2,363 matches
-
imposibilitate, cu toate frustrările însoțitoare, amenință pacea lumii. Într-unul din discursurile sale, Bin Laden afirmă că "lumea arabă se află în declin de mai bine de optzeci de ani", deci după primul război mondial, cînd spațiul arab, anterior sub otomani, a fost împărțit între imperiile coloniale, impunîndu-li-se și formule statale "moderne". Instituția lor tradițională, califatul, a dispărut, dar au continuat să creadă în familie, în umma (comunitatea islamică) și în Coran. O civilizație a Cărții în conflict cu celelalte civilizații
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
partida ortodoxistă, n-ar fi știrbit cu nimic continuitatea civilizației și credinței grecilor. Waltari oferă cifre precise în privința celor două armate prinse în război, descrie tehnici, tactici și armamentul de asediu pe mare, pe uscat și subpământean (galeriile săpate de otomani pe sub ziduri pentru a pătrunde la Cetate). Dincolo de aspectele militare ale bătăliei (cel mai mare tun al tuturor timpurilor, aruncat în luptă de Mehmet, turnuri diabolice de asalt, cocteilurile de foc grecesc, a cărui compoziție constituia un secret milenar), Waltari
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Mavrocordat, care a abolit șerbia, ori a lui Alexandru Ipsilanti și Scarlat Calimach, care au reorganizat sistemul legislativ. Secole de-a rândul, din Evul Mediu prelungit până în adâncul Epocii moderne de domniile fanariote, Anatolia, dominată de Bizanț (devenit Stambul, sub otomani) a fost principala platformă de unde s-a dirijat progresul spre plaiurile mioritice. Zona micro asiatică a avut o înrâurire directă atât în epoca sa ortodoxă, cât și în cea islamică, asupra destinului Dobrogei, unde se afla punctul vital pentru existența
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
se ridice împotriva nedreptăților din Regulamentele Organice (mărirea birului și clăcii). Martiri anonimi din Săbăoani, Deleni, Bârnova, Galați și Târnauca au înfruntat împilarea imperialismului rus. Culmea îngâmfării și ipocriziei țariste fusese atinsă după Războiul de Independență, când fusesem aliați împotriva otomanilor. Ne-au amăgit, încheind pace separată cu turcii (Tratatul de la San Stefano), dar, mai ales, au reanexat Bugeacul, deși ne garantaseră integritatea teritorială. Dacă țarii au nesocotit acest popor, crezându-l prea slab, au greșit amarnic, pentru că din sânul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
o acerbă concurență. Deși au urmărit obiective divergente, aceste puteri au avut totuși același scop: să ne folosească meleagurile ca spațiu de tranzit. Fie l-au utilizat drept cap de pod, așa cum s-a întâmplat în cazul rușilor și al otomanilor, fie ca spațiu tampon, așa cum s-a petrecut în situația ungurilor și a austriecilor. Sunt raportări diferite la teritoriul nostru ce rezultă din viziuni antagonice. Strategiile au gravitat în jurul nevoii Occidentului de a se apăra în fața stepei, unde s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
urca apoi pe unul dintre afluenții săi, Putna (Gârla Leica), până la confluența cu Milcovul și se continua mai departe spre izvoare 34. Fiind o zonă deschisă, țările române nu au putut să mențină sub controlul lor regiunea Dunării de Jos, otomanii anexând, pe rând, Dobrogea și Bugeacul. Dintre principatele noastre, Muntenia s-a dezvoltat și, implicit, a rezistat cel mai bine între limitele naturale. Și e firesc să se fi întâmplat astfel atât timp cât era cuprinsă în îmbrățișarea Dunării pe trei laturi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
nu au ezitat diverse puteri să se înfrupte. Totuși, s-ar putea spune că prin acțiunile sale, Petru Rareș a impus o anumită prudența din partea Sublimei Porți. După cucerirea Tighinei, turcii nu s-au mai extins în provincie câteva secole. Otomanii și-au reluat expansiunea pe seama Moldovei după un eșec similar, în pofida sprijinului rus. La Stănilești, Dimitrie Cantemir și Petru I au suferit o grea înfrângere având drept consecință directă pierderea Hotinului. La fel de grav a fost faptul că Stambulul a decis
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în istoria noastră nu s-a făcut brusc. Anterior epocii fanariote, unele familii grecești au stabilit legături de rudenie în mediul elitelor autohtone, formând influente case boierești ai căror reprezentanți au ocupat chiar tronul (Calimach și Cantacuzino). În pofida declinului suferit, otomanii au continuat să reprezinte o putere în Europa Orientală, care exercita o presiune imensă asupra spațiului românesc. Transilvania reușise să se sustragă influenței Sublimei Porți, însă Muntenia putea fi stăpânită pe mai departe cu ușurință cu ajutorul pașalâcurilor (Vidin, Ruse) și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
