2,477 matches
-
Începând cu 1949, au fost aplicate în România tezele lui Jdanov, zbirul cultural al lui Stalin, și urmează o tentativă de rusificare a culturii și chiar a scrisului românesc, prin diverse instituții româno sovietice. În 1953, a fost introdusă noua ortografie slavizată a limbii române, pe care regimul a justificat-o prin motivele ideologice ale fraternității cu țara ce reprezenta farul călăuzitor al „socialismului victorios“. Orice referire la Occident sau la valorile naționale era sever pedepsită drept „cosmopolitism burghez“, mai ales
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
contextul discursiv și de intențiile gazetarului: avocat morișcă intelectuală; arhiplebe plebea ulițelor orașelor; bandă de esploatare, de scelerați; blagomanii citate din literatura democratică și stropite din când în când de lacrimi; breaslă organizație a patrioților de meserie; cabazuri lingvistice; cacografie ortografie; cabuzan lepădătura societății; caracter catonian, problematic, moale ca ceara; căldare a patimilor; cioclovină slugă politică; clasă istorică, pozitivă, superpusă, feneanților; clică fără patrie, fără naționalitate certă; craidon curtezan, scos din cutie; erige proclamarea României în regat; feneanți trăiesc direct și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
elitele ei, 401 Declinul luptelor de altădată, 402 O altă cultură, 404 Anexe, 407 Hărți, 409 Genealogii, 428 Președinții Republicii franceze, 435 Tabele și statistici, 437 Cronologie, 450 Glosar, 479 Index geografic, 499 Orientări bibliografice, 509 În aceeași colecție: 1. ***, Ortografia limbii române 2. George Nicolescu, Magia aurului 3. Ioan Oprea, Lingvistică și filosofie 4. Alexandru Husar, Ideea europeană 5. Anton Carpinschi, Deschidere și sens în gîndirea politică 6. Alexandru Husar, Lecțiile istoriei 7. Jean Borella, Criza simbolismului religios 8. Stelian
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pot realiza probleme specifice și chestionare test specifice. La disciplinele chestionate s-a ajuns la concluzia că repartiția pe domenii a Învățământului programat se poate concretiza, la o instituție de Învățământ, astfel: matematică - 44%; științele naturii - 19%; științele limbii (gramatică, ortografie) - 25%; științe sociale - 6%; cursuri cu caracter economic - 3%; alte domenii - 3%. Fig.3.1. Prezentarea schematică a unui program liniar pur (a) și a variantei liniar În salturi (b) A doua condiție prealabilă pentru elaborarea unor algoritmi de predare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
pot realiza probleme specifice și chestionare test specifice. La disciplinele chestionate s-a ajuns la concluzia că repartiția pe domenii a Învățământului programat se poate concretiza, la o instituție de Învățământ, astfel: matematică - 44%; științele naturii - 19%; științele limbii (gramatică, ortografie) - 25%; științe sociale - 6%; cursuri cu caracter economic - 3%; alte domenii - 3%. Fig.3.1. Prezentarea schematică a unui program liniar pur (a) și a variantei liniar În salturi (b) A doua condiție prealabilă pentru elaborarea unor algoritmi de predare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
L. Șoitu sistematizează într-o fișă finală de evaluare a competențelor dobândite de elev aspectele implicate: Competențe în domeniul limbajului: - exprimarea orală: verbală, paraverbală - expresivitatea frazei, ritmul, tonul, accentul cuvintelor, pauzele în vorbire, respirația su sens; - lectura; scrisul; compunerea; vocabularul; ortografia; gramatica; - exprimarea nonverbală: proximitatea, râsul / surâsul, gesturile, postura, mimica, privirea; Identificând factorii principali implicați în învățarea comunicării, L. Șoitu subliniază rolul școlii, care este o instituție unde se comunică prin toate mijloacele, se învață comunicarea pentru toate mijloacele și pentru
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
secvențe semnificative ale mesajului oral, reglarea tonului, a intonației, în funcție de starea de spirit (bucurie, surpriză, supărare); - ortografierea diftongilor, a triftongilor și a vocalelor în hiat; aplicarea regulilor fonetice de despărțire în silabe a cuvintelor; - folosirea corectă a accentului; - semne de ortografie cu implicații la nivel fonetic: apostroful, cratima; - resurse ale expresivității la nivel fonetic: aliterația, asonanța; 3.2. Dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul lexico-semantic se realizează prin desfășurarea a trei tipuri de activități corelate: dezvoltarea vocabularului prin însușirea de cuvinte
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
care îl implică rezolvarea lor, distinge două mari categorii: de recunoaștere și cele cu caracter creator, care permit o nouă categorizare în interiorul lor; În funcție de compartimentul limbii aflat în studiu, C. Parfene propune următoarele categorii de exerciții: I. Exerciții de ortografie și punctuație a) Copierea, care și la clasele de gimnaziu este un exercițiu util pentru fixarea unor deprinderi ortografice. Poate fi propriu-zisă, când se face copierea integrală a textului sau selectivă, când se vor copia doar anumite cuvinte. b) Dictarea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în lecțiile de formare a priceperilor și a deprinderilor și are ca scop prevenirea greșelilor; - dictarea de control se aplică după încheierea unei teme, a unui capitol sau la sfârșitul unui semestru; - dictarea selectivă constă în scrierea acelor cuvinte cu ortografie dificilă, dintr-un text dictat; - dictarea liberă constă în redarea în scris de către elevi a unui text dictat în întregime, apoi pe fragmente mici; - dictarea cu comentarii implică pauze pentru explicarea de către elevi a ortogramelor întâlnite; - dictarea fulger („moment ortografic
