1,745 matches
-
persoana lui Ernesto Sábato, el Însuși somat să răspundă la numeroasele patetice Întrebări amare, nu doar ale lectorului, ci și ale autorului care sunt. Un contemplativ, desigur, precum Bruno, care și-a depășit Însă „excesul de onestitate”, adică de ineficiență, păcătuind prin publicarea câtorva cărți, de care n-ar aminti dacă darul reîntâlnirii cu opera prietenului argentinian n-ar fi obligat, În cele din urmă, la critice recapitulări și exigențe. Ideile pulsând În tumultul romanelor, amestecându-se cu fantomele vociferante sau
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vii Stafii în urlete surpate de nebuni. O, Doamne, unde ești?! De ce n-aprinzi minuni Minuni cerești? O, Doamne unde ești? Din nepătruns Nici-un răspuns Pitești, Pitești Pitești. Explicația acestor fapte nu putea să fie decât una pe plan metafizic; păcătuise de neiertat neamul românesc: o mică parte, direct, criminalii, iar ceilalți, cei mulți, prin pasivitate față de uciderea elitei care trebuia săi conducă destinele în timpul furtunii deslănțuite peste lume. Acum pentru restabilirea echilibrului moral trebuia o anumită cantitate de jertfă-suferință sau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
tragici greci modul de a gândi raporturile dintre om și divinitate, socotite sursa principală a suferinței omenești, precum și implicațiile acestei viziuni asupra artei lor dramatice. La Eschil, suferințele omenești își dezvăluie sensul doar când sunt proiectate pe planul divin: eroii păcătuiesc prin aroganță și violență, iar zeii care cârmuiesc lumea le dau o dreaptă pedeapsă. La Sofocle, acțiunea umană își pierde în parte dependența de lumea divină, iar eroii buni și generoși îndură nevinovați nenorocirea, ceea ce nu pune însă în cauză
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
c-avem un bunic erou. La sărbători în familie vor pune caseta mea pentru invitați și vor zice: acesta este bunicul nostru, așezat la masa de scris. Când ești tânăr, nu ți-e frică de păcat. Și bunicul nostru a păcătuit cu multe femei. Cele mai multe erau femei ușoare, femei ale textului; Tot ce putea să i se întâmple i s-a întâmplat, bunicul nostru a fost un martir al textului. [...] Plină de fapte uimitoare a fost viața bunicului nostru, că el
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
acest fel o anumită identitate: unul este negustor, altul (Alