5,719 matches
-
ceilalți; bă prin actele mele, eul trebuie să afirme unitatea sufletească și morală a tuturor, atât a mea, cât și a celorlalți. Din aceste considerente, actul moral este un act de caritate, de iubire. În caz contrar, acțiunile mele sunt ostile celorlalți, negative și periculoase și atunci ele vor fi etichetate ca acțiuni imorale. Recunoaștem astfel cele două tipuri de conștiință asociate actelor morale, despre care s-a vorbit anterior: conștiința morală și conștiința pervertită. Care sunt sursele actelor psihomorale ale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care sunt deschiși către ceilalți, de către persoane care mimează suferința În scopul producerii milei și obținerii unor avantaje. Înșelarea bunei credințe va stârni aversiune, dispreț, dezgust din partea celor care ajută. Aceștia vor refuza să mai acorde ajutorul. Dar aceste atitudini ostile, negative, față de cei aflați În suferință, În situații de dificultate, sunt expresia unor stări psihomorale anormale de următoarele tipuri: aă imaturitate morală a supraeului, fragilitatea acestuia, cu lipsa valorilor sau a capacității de a controla Eul personal; bă o stare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de impunere În fața celorlalți și de a le transmite persoanelor aflate În stare de dificultate Încredere, speranță, sentimente de securitate și protecție În raport cu situațiile dificile În care se află acestea, fă Aptitudinea de a putea lucra degajat Într-un mediu ostil, deosebit de dificil, imprevizibil, amoral, cu persoane modificate psihic, moral, comportamental, material, religios etc, gă Aptitudinea de a putea lucra În cadrul unei echipe de asistență și ocrotire socială interdisciplinară, În care va avea de Îndeplinit un rol precis În cooperare cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
bază natura personalității sale, a Eului său. Incapacitatea de a fi ca ceilalți, creează o ruptură Între agresori și victime. Agresorul este o persoană-limită, care nu-și poate depăși condiția de marginalizare socială, complexele de inferioritate, decât prin acte negative, ostile, orientate către ceilalți. Prin aceste acte agresive se realizează, În mod paradoxal, o repoziționare a raporturilor interumane, prin egalizarea statuturilor indivizilor aflați În conflict. Un asemenea exemplu este dat de confiscarea averilor celor bogați și redistribuirea lor săracilor. Un alt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
moral, dintre doi indivizi. În cadrul acestei relații, persoanele implicate au statuturi și roluri bine definite prin acțiunile lor. Semnificația acestei relații speciale decurge din următoarele caracteristici ale sale: aă orice prejudiciu, ca acțiune negativă, are la baza sa niște intenții ostile, bine definite, cu un determinism precis; bă natura prejudiciului sau a conflictelor este În relație directă cu intențiile ostile care l-au produs; că anularea intențiilor agresive sau Împiedicarea descărcării acestora previne sau anulează efectele prejudiciului; dă reparația prejudiciului este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acestei relații speciale decurge din următoarele caracteristici ale sale: aă orice prejudiciu, ca acțiune negativă, are la baza sa niște intenții ostile, bine definite, cu un determinism precis; bă natura prejudiciului sau a conflictelor este În relație directă cu intențiile ostile care l-au produs; că anularea intențiilor agresive sau Împiedicarea descărcării acestora previne sau anulează efectele prejudiciului; dă reparația prejudiciului este posibilă prin acte materiale, psihologice (Împăcarea părințiloră sau morale (iertarea agresorului de către victimăă; eă orice prejudiciu adus unei persoane
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
germane colaborează la „Gazeta Bucureștilor”, publicație de orientare progermană. După încheierea păcii, în ianuarie 1919, este arestat din nou, judecat și condamnat la cinci ani de închisoare, dar eliberat în decembrie. În ultimii ani se vede înconjurat de o atmosferă ostilă. A fost prezent, până în preajma morții, cu articole, nuvele și romane la câteva din cele mai răspândite periodice din epocă, dar mai cu seamă în „Adevărul literar și artistic”. Cu preocupări sociale, psihologice și, în parte, filosofice, S. desfășoară, de-
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
dealuri joase, unde am zărit niște arabi și corturile lor. Din fericire - și spre marea noastră bucurie -, erau numai femei, ai căror bărbați, după câte spuneau, erau plecați la vânătoare, ocupație care constituia mijlocul lor de subzistență. Nu manifestară intenții ostile și ne Îmbiară cu o porție generoasă de carne neagră și uscată, nu știu de ce fel, Însă plăcută la gust. Am preparat-o a doua zi cu orez, căci conducătorul cămilei mele mi-o puse În blid fără știrea mea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