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
unui text dictat în întregime, apoi pe fragmente mici; - dictarea cu comentarii implică pauze pentru explicarea de către elevi a ortogramelor întâlnite; - dictarea fulger („moment ortografic”) este de dimensiuni mai mici și constă în dictarea unor propoziții scurte sau cuvinte cu ortografie dificilă; Eficiența acestui tip de exercițiu este condiționată de respectarea unei tehnici de desfășurare a dictării, care constă în: citirea prealabilă a textului, în întregime, dictarea propriu-zisă, pe secvențe mai mari sau mai mici, corectarea lucrărilor, gruparea tipurilor de erori
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
indirectă; - prin adiționare: - transformare: - expansiune: structura nouă dezvoltă modelul; - prin reducere: în structura generată se suprimă unul sau mai mulți constituenți; - prin generarea unei structuri noi din două sau mai multe structuri date; - de repetiție, utilizate mai ales pentru fixarea ortografiei și punctuației; Cea mai riguroasă sistematizare a exercițiilor de limbă este însă cea propusă de Gh. Beldescu, preluată ulterior, cu puține modificări, de toți specialiștii preocupați de descrierea acestei metode. Lucrarea sa accentuează rolul exercițiului pentru latura aplicativă a procesului
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
organizate, variate și orientate în scopul dezvoltării limbajului elevilor.” Conform clasificării propuse de Gh. Beldescu, exercițiile utilizate în predarea limbii române se grupează astfel: - exerciții de limbă tradiționale, grupate în exerciții de recunoaștere și exerciții cu caracter creator; - exerciții de ortografie tradiționale; - exerciții de educare a auzului fonematic; - exerciții de educare a percepției limbajului; - exerciții structurale; 4.2.1. Exercițiile de limbă tradiționale A. Exercițiile de recunoaștere se realizează prin raportarea cazurilor concrete dintr-un text dat la o noțiune gramaticală
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
lingvistic dat. Temele acestui tip de exrciții sunt numeroase. Poate fi efectuată în analiza lexicală a cuvintelor, când elevii recunosc părțile componente ale unui cuvânt derivat șii motivează structura (rădăcina, sufix, prefix etc.), în utilizarea semnelor de punctuație sau de ortografie, în scrierea unor cuvinte, în utilizarea unei anumite forme flexionare etc. - Exerciții de disociere; Disocierea impune stabilirea deosebirilor dintre faptele de limbă a căror asemănare, reală sau aparentă, poate genera confuzii. Au ca obiectiv prevenirea interferenței deprinderilor prin discriminarea netă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
dezvoltarea expresivității exprimării. 4.2.1.5. Exercițiile ortografice și de punctuație au o importanță deosebită în practica predării limbii române; pe lângă consolidarea cunoștințelot teoretice, prin ele se formează deprinderile scrierii corecte. „Deși se recunoaște de către toți oamenii școlii că ortografia și punctuația trebuie învățate cât mai repede cu putință și pe căi cât mai economice și fără riscuri, practica vorbirii și mai ales a scrierii corecte se află în suferință chiar în clasele terminale ale liceului. ” Una din cauzele acestei
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
din care derivă. Cele două deprinderi, gramaticală și ortografică, urmează aceeași cale, deprinderea ortografică fiind doar un model de deprindere gramaticală. La polul opus, se situează opinia conform căreia „ochii, urechile, mâinile, coardele vocale trebuie să fie căile prin care ortografia va intra în deprinderile elevilor”, astfel se poate însuși în întregime fără reguli și fără gramatică. în funcție de concepția asupra predării ortografiei, se impun tehnicile de învățare, alegerea metodelor și stabilirea funcțiilor acestora. învățarea ortografiei și formarea deprinderilor ortografice angajează global
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
La polul opus, se situează opinia conform căreia „ochii, urechile, mâinile, coardele vocale trebuie să fie căile prin care ortografia va intra în deprinderile elevilor”, astfel se poate însuși în întregime fără reguli și fără gramatică. în funcție de concepția asupra predării ortografiei, se impun tehnicile de învățare, alegerea metodelor și stabilirea funcțiilor acestora. învățarea ortografiei și formarea deprinderilor ortografice angajează global sau în parte o serie de factori: cunoașterea sistemului ortografic și a sistemului limbii, educația percepției limbajului, educarea auzului și a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
trebuie să fie căile prin care ortografia va intra în deprinderile elevilor”, astfel se poate însuși în întregime fără reguli și fără gramatică. în funcție de concepția asupra predării ortografiei, se impun tehnicile de învățare, alegerea metodelor și stabilirea funcțiilor acestora. învățarea ortografiei și formarea deprinderilor ortografice angajează global sau în parte o serie de factori: cunoașterea sistemului ortografic și a sistemului limbii, educația percepției limbajului, educarea auzului și a pronunției, educarea atenției, memoria vizuală, motorie, activitatea gândirii. Procesul de predare-învățare a ortografiei
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ortografiei și formarea deprinderilor ortografice angajează global sau în parte o serie de factori: cunoașterea sistemului ortografic și a sistemului limbii, educația percepției limbajului, educarea auzului și a pronunției, educarea atenției, memoria vizuală, motorie, activitatea gândirii. Procesul de predare-învățare a ortografiei este complex și foarte variat. Există mai multe tipuri de reguli ortografice - generale, particulare, individuale - iar însușirea acestora nu se poate dispensa de metodele active. „O regulă se fixează și intră în deprindere pe două căi colaterale: prin exerciții și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
individuale - iar însușirea acestora nu se poate dispensa de metodele active. „O regulă se fixează și intră în deprindere pe două căi colaterale: prin exerciții și prin practica spontană a scrierii.” Exercițiul, ca formă de antrenament sistematic, organizat în învățarea ortografiei, realizează repetarea unor factori constanți, care sunt scopul acțiunii, deprinderea de format și componentele ei fundamentale - regula și conformarea în scris la regulă, în condițiile variației altora, care sunt împrejurările acțiunii, contextul diferit pentru aceeași regulă. Când în componentele acțiunii
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
conformarea în scris la regulă, în condițiile variației altora, care sunt împrejurările acțiunii, contextul diferit pentru aceeași regulă. Când în componentele acțiunii este implicată semnificativ activitatea gândirii, acțiunea se interiorizează, se comprimă și se stilizează. „Automatizarea înseamnă uneori, în învățarea ortografiei, păstrarea unor fapte cu caracter de disponibilitate în memoria vizuală, auditivă și motorie.” Deprinderea de scriere corectă se formează nu pe baza cunoștințelor ca atare, ci pe posibilitatea de a le mobiliza imediat și instinctiv; ortografia trebuie să fie nu
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
înseamnă uneori, în învățarea ortografiei, păstrarea unor fapte cu caracter de disponibilitate în memoria vizuală, auditivă și motorie.” Deprinderea de scriere corectă se formează nu pe baza cunoștințelor ca atare, ci pe posibilitatea de a le mobiliza imediat și instinctiv; ortografia trebuie să fie nu numai cunoscută, ci și disponibilă și această disponibilitate se realizează prin exercițiu. Dintre exercițiile ortografice și de punctuație, cel mai simplu este: - Copierea, care furnizează indicii pentru cunoașterea ritmului de scriere al elevilor și a dificultăților
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de activități orientate către un anume obiectiv și de atitudinea elevului față de activitate. Acesta trebuie să86 ți învingă teama și să înțeleagă că sensul dictării este doar progresul personal. - Autodictarea este un alt exercițiu prin care se fixează regulile de ortografie și de punctuație și care contribuie, pe lângă dezvoltarea deprinderilor de scriere și de vorbire corectă, la dezvoltarea memoriei. Exerciții de educare a auzului și a pronunției Educarea auzului și a pronunției sunt condiții ale realizării deprinderii ortografice, iar exercițiile prin
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
pronunției neliterare intrate în deprindere, în cazul pronunției regionale sau semiculte. Perfecționarea și stabilizarea pronunției se produce prin acțiuni repetate, care se apropie treptat de model prin corectare permanentă. Exercițiile de educare a auzului și a pronunției vin în sprijinul ortografiei acolo unde norma ortografică concordă cu norma ortoepică. În cazul pronunției regionale, aceasta este educabilă într-o măsură mai mică, așa încât regulile ortografice sunt de multe ori în dezacord cu pronunția elevilor. în acest caz, în predarea ortografiei, sprijinul pronunției
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în sprijinul ortografiei acolo unde norma ortografică concordă cu norma ortoepică. În cazul pronunției regionale, aceasta este educabilă într-o măsură mai mică, așa încât regulile ortografice sunt de multe ori în dezacord cu pronunția elevilor. în acest caz, în predarea ortografiei, sprijinul pronunției trebuie înlocuit prin învățarea regulii, prin alte tipuri de exerciții și prin practica scrierii. Educarea auzului, concomitentă cu însușirea regulii și cu exersarea pe alte căi poate să contribuie la dezvoltarea deprinderii ortografice fără sprijinul pronunției. 4.2
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
subiect al activităților de exersare faptele de limbă, de la fiecare nivel al acesteia, care presupun dificultăți de asimilare și utilizare. De regulă, acestea sunt cunoscute în practica didactică și nu reprezintă doar rezultatul efortului de identificare al profesorului: greșeli de ortografie sau punctuație cu frecvență mare în procesul învățării limbii, utilizarea unor forme flexionare incorecte, erori în utilizarea sensurilor cuvintelor sau în îmbinarea acestora în procesul comunicării etc. (Anexa 3) c. în plus, adecvarea activităților de învățare la modelul comunicativ- pragmatic
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]