congresul de la Berlin, care definește o nouă ordine în orientul Europei după revanșa rusă în fața turcilor din războiul de la 1877-1878, este o nouă etapă în chestiunea orientală. Controlul turc asupra Balcanilor se diminuează. Rusia, Marea Britanie, Franța, Prusia, Italia, Austro-Ungaria și Imperiul otoman se reunesc, prin urmare, la Berlin, la 13 iunie 1878, și negociază timp de o lună reorganizarea spațiului balcanic. Serbia și Muntenegru sînt recunoscute ca independente; Bulgaria

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
iahtul prințului pătrunde în Bosfor. Prințul este încîntat de peisajul magnific ce se oferă privirilor sale. El se apropie aproape cu o teamă respectuoasă de antica și misterioasa cetate a califilor care se desfășoară în fața lui în toată splendoarea sa orientală". Splendoarea orientală ademenește, dar nu înstrăinează, căci "sultanul îl așteaptă pe prinț într-un mic salon. El vine în întîmpinarea oaspetelui său, întinzîndu-i mîna. Un jilț este pregătit pentru prinț, alături de sofaua pe care stă marele împărat. Între timp, prințul

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
pătrunde în Bosfor. Prințul este încîntat de peisajul magnific ce se oferă privirilor sale. El se apropie aproape cu o teamă respectuoasă de antica și misterioasa cetate a califilor care se desfășoară în fața lui în toată splendoarea sa orientală". Splendoarea orientală ademenește, dar nu înstrăinează, căci "sultanul îl așteaptă pe prinț într-un mic salon. El vine în întîmpinarea oaspetelui său, întinzîndu-i mîna. Un jilț este pregătit pentru prinț, alături de sofaua pe care stă marele împărat. Între timp, prințul Carol, uzînd

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
urmată de o perioadă de așteptare de zece ani". Afacerea, legată de puternice presiuni economice din partea Berlinului, provoacă reacții pătimașe. Odată cu independența, elitele moldo-valahe descoperă noi forme de constrîngere dificil de tolerat. "Europa ne-a înglobat, încă o dată, în lumea orientală", declară prințul Carol în discursul de deschidere de la Cameră din 1879. Alecsandri notează și el cu amărăciune: Cînd ești Franța, cînd ești și pitic și uriaș, îți poți permite orice, chiar și greșeli care sînt plătite foarte scump, căci ai

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
nou problema: are România un viitor? Romanticii au trăit din plin revoluțiile politice și culturale ale Europei secolului XIX, junimiștii însă schimbă direcția și domină aceste violențe. Maiorescu scrie în acest sens: " Cufundată pînă la începutul secolului XIX în barbaria orientală, societatea română, pe la 1820, începu a se trezi din letargia ei, apucată poate de-abia atunci de mișcarea contagioasă prin care ideile Revoluțiunii franceze au străbătut pînă la extremitățile geografice ale Europei. Atrasă de lumină, junimea noastră întreprinse acea emigrare

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
financiară. Bismarck uzează de acest tip de presiune în 1878, pornind de la o situație complexă, pe care o simplifică cu abilitate. Criza apare în problema construirii căilor ferate din România, la care se angajase omul de finanțe evreu din Prusia orientală, Strussberg, și mai tîrziu, în toamna anului 1871, după falimentul acestuia, Adolph Hansemann de la Disconto-Gesellschaft și Bleischröder. Bleischröder și Hansemann obligă guvernul român să răscumpere căile ferate și să schimbe toate obligațiile în suspensie pe titluri garantate de statul român

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
a impune industriașilor obligația de a folosi cel puțin 75% lucrători români. Patronii străini se plîng că românii, dotați cu un înalt spirit de asimilare, sînt în general lipsiți de perseverență. Din cauza obișnuinței de a nu se implica, a nonșalanței orientale, românul se supune cu greutate cerințelor muncii industriale. Relațiile dintre București și financiarii sau oamenii de afaceri străini nu sînt ușor de realizat și unele inițiative lasă amintiri amare. Se smulg concesii municipalităților pentru aducțiuni de apă, iluminat cu gaz

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
este precedată de o lungă criză între anii 1914-1916, urmată de acțiuni tragice. În 1919, la Congresul de la Versailles, delegația română va realiza o expunere simplă a evenimentelor, o prezentare cronologică și explicativă. Textul situează România în centrul evoluției chestiunii orientale și face cunoscut că Rusia "...absorbită de interesele ei asiatice mai întîi -, de dificultățile interne mai apoi -, a încetat să fie un pericol în privința cuceririi Peninsulei Balcanice; pe de altă parte, Germania și Austro-Ungaria, printr-o influență economică și politică

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
prevede votul universal, direct, obligatoriu și secret, pentru alegerile din Camera Deputaților. Această arhitectură constituțională ar trebui să satisfacă revendicarea democratică și națională, garantînd în același timp exercițiul suveranității populare și expresia identității ortodoxe. Sinteza între apartenența occidentală și moștenirea orientală bizantină este realizată. Dar, cu toate acestea, anumite voci se fac auzite, întrebîndu-se dacă acest text răspunde spiritului românesc și nevoilor țării. Încă de la promulgarea sa, Constituția este atacată de critici care privesc nu atît echilibrele și mecanismele politice pe

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
în 1919. Michel d'Herbigny, bun cunoscător al spiritualității ruse și ortodoxe, scrie în revista Études din ianuarie 1928: "Mă gîndesc la ceea ce inima mea trebuie să aștepte de la sufletele românești. Impregnate de tradițiile române și capabile să interpreteze aspirațiile orientale, vecine cu grecii și slavii, în aceste condiții nu pot ele oare, printr-o activă fidelitate închinată grației, să coopereze cu putere la acțiunea decisivă care va uni din nou împreună Orientul cu scaunul Sfîntului Petru?" în ciuda acestor speranțe sau

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
în condițiile în care provincialismul idilic al arhaismului este depășit, iar euforia occidentală a unor elite economice și intelectuale este împrăștiată de experiența fizică și morală a războiului, prin conștientizarea revoluției bolșevice vecine. Odată cu războiul, mica Românie patriarhală de la hotarele orientale ale Europei a intrat în modernitate. Această modernitate se traduce printr-o eliberare. Miza nu mai este reprezentată de tema singurătății sau a nerecunoașterii membrilor elitelor de către concetățenii lor, temă asociată celei a mediocrității combinațiilor locale subiect dezvoltat încă din

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
istoricului Nicolae lorga, constituind ecoul afirmațiilor reprezentantului Franței în România, Saint-Aulaire... În cursul conferinței din 12 iunie 1919, cu ocazia recepției responsabililor misiunii universitare franceze aleși membri de onoare ai Academiei Române, lorga declară: Păstrînd cu sfințenie depozitul sacra al civilizației orientale a Evului Mediu, devenit leagănul noului clasicism elenistic, țările române au îndeplinit și rolul de a transmite spiritul francez al veacului al XVIII-lea celorlalte națiuni din Sud-Estul european". Această interpretare nu este fără rost; în logica rolului jucat de

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
romanele lui Rebreanu și Petrescu se desprinde imaginea, care se va impune, a unui contrast dezarticulat între front și momentele de lux și de plăcere petrecute la București, la cafeneaua Capșa, pe Calea Victoriei, unde se degustă minunatele achiziții ale patiseriei orientale în căldura verii anului 1916. Ruptura se produce atunci cînd experiența războiului nu poate fi transmisă. Această temă, a rănirii vechilor combatanți nu este proprie doar României, apariția marii literaturi de război producîndu-se, ca și în Franța, după cîțiva ani

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
din prima jumătate a secolului al XlX-lea, au angajat identitatea românească pe calea occidentalistă, ce își are rădăcinile în originea latină și în comemorarea inauguralului 1848. " Cînd ne-am exprimat îndoielile în privința latinității noastre și cînd am afirmat caracterul oriental al civilizației românești declară Nae Ionescu în 1930 -, am exprimat nu numai un fapt, ci mai ales necesitatea orientării politicii noastre în funcție de realități. Nici măcar o clipă, niciodată nu ne-am gîndit că a nu fi occidental ar fi o rușine

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
național, ambele dînd tonul dezbaterilor politice și a luărilor de poziție în plan cultural. Ar fi simplu să trasăm o linie de demarcație între atracția spre Vest și seducția Estului. De fapt, curentele de gîndire care se inspiră din spiritualitatea orientală își găsesc punctul de sprijin în ofensivele occidentale împotriva moștenirii carteziene și iluministe. Influențele se întrepătrund și au ca notă dominantă frecvența manifestării reflexelor de autoapărare. Este vremea respingerii iluziilor și a minciunilor umanismului progresist. În anii '30 se împart

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]