că trupele hotărâseră să i-a cu asalt fortăreața și să-l ucidă pe Jewahir În situația În care nu va părăsi el Însuși cetatea pentru a se prezenta În tabăra lor chiar În acea după-amiază. Adăugară că trupele erau ostile chiar și față de mine, plănuind să-mi jefuiască și să-mi ardă casa Întrucât credeau că ascundeam spioni englezi care, după cum am spus, ar complota Împreună cu Jewahir Singh pentru a preda țara englezilor. De aceea mă sfătuiră să-mi duc
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
lua În primire posturile de guvernatori ai acelui district. Ambii ofițeri au fost uciși În mod barbar, iar localnicii, ca la un semnal, s-au revoltat Împotriva englezilor. Trupele provinciilor Banu-Tank, Hazareh și Peshawar s-au alăturat și ele mișcării ostile, iar la Lahore a fost descoperită o conspirație În care, așa cum s-a menționat mai devreme, a fost implicată regina. Intenția lor era să-l răpească pe Dalip Singh și să-l aducă În tabăra insurgenților. A izbucnit o gravă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
-șef, Teja Singh, care suferea și el de febră (ori de friguri), și mi-a cerut ajutorul, În tabără. Am avut așadar avantajul de a rămâne În oraș (evitând necazul de a mă compromite În fața englezilor, devenind un attaché al ostilelor trupe sikh, ceea ce mai apoi a condus la concedierea coloneilor Mouton și Hurbon) și, totodată, să o cunosc personal pe r³ni, al cărei portret l-am prezentat cititorilor mei. Am menționat mai Înainte rezultatul războiului de pe Sutlej. Cum funcția mea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de autentică valoare”, fiind vituperate opreliștile perioadei ceaușiste recent încheiate. Cercul colaboratorilor este lărgit și parțial primenit, în funcție de situația nou-creată. Scriu, între alții, Cristian Tudor Popescu, Nicolae Țone, Dan Stanca, Mircea Nedelciu. Sunt intervievate personalități literare considerate a fi fost ostile ceaușismului (Eugen Simion, Valeriu Cristea, Augustin Buzura ș.a.). Publică proză Nicolae Iliescu, George Cușnarencu, Daniel Bănulescu. Alături de Al. Piru, titular, în continuare, al rubricii, ține cronică literară Gabriel Rusu. Este valorizată în mod deosebit generația ’80, inclusiv acei membri ai
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
reacției de stres Întrucât în cazul stresului psihic factorul patogen esențial care dezorganizează întregul sistem al personalității este angoasa, vom insista mai mult asupra acesteia. Anxietatea sau angoasa este considerată a fi o emoție normală ce survine în situații noi, ostile sau care produc teamă (M. Bourgeois). Aceasta diferă de teama propriu-zisă, angoasa fiind teama fără obiect, pe când teama are un obiect precis care o declanșează și întreține. Angoasa devine patologică atunci când este prea intensă, putând merge până la teroare. Ea produce
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dificultățile de adaptare se identifică cu factorii de morbigeneză, reprezentați de următorii: factori interni, personali: absența motivației, dezinteresul, lipsa unui model stimulant, existența unor boli psihice grave etc.; factori externi, socio-culturali: prezența unor persoane străine sau a unui mediu social ostil, prezența unor modele străine negative, conflictele și crizele sociale și culturale, pierderea valorilor morale, schimbarea mediului de origine etc. În ceea ce privește formele dificultăților de adaptare ale persoanei, acestea sunt numeroase, dar am preferat să le grupăm în șase categorii principale: inadaptarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Din punct de vedere teoretic, ca intenție, orașul se vrea a fi un produs uman, care să corespundă și să satisfacă nevoile oamenilor, suplinind prin aceasta ceea ce lipsește satului. Din nefericire, vom vedea că acest tip de mediu va deveni ostil individului, obligându-l în final să-i accepte presiunile. Orice oraș este un sistem complex, în care distingem două categorii de elemente: elemente naturale, relief, climă, sol, subsol, resurse; elemente materiale, fabricate de om și care constau din: infrastructură, rețele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
afectează direct, brutal și sub diferite forme starea de sănătate mintală a celor care emigrează. Cele mai cunoscute situații de acest gen sunt reprezentate de campaniile militare, războaiele duse de o armată la mare distanță, într-un mediu nou, necunoscut, ostil și în starea de izolare (R. Jung, D. Rousset, A. Rodiet și A. Fribourg-Blanc). Urmează tulburările de sănătate mintală datorate deportărilor forțate, cele întâlnite la prizonierii de război sau la persoanele internate în lagăre de concentrare sau de muncă forțată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Acestea vor avea rolul de „introducere treptată” a schimbărilor sociale, care trebuiesc percepute ca „reforme” pozitive menite să reflecte expresia progresului și nu „criza socială”. Reformele trebuie percepute drept ceva necesar și util nu ca niște „situații impuse”, cu caracter ostil, negativ. e) Strategiile acțiunii de igienă mintală, pentru a putea fi acceptate și integrate social și uman, trebuie să aibă o semnificație valorică pozitivă. Ele trebuie să corespundă unor „nevoi” și „cerințe” ale societății și ale comunităților umane, constituind o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în ele și apare un sentiment de simpatie și de pietate, dar și de proprietate; este un fel mascat de dragoste de sine, care schimbă egoismul în simpatie și instinctul de proprietate în impulsiune afectivă (T. Ribot); la femei, tendințele ostile față de copii se pot manifesta în două direcții: manifestări pasagere de ostilitate, iritabilitate, injurii, care apar la mame tandre și afectuoase în perioada premenstruală; din punct de vedere psihologic, instinctul matern se poate perverti în vanitate, ambiție, idei greșite de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