o presiune imensă asupra spațiului românesc. Transilvania reușise să se sustragă influenței Sublimei Porți, însă Muntenia putea fi stăpânită pe mai departe cu ușurință cu ajutorul pașalâcurilor (Vidin, Ruse) și raialelor (Giurgiu, Brăila). Față de Moldova, prin preluarea Tighinei și a Hotinului, otomanii au obținut două poziții cheie, prin intermediul cărora controlau ambele maluri ale Nistrului. Edisanul și Podolia erau două provincii la care turcii au râvnit și pe care le-au deținut mai mult sau mai puțin timp. Inițial, au fost nevoiți să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
culoar dinspre Bărăgan spre Constanța. Șansa noastră a fost că decesul lui I.V. Stalin a survenit prea repede pentru ca acesta să-și poată impune voința. Păstrarea Dobrogei a fost vitală deoarece sovieticii nu s-au putut furișa, așa cum o făcuse otomanii, ca un pumnal în coasta Munteniei. Dar, mai ales, ne-am putut conserva posesia asupra unui teritoriu strategic care a dictat, vreme de milenii, ritmul progresului în spațiul românesc (Gurile Dunării). În această conjunctură, și-a făcut, însă, apariția Canalul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și Mangalia. Mai târziu, creșterea importanței Babadagului ca oraș garnizoană l-a transformat în centrul administrativ în locul Silistrei. În schimb, pentru Aegyssus (Tulcea), așezarea înființată de grecii antici chiar la intrarea în deltă, destinul a fost ceva mai radios sub otomani. Alegerea canalului Sulina ca traseu de navigație spre Stambul a reprezentat o oportunitate pentru porturile aflate pe această rută. Tulcea și Sulina au profitat de situație, cunoscând o dezvoltare însemnată. Așa se explică de ce la momentul Războiului de Independență, Sulina
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
România a însemnat pentru Constanța șansa de a deveni principalul oraș port la Marea Neagră. A fost valorificată poziția sa geografică deosebită, respectiv localizarea în punctul cel mai apropiat de Dunăre. Avantajul a fost observat de englezi, iar la propunerea lor, otomanii au trasat o cale ferată pentru transbordarea mărfurilor peste Dunăre, la Cernavodă, pe nave maritime, la Constanța. Nu a mai fost răgaz și pentru construcția unui port artificial la Constanța, deoarece în urma războiului ruso româno turc, Stambulul a pierdut Dobrogea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a unui domnitor moldovean, era, oarecum, firesc ca Munteniei să-i revină capitala politică 52. În realitate, Bucureștiul a devenit capitala României moderne din motive geografice foarte bine întemeiate. În primul rând, după cedările teritoriale făcute fără niciun drept de otomani pe seama Moldovei, Iașiul se afla mult prea aproape de frontiera cu o Rusie amenințătoare. În al doilea rând, ne raportăm la București ca la un oraș de talie mare la nivel european 53, poziționat pe un traseu funcțional ce lega Stambulul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
consolidat flancul vestic prin ocuparea Câmpiei Panonice, turcii și-au reluat ofensiva în zona Europei Orientale. Au reușit să supună Hanatul Crimeii, pentru ca apoi să se îndrepte spre Polonia, fostul regat protector al Moldovei. Astfel, Moldova a fost transformată de otomani într-o bază de expansiune spre Podolia. Au angajat lupte în care au slăbit puterea leșească, fără a-și da seama făceau loc unei alte primejdii care le-a fost fatală. În pădurile boreale din nord, își făcuse apariția, în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
confruntare ruso turcă. Invocând filiera ortodoxă și căsătoria Sofiei Palaiologhina, nepoata ultimului basileu, cu Ivan al III lea, Rusia a revendicat moștenirea bizantină. Nu s-a sfiit să proclame ceva mai târziu Moscova ca fiind cea de a treia Romă. Otomanii au clamat, la rândul lor, argumentul cuceririi Constantinopolului. Mahomed al II lea, învingându-l pe Constantin al XI lea, a pretins și titlul de autocrat al Imperiului Roman de Răsărit. Revendicând moștenirea bizantină, rușii și turcii nu au vrut decât
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
continuat să fie pentru români un obstacol natural, deși fusese cuprins între hotarele statului național unitar. Dacă în epoca modernă, reprezentau granița până unde s-au extins sau își manifestau influența diverse imperii în spațiul nostru (austro ungar, rus sau otoman), Carpații au devenit o frontieră chiar în interiorul României contemporane 71. Apariția frontierei interne își are cauza, într-o măsură determinantă, în viziunea strategică deficitară a guvernelor care s-au succedat la conducerea țării. E trist să constatăm că, la aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
strâmtorilor (Bosfor și Dardanele). Alegerea noastră a fost una simplă și logică, în favoarea unui Occident, preocupat să ne protejeze identitatea, și în detrimentul Rusiei care voia să ne asimileze. Se repeta episodul când țările române preferau să se supună de bunăvoie otomanilor, care, aflându-se undeva mai departe, erau mai toleranți, și nu ungurilor sau polonezilor din vecinătate care ne puneau în discuție identitatea națională și integritatea statală. Dacă ar fi menajat sensibilitățile românești față de Basarabia și nu s-ar fi ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de intervenție a diverselor state în modelarea structurii populației își are începutul odată cu romanii care au adus coloniști din întreg imperiul, în special din Orientul Mijlociu și Iberia. A continuat cu ungurii care au populat Transilvania cu sași și secui; cu otomanii, care i-au susținut pe turco tătari să se stabilească în Dobrogea și Bugeac, sau în epoca fanariotă, când a fost promovat factorul grec; cu austriecii și rușii care au favorizat în principal elementul slav (preponderant rutean, în Bucovina, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
testamentului politic al lui Ștefan cel Mare. Se luptase aproape o domnie întreagă cu turcii, sub al cărui buzdugan i-a zdrobit adesea. Dar când și-a simțit sfârșitul aproape, și-a povățuit fiul, Bogdan cel Orb, să supună Moldova otomanilor. Decizia s-a dovedit una salvatoare pentru această provincie greu încercată de istorie. Supunerea de bunăvoie s-a petrecut la momentul oportun. Moldova nu fusese îngenuncheată pe câmpul de luptă de turci a căror putere urma să cunoască în curând
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Magnificul. Conservarea autonomiei politice interne a reprezentat garanția pentru câteva secole a integrității teritoriale și a supraviețuirii identității naționale. Turcii s-au comportat multă vreme relativ protector cu minoritățile religioase. De abia mai târziu, naționalismul inflexibil a produs derapaje abominabile. Otomanii au conservat procesele etnogenetice în stadiul în care le-au găsit, fără a le denatura 142. Din păcate, după Ștefan cel Mare nu am făcut decât să ne aplecăm și mai mult în fața Porții Otomane, chiar și atunci când dădea semne
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în condițiile în care Franța constituia modelul politic și cultural urmat de România. Instaurarea dinastiei Hohenzollern Sigmaringen a reprezentat apogeul influenței occidentale la nivelul elitei politice românești. Carol I și-a câștigat titlul de rege pe front conducând armata împotriva otomanilor pentru obținerea independenței țării. O victorie la fel de mare a fost, însă, ținerea în frâu a luptelor aprige pentru putere dintre partidele autohtone, în special, prin instituirea rotativei guvernamentale. Nu înseamnă că a încetat cu totul zâzania între politicieni. Dar, spre deosebire de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
are la bază însăși realitatea geografică, respectiv strângerea regiunii, de jur împrejur, între brațele muntoase ale Carpaților. 118 Pe parcursul istoriei, au mai existat astfel de vehicule lingvistice: franceza, pentru trecutul mai recent, și engleza, pentru prezent. 119 Mai târziu, și otomanii au menținut aceeași politică lingvistică, neînlăturând influența elenei, pentru a administra teritoriile creștine ocupate. 120 Sunt mult mai vechi decât cele rutene care s-au infiltrat mai târziu, urmare a influenței polone asupra Moldovei. 121 Pot fi evidențiate în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
necesitatea Încheierii cât mai grabnice a unei convenții militare cu Rusia. Marele Duce Nicolae Îi scrisese lui Carol I În ianuarie 1877 că a preluat comanda trupelor rusești, scopul Rusiei fiind acela de a-i apăra pe creștinii oprimați de otomani, fără nici o intenție de invadare, de cucerire sau de ambiții războinice. Pentru a putea să-i sprijine pe creștini, Rusia avea nevoie de a ajunge la o Înțelegere practică cu Guvernul princiar, o Înțelegere pur militară, fără caracter politic, pentru
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
A fost un imperiu de cultură romană și greacă, de religie ortodoxă: aici se afla capitala ortodoxismului, la Patriarhie. A fost cucerit treptat de populații migratoare. Turcii au cucerit capitala, orașul Constantinopol (vezi Imperiul Otoman, căderea Constantinopolului) în 1453. Imperiul Otoman - Poarta otomană, imperiu creat de turci, prin anexări de teritorii, după cucerirea Constantinopolului (1456) și prăbușirea Imperiului Bizantin. Turcii (vezi turci) se așezaseră la granița Imperiului Bizantin, de unde au început să întreprindă atacuri care l-au slăbit. În 1456, conduși
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Imperiului Roman, în care a fost instalată administrația și armata romană, în care funcționau instituțiile statului roman (vezi Dacia). psaltire - carte religioasă, cu versuri atribuite lui David, din Vechiul Testament (vezi Biblia). Puterile Centrale (Tripla Alianță formată din: Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman) - bloc militar, constituit înainte de primul război mondial ca adversar al Antantei (vezi Antanta), la care au aderat și state mici. Au fost înfrânte și, prin urmare, patru imperii au dispărut de pe harta Europei: Imperiul German, Austro-Ungaria, Imperiul Țarist și Imperiul
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]