2,206 matches
-
dispute pe tema schimbărilor confesionale începute și promovate de Imperiul habsburgic încă din anul 1698. În această dispută preoții și enoriașii ortodocși au fost apărători înverșunați ai tradiției și oponenți în fața oricăror înnoiri, astfel se consemnează că în ianuarie 1761 ortodocși din Aruncuta preluaseră biserică, iar în 3 martie a aceluiași an i-au alungat din casele parohiale pe preoții uniți {Achim și Sandu}, care însă au revenit la casele parohiale după numai o săptămână. Starea de incertitudine continuă pînă în
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Locuințelor din 2011, populația comunei Bilbor a înregistrat un regres (2649 locuitori, din care 2184 locuitori în satul Bilbor și 465 în satul Răchitiș, cu 916 gospodării. Din punct de vedere etnic (2011), 2636 români, și 13 maghiari; confesional 2641 ortodocși, 7 romano-catolici și 1 penticostal . Din totalul izvoarelor minerale doar 17 sunt analizate și cu posibilități de captare și exploatare. De regulă acestea sunt bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, carbogazoase, hipotone. Unele sunt bogate în fluor, litiu, brom, iod, cupru, zinc
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
România nu are o religie de stat (conform art. 29 (5) din Constituția României, cultele religioase sunt autonome față de stat). Conform recensământului din 2011, 16.307.004 cetățeni, reprezentând 86,45% din populație, s-au declarat ortodocși, 870.774 s-au declarat romano-catolici (4,62% din populație), 600.932 reformați (3,19%), 362.314 penticostali (1,92%), 150.593 greco-catolici (0,8%), 112.850 baptiști (0,6%) ș.a.m.d. În Dobrogea, există o minoritate islamică (0
Religia în România () [Corola-website/Science/300471_a_301800]
-
de capele, 1.096 case de rugăciune, 47 de catedrale, 2 episcopii, 2 moschei, 76 de geamii, 286 de mănăstiri și 89 de sinagogi. În medie, anual, în România apar 90 de biserici noi, și acestea sunt doar cele ale ortodocșilor. După 1989 și până în prezent, bisericile ortodoxe s-au înmulțit cu aproximativ 2.000 de lăcașuri de cult în toată țara. Finanțarea bugetară a statului român, destinată construirii și renovării de biserici, a fost de 130 de milioane de lei
Religia în România () [Corola-website/Science/300471_a_301800]
-
recensământul din 2011 au fost înregistrate 18 religii și culte religioase. Predominantă este cea ortodoxă (16.307.004 din 20.121.641 de persoane), urmată de cea romano-catolică (870.774). România este a patra țară din lume ca număr de ortodocși: 18.750.000 de credincioși, adică 7,2% din numărul total de ortodocși. Deși majoritatea populației României este de confesiune ortodoxă, procentul credincioșilor practicanți este mult mai mic. Astfel, conform studiului „Religie și comportament religios” condus de Fundația Soros România
Religia în România () [Corola-website/Science/300471_a_301800]
-
cea ortodoxă (16.307.004 din 20.121.641 de persoane), urmată de cea romano-catolică (870.774). România este a patra țară din lume ca număr de ortodocși: 18.750.000 de credincioși, adică 7,2% din numărul total de ortodocși. Deși majoritatea populației României este de confesiune ortodoxă, procentul credincioșilor practicanți este mult mai mic. Astfel, conform studiului „Religie și comportament religios” condus de Fundația Soros România, doar 59% dintre ortodocși se roagă frecvent. De asemenea, puțin peste jumătate merg
Religia în România () [Corola-website/Science/300471_a_301800]
-
de credincioși, adică 7,2% din numărul total de ortodocși. Deși majoritatea populației României este de confesiune ortodoxă, procentul credincioșilor practicanți este mult mai mic. Astfel, conform studiului „Religie și comportament religios” condus de Fundația Soros România, doar 59% dintre ortodocși se roagă frecvent. De asemenea, puțin peste jumătate merg cel puțin o dată pe lună la biserică și aproape 40% numai la sărbătorile importante. Biserica Romano-Catolică numără în prezent 1.026.429 credincioși, dintre care 587.033 sunt maghiari, 345.557
Religia în România () [Corola-website/Science/300471_a_301800]
-
din acea clipă după calendarul european, fiecare an începând la 1 ianuarie și nu la 1 septembrie ca până atunci. Nu merge atât de departe încât să instituie calendarul gregorian, care, fiind, cel de la Roma, n-ar fi potrivit pentru ortodocși; se mulțumește cu cel iulian, care are o întârziere de 11 zile (trecerea la calendarul gregorian se va face la 1 februarie 1918 de către guvernul URSS). Hotărăște ca, la 1 ianuarie 1700 toată lumea să-și împodobească porțile caselor, să ia
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
a sfințit în 1 ianuarie 1826. Preoții parohi ai vremii au fost: Sava Petrovici în parohia a I a, Teodor Codreanu în parohia a II a și Avram Ioanovici în parohia a III a. Satul avea un număr de 2184 ortodocși, 36 catolici și 2 reformați și aproximativ 20 de evrei. Anul 1848 a fost important și pentru satul Alioș care și-a adus contribuția proprie la evenimentele ce au schimbat întreaga Europă. Comitetul Politic al Românilor din Timisoara a avut
Alioș, Timiș () [Corola-website/Science/298650_a_299979]
-
maghiari. În urma acestuia preotul Vasile Popescu din Alioș, alături de preotul Jivoin Petrovici din Sânnicolau Mic, membri ai Comitetului Politic au fost condamnați la moarte prin spânzurare din ordinul lui Kulteter Murany. Structura religioasă a satului era la 1881 astfel: 1674 ortodocși, 115 romano-catolici, 31 evanghelici. În 1884, într-o suită restrânsă, satul a fost vizitat de Maiestatea Sa Franz Josef I, împăratul austro-ungar. Faptul că vizita a fost în suită restrânsă arată că a fost una prietenoasă și neprotocolară. Anul 1890
Alioș, Timiș () [Corola-website/Science/298650_a_299979]
-
oraș, din 1947, printr-o linie de tramvai electric. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 5.281 locuitori, dintre care 5.229 români, 32 țigani, 13 germani, 4 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 4.798 ortodocși, 454 greco-catolici, 11 romano-catolici, 7 luterani, 7 baptiști, 4 reformați ș.a. Biserica a fost construită din piatră și cărămidă între anii 1725-1758 pe cheltuiala episcopului greco-catolic Petru Pavel Aron de la Blaj. Edificiul a fost realizat în stil baroc, ca sursă
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
a început atunci când episcopul catolic al Transilvaniei a cerut să se plătească zeciuiala, care nu mai fusese strânsă din 1434, într-o singură tranșă. Mai mult, micii nobili maghiari și locuitorii români (care înainte erau scutiți de plata zeciuielii, fiind ortodocși) au fost și ei obligați să o plătească. Când țăranii au refuzat să plătească, episcopul i-a excomunicat. Țăranii erau nemulțumiți și de faptul că înca din timpul lui Ludovic I cel Mare, regele Ungariei, fuseseră scoși (în 1365) de sub
Bobâlna, Cluj () [Corola-website/Science/299570_a_300899]
-
romano-catolici (8,23%) și greco-catolici (5,32%). Pentru 1,81% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Ca structură, populația este alcătuită din români (76,14%), maghiari (20,46%) și rromi (3,4%), iar din punct de vedere al confesiunii ortodocșii dețin ponderea cea mai mare (69,2%) urmați de reformați (13,8%) și romano-catolici (7,8%). Deși populația comunei este diversificată, atât din punct de vedere etnic cât și confesional, nu s-au semnalat conflicte interetnice sau interreligioase. De-a
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
comunei era de 4.089 locuitori, dintre care 1.832 români, 1.772 maghiari, 431 țigani, 32 evrei, 21 germani și 1 persoană de altă etnie. Sub aspect confesional populația comunei era alcătuită din 1.124 romano-catolici, 951 greco-catolici, 916 ortodocși, 793 reformați, 247 unitarieni, 32 mozaici, 10 lutherani ș.a. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Ambele biserici au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
1900 - un reformat și 6 izraeliți, situație care corespunde structurii etnice a populației întru-totul. Recensământul din 1941, realizat de autoritățile din Ungaria pentru Transilvania de Nord, indică, în Cătălina, o populație de 511 de locuitori din care 507 greco-catolici, un ortodox și 3 reformați. Populația de confesiune israelită a dispărut în urma deportării. Trebuie remarcată și de această dată neconcordanța dintre datele oferite de recensămintele austriece din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și debutul secolului XX și cele din
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
Câmpulung-Muscel, Râmnicu Vâlcea, Târgoviște, Bacău, Baia, Cotnari, Suceava etc. Biserică Bărăția din București datează din secolul al XVII-lea. Numele provine de la cuvântul maghiar ""barát"", care înseamnă „frate”, prin extensie „prieten”, „călugăr”, derivat și acesta din slavonul "braț", „frate”. Pentru ortodocșii din spațiul extracarpatic, numele de „barați” era dat, în general, călugărilor franciscani, prin urmare bărățiile erau mănăstiri franciscane. În terminologia mai veche mânăstirile catolice sunt atestate în limba română sub denumirea de cloașter (din ).
