8,265 matches
-
civilă). Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat, alături de cererea principală referitoare la anularea Ordinului președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză nr. 239/2019, și anularea a încă două acte administrative cu caracter normativ, emise de către pârâtul Ministerul Muncii și Protecției Sociale. În acest context pârâtul Ministerul Muncii și Protecției Sociale își justifică calitatea procesuală pasivă în cauză, fiind parte în raportul de drept substanțial prin care se solicită anularea actelor administrative menționate. Având în vedere aspectele
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
solicitat, alături de cererea principală referitoare la anularea Ordinului președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză nr. 239/2019, și anularea a încă două acte administrative cu caracter normativ, emise de către pârâtul Ministerul Muncii și Protecției Sociale. În acest context pârâtul Ministerul Muncii și Protecției Sociale își justifică calitatea procesuală pasivă în cauză, fiind parte în raportul de drept substanțial prin care se solicită anularea actelor administrative menționate. Având în vedere aspectele enunțate în susținerea excepției, din perspectiva faptului că ministrul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
care se solicită anularea actelor administrative menționate. Având în vedere aspectele enunțate în susținerea excepției, din perspectiva faptului că ministrul muncii și protecției sociale nu a fost inițiatorul, ci doar a vizat actul administrativ cu caracter normativ, curtea reține că pârâtul își păstrează calitatea procesuală pasivă în cauză întrucât, după cum rezultă din conținutul actului administrativ parțial contestat, ministrul muncii și protecției sociale a semnat actul administrativ în calitate de emitent, nefiind făcută nicio mențiune cu privire la faptul că Ministerul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
nefiind făcută nicio mențiune cu privire la faptul că Ministerul Muncii și Protecției Sociale doar ar aviza actul administrativ normativ. Curtea are în vedere mențiunile existente în programul legislativ Legis unde M.M.P.S. este indicat ca emitent al actelor. Mai mult, pârâtul nu a depus probe din care să rezulte o altă stare de fapt cu privire la aspectul acum analizat. Împrejurarea că partea din actul administrativ ce s-a solicitat a fi anulată, respectiv nota din anexa 6 capitolul II subcapitolul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
că, după cum s-a arătat anterior, rezultă cu puterea evidenței, din conținutul actului administrativ normativ publicat în Monitorul Oficial nr. 426/2020, pentru Ordinul nr. 1.942/979/819/2020, și Monitorul Oficial nr. 1005 din 29 octombrie 2020, pentru Ordinul nr. 2.814/1.536/1.806/2020, că pârâtul Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin ministru, a semnat actul în calitate de emitent. În ceea ce privește excepția inadmisibilității anulării ordinelor nr. 2.814/1.536/1.806/2020 și nr. 1.942/979/819/2020 justificat de faptul că acestea au fost abrogate, Curtea reține excepția ca fiind
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
două ordine contestate își produce efectele și în prezent (raport juridic în desfășurare) în privința reclamantei, aspect ce justifică verificarea legalității acestora. În acest context, Curtea a apreciat că se impune respingerea excepției inadmisibilității. După cum s-a arătat anterior, pârâtul Ministerul Sănătății a invocat excepțiile prematurității acțiunii, a lipsei de interes și a lipsei calității sale procesuale pasive. (f. 106, vol. II). Procedând la soluționarea acestor excepții, Curtea reține următoarele: În ceea ce privește excepția prematurității cererii de chemare în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
în judecată, raportat la faptul că reclamanta a introdus cererea de chemare în judecată înainte de a primi răspunsul la plângerea prealabilă, curtea reține că excepția este nefondată din următoarele considerente: Reclamantul a făcut dovada introducerii plângerii prealabile față de pârâtul Ministerul Sănătății, iar raportat la dovada depusă (f. 61, vol. I), privind data depunerii plângerii prealabile, 27.09.2021, și data introducerii cererii de chemare în judecată, 29.09.2021, acest din urmă act a fost depus în interiorul termenului de răspuns pentru plângerea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
al art. 11, este un termen de prescripție. În acest context, doar depășirea termenului de exercitare a dreptului prezintă relevanță. În cauză, este cert că până la data soluționării prezentei nu s-a depus la dosar dovada privind răspunsul acestui pârât la plângerea prealabilă formulată de către reclamantă. În acest context, nu se poate admite ca accesul la instanța de judecată al părții să fie blocat până la momentul la care se primește un răspuns la plângerea prealabilă sau până la
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
civilă, fiind parte în raportul juridic de drept substanțial dedus judecății, prin care se solicită, în acțiunea introductivă, anularea unor acte administrative cu caracter normativ la emiterea cărora a participat. Curtea apreciază că nu prezintă relevanță argumentul susținut de către pârât referitor la faptul că a avut calitatea de emitent doar pentru anumite domenii de competență, în condițiile în care, după cum s-a arătat anterior, așa cum rezultă din conținutul actului în forma publicată în Monitorul Oficial, actele administrative normative
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
civilă se vor obliga pârâții, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 16.845,25 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat și taxă judiciară de timbru. PENTRU ACESTE MOTIVE, În numele legii, HOTĂRĂȘTE: Respinge excepțiile invocate de către pârâți. Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta GEA REFRIGERATION ROMANIA - S.R.L., cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Bună Ziua nr. 34-36, etaj 3, județul Cluj, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj cu nr. J12/2598/2002
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere
DECIZIA nr. 353 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274627]
-
de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și
DECIZIA nr. 353 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274627]
-
mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind
DECIZIA nr. 353 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274627]
-