înțeles” și „resimțit” ca un „sector” care aparține individului și cu care acesta se identifică. Ceva care corespunde cerințelor sale, care îi împlinește vocațiile și prin aceasta răspunde așteptărilor și aspirațiilor acestuia. Mediul profesional trebuie resimțit ca „familial”, nu ca „ostil”, cu caracter psihotraumatizant, ca o „povară” generatoare de conflicte și situații nevrotice, de eșecuri, cu efecte negative asupra stării de sănătate mintală. Mediul profesional trebuie să aibă pentru individ un caracter stimulant, care să asigure dezvoltarea și progresul acestuia. Mediul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
puternică motivație afectivă. 2. Agresivitatea Caracteristica de personalitate cea mai importantă care își pune amprenta pe conduita socială și actele devianților sociopați este agresivitatea. Trăsătură fundamentală a ființelor vii, agresivitatea se manifestă în două direcții (A. Porot): acte cu caracter ostil, distructiv sau răufăcător, îndreptate fie către exterior (heteroagresivitate), fie către sine (autoagresivitate); tendințe active, îndreptate către exterior, care constau din afirmarea de sine, având caracter posesiv și constructiv. Se poate desprinde de mai sus faptul că agresivitatea este legată de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
adversarul Dorește să învingă adversarul Dorește să distrugă adversarul Este motivată competițional Este motivată de ura reciprocă Se desfășoară între doi combatanți/grupuri și este asistată de arbitri neutri, care controlează regula de desfășurare Se desfășoară între doi adversari/grupuri ostili și este asistată de indivizi instigatori Ordonată și controlată Dezordonată, necontrolată, cu caracter de reacție și descărcare agresivă Se bazează pe forță Se bazează pe violență Este asistată de un public interesat Este asistată de un public atras întâmplător Lupta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
opun reciproc fiecare căutând să o înlocuiască pe cealaltă Reprimare, frustrare, eliminare În cadrul acestui tip de scenariu, rolurile sunt distribuite în felul următor: a) persoana inadaptată se simte „eliminată” din mediul său, pe care-l percepe ca fiind o realitate ostilă, străină, proiectându-și propriile tendințe și aspirații într-o realitate imaginară, personală; b) realitatea socială obiectivă exercită asupra persoanei inadaptate (persoană indusă sau victimizantă) o presiune permanentă, cu acțiune de frustrare-reprimare, eliminând-o în final din cadrele sale; prin aceasta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un cadru vast al psihiatriei clinice și sociale, de etiologii diferite. Ca mecanism se poate incrimina un tip de conduită de refugiu simbolică în întâlnirea cu toxicul, care oferă perspectiva unui univers imaginar și colorat ce înlocuiește o lume considerată ostilă. Simularea este conduita de refugiu constând în necesitatea de a adopta, în funcție de împrejurări, anumite tablouri clinice din sfera patologiei somatice, psihosomatice sau a psihiatriei, în scopul de a se pune la adăpost, de a se autoapăra sau de a obține
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
personalității, care le diferențiază net de aspectele medico-psihiatrice ale conduitelor sociale. Aceasta face să se delimiteze clar cadrul devianței de cel al bolii psihice, așa cum rezultă și din tabelul următor. Boală psihică Devianță 1. Suferință limitată la sine 1. Manifestare ostilă față de ceilalți 2. Ruperea contactului logic cu realitatea 2. Refuzul contactului firesc cu realitatea 3. Dezadaptare 3. Inadaptare 4. Închidere în sine, autoizolare 4. Dorința de a ieși din societate, din izolare 5. Alienare în raport cu normalitatea psihică 5. Alienare în raport cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
delirurile imaginative (E. Dupré, J. Babinski, G. Clérambault). Constituția paranoică este tendința exagerată a orgoliului și dominării, amestecată cu neîncrederea. Ea stă la baza delirului de interpretare (Sérieux și Capgras). Genil-Perrin distinge următoarele trăsături clinice: supraestimarea propriului Eu, o neîncredere ostilă în ceea ce privește ambianța, falsitatea judecăților, inadaptare socială. Constituția ciclotimică constă în oscilațiile permanente de activitate deasupra sau dedesubtul normalului, cu alternative de excitație euforică sau de inhibiție depresivă. Din acest tip de constituție se dezvoltă PMD, boala afectivă, depresiile, mania (E.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]