Bărăție () [Corola-website/Science/299685_a_301014]
-
o mai mare responsabilitate religioasă. În timpul „Confirmațiunii” ar avea loc pogorârea în corpul copilului a Sf. Spirit. La Catolici și la Anglicani “Confirmațiunea” se săvârșește prin așezarea mâinii episcopului pe capul copiilor și miruirea frunții cu ulei sfințit („crisam”). La Ortodocși și la Greco-Catolici aceasta are loc odată cu Botezul. Originea nu tocmai clară a acestui sacrament (bazat pe „Faptelor Apostolilor”, 8,14-17) a determinat, în secolul XVI, Bisericile Reformate să nu mai recunoască “Confirmațiunea” drept sacrament. Pentru Biserica Ortodoxă, Catolică, vechi-orientale
Mir (taină) () [Corola-website/Science/299684_a_301013]
-
Mișcarea Ecumenică" (1989) etc. De la alegerea sa ca mitropolit, el a inițiat programul "Niciun sat fără biserică", care prevedea construirea în fiecare sat și cartier unde nu există biserică a unul lăcaș de cult, chiar și în cele în care ortodocșii sunt minoritari. El consideră că este foarte important ca fiecare localitate să aibă propria-i biserică și propriul său preot: Interviuri
Patriarhul Daniel () [Corola-website/Science/299692_a_301021]
-
aceea, practica sacramentală suedeză își are propriile trăsături. Trei taine sunt săvârșite: botezul, pocăința, euharistia. Liturghia se săvârșește des, ba chiar zilnic în anumite mănăstiri și parohii. Biserica suedeză săvârșește si celelalte cinci ierurgii care sunt taine pentru catolici și ortodocși. Viața monahală a fost restaurată în anii 1950, prin benedictini, "fiicele Mariei" și prin ordinul Sfântului Duh. Începând cu 1961, Biserica suedeză hirotonește și femei întru preot. La 5 iunie 1996, sinodul a hotărît admiterea femeilor la episcopat. Christina Odenberg
Biserica suedeză () [Corola-website/Science/299716_a_301045]
-
a ctitorit o biserică de riț grecesc închinata Sfanțului Gheorghe la Oroslanos (astăzi Maidan în Șerbia) și a așezat aici noi călugări. Mai tarziu, numele Morisena va fi înlocuit cu Cenad. În anul 1054, cănd biserică s-a despărțit între ortodocși și catolici, mănăstirea de la Morisena a ales catolicismul, devenind benedictina, dar clerul românesc ortodox din zona a fost mutat în noua mănăstire ortodoxă de la Oroslanos, astăzi Maidan în Șerbia. Mănăstirea s-a ruinat însă după scurt timp. După bătălia de la
Ahtum () [Corola-website/Science/299770_a_301099]
-
cele de romi (9,42%) și ruși lipoveni (7,01%). Pentru 5,99% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,34%), dar există și minorități de penticostali (20,68%) și ortodocși de rit vechi (7,3%). Pentru 5,99% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Mitocu Dragomirnei se ridica la 2761 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (79,55%), cu o minoritate de germani
Comuna Mitocu Dragomirnei, Suceava () [Corola-website/Science/299780_a_301109]
-
28 octombrie 1948. A fost dus, împreună cu ceilalți cinci episcopi greco-catolici, la vila patriarhală din comuna Dragoslavele, iar apoi la mănăstirea ortodoxă Căldărușani, transformată în lagăr de detenție pentru ierarhii uniți. Vasile Aftenie a refuzat scaunul de mitropolit oferit de ortodocși în schimbul trădării credinței. În mai 1949 a fost transferat și izolat în subsolul clădirii Ministerului de Interne. Acolo a fost supus unor torturi oribile, care reclamau o rezistență supraomenească. Mutilat de bătăi, a fost depus la închisoarea Văcărești unde, la
Vasile Aftenie () [Corola-website/Science/299129_a_300458]
-
acum autonomă și urmează stilul vechi. Petru Păduraru, fostul episcop de Bălti al Mitropoliei Chișinăului a devenit mai întâi locțiitor, si mai apoi, din octombrie 1995, mitropolit al Basarabiei și exarh al plaiurilor, cu drept de jurisdicție extrateritoriala asupra românilor ortodocși din diaspora de răsărit. A fost înregistrată oficial de guvernul Republicii Moldova la 30 iunie 2002. Și-a reactivat mai multe structuri sufragane, dintre care cele mai importante sunt: Arhiepiscopia Chișinăului, Episcopia de Bălti, Episcopia Basarabiei de Sud, Episcopia Ortodoxă a
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
(; ; sau "Míchaël"; , "Mīkhă'īl") este un arhanghel în învățăturile creștine, evreiești și islamice. Romano-catolicii, ortodocșii, anglicanii și luteranii fac referire la el spunând „Sfântul Arhanghel Mihail” sau „Sfântul Mihail”.<br> În ebraică, Mihail înseamnă „Cine este ca Dumnezeu?” (mi-care, ke-ca, El-divinitate), care este interpretată în mod tradițional ca o întrebare retorică: „Cine este ca
Arhanghelul Mihail () [Corola-website/Science/299139_a_300468]
-
și birocrația din restul societății au împiedicat sau stânjenit toate reformele. Suspendarea drepturilor civile a continuat și nici muncitorii, nici măcar Biserica Ortodoxă Rusă, nu au avut dreptul să se organizeze așa cum ar fi vrut. Discriminarea polonezilor, ucrainienilor, evreilor și a ortodocșilor de rit vechi erau un fapt obișnuit. Revoltele populare erau tot mai dese, iar, pe plan extern, politica imperiului s-a dovedit din ce în ce mai aventuroasă. Acțiunile din orientul îndepărtat au trecut pe planul doi problemelor Balcanilor, Austro-Ungaria făcând și ea un
Istoria Rusiei, 1892-1917 () [Corola-website/Science/299170_a_300499]