procedură este justificată prin prisma finalității legitime urmărite de către legiuitor, și anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoștință de cauză cu privire la obiectul cererii, motivele invocate și probele solicitate, precum și la asigurarea celerității procesului, permițând astfel o bună desfășurare a judecății într-un termen optim și previzibil, în sensul art. 6 din
DECIZIA nr. 353 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274627]
-
că, simetric cu cererea de chemare în judecată, potrivit art. 205 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, dispozițiile art. 194 lit. e) teza a patra sunt aplicabile în mod corespunzător și în cazul arătării dovezilor de către pârât, acesta fiind, așadar, obligat la rândul său să atașeze interogatoriul întâmpinării atunci când reclamantul are calitatea de persoană juridică de drept public sau privat. ... 15. De asemenea, prin Decizia nr. 27 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 353 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274627]
-
nr. 197 din 25 martie 2015, Curtea a reținut că, având în vedere că reclamantul este cel care declanșează procesul civil prin introducerea cererii de chemare în judecată, este firesc ca acesta, odată cu formularea pretențiilor, să aducă la cunoștința pârâtului atât motivele de fapt și de drept, cât și dovezile pe care se întemeiază cererea, prin aceasta dându-se expresie și dispozițiilor art. 14 alin. (2) din Codul de procedură civilă potrivit cărora părțile trebuie să își facă cunoscute reciproc
DECIZIA nr. 353 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274627]
-
la întârzierea soluționării cauzei prin acordarea de termene succesive. De aceea, art. 254 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că probele se depun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Reglementarea sancțiunii decăderii ține de opțiunea legiuitorului în virtutea dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, și urmărește disciplinarea
DECIZIA nr. 353 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274627]
-
condiția de valabilitate pentru instituirea cauțiunii prin instrument financiar devine condiția prealabilă pentru însuși accesul la contestație, respectiv plângere, dreptul de a contesta fiind, în esență, condiționat de obținerea acordului adversarului - autoritatea contractantă care, în procedura administrativ-jurisdicțională, este adversarul sau pârâtul în cadrul acțiunii în fața instanțelor de judecată. ... 6. Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile criticate nu contravin normelor constituționale invocate de autoarea excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale
DECIZIA nr. 376 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274584]
-
trebuia radiată în temeiul art. 91 din Legea nr. 85/2014, chiar în lipsa unei ordonanțe de clasare sau de renunțare la urmărirea penală. ... 16. La termenul din 16 noiembrie 2021, Judecătoria Ploiești a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Prahova, reținând că activitatea de înscriere în cartea funciară se realizează în cadrul unei proceduri necontencioase, astfel cum s-a statuat prin Decizia nr. LXXII din 15 octombrie 2007 a Înaltei Curți de Casație
DECIZIA nr. 49 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276021]
-
arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorul-raportor, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, fiind formulate puncte de vedere la raport de către reclamant și de către pârât. ... 6. De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanțele naționale hotărâri judecătorești pronunțate în materia ce face obiectul sesizării și opinii teoretice exprimate de judecători, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 67 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276679]
-
iulie 2018, având următorul conținut: „Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.“ ... 23. Cu privire la obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că, în cazul în care instanța de judecată sesizează Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a anumitor dispoziții din legi sau ordonanțe fără a
DECIZIA nr. 201 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287720]
-
dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Curtea reține că, inițial, aceste norme procedurale prevedeau o competență teritorială alternativă de soluționare a cauzelor de contencios administrativ, și anume instanța de la domiciliul reclamantului sau instanța de la domiciliul pârâtului. Prin Legea nr. 212/2018, legiuitorul - în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia competența instanțelor judecătorești este prevăzută numai prin lege - a eliminat această competență alternativă și a instituit competența teritorială exclusivă a instanței de la domiciliul pârâtului
DECIZIA nr. 201 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287720]
-
pârâtului. Prin Legea nr. 212/2018, legiuitorul - în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia competența instanțelor judecătorești este prevăzută numai prin lege - a eliminat această competență alternativă și a instituit competența teritorială exclusivă a instanței de la domiciliul pârâtului de a soluționa cauzele de contencios administrativ. ... 38. Autorul excepției de neconstituționalitate critică, în esență, dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018, „în cazul în care se interpretează în
DECIZIA nr. 201 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287720]
-
părților, în baza rolului său activ). ... ... B. Expunerea poziției pârâtului față de acțiune. B1. Expunerea conținutului întâmpinării Poziția pârâtului față de acțiune va fi prezentată rezumativ, în elementele de fapt esențiale și cu semnificație juridică, fiind expuse excepțiile invocate de pârât și răspunsul la toate capetele de fapt și de drept ale cererii. În acest sens, judecătorul va trebui să manifeste preocuparea pentru sintetizare, să evite redarea susținerilor părților în toată amploarea formulată de acestea. ... B2. Menționarea faptului că pârâtul a
REGULAMENT din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284560]
-
de pârât și răspunsul la toate capetele de fapt și de drept ale cererii. În acest sens, judecătorul va trebui să manifeste preocuparea pentru sintetizare, să evite redarea susținerilor părților în toată amploarea formulată de acestea. ... B2. Menționarea faptului că pârâtul a solicitat probe ori că pârâtul nu a solicitat încuviințarea și administrarea de probe Expunerea poziției pârâtului față de acțiune demonstrează respectarea de către instanță a principiului contradictorialității și a dreptului de apărare al părților, întrucât judecătorul va trebui să
REGULAMENT din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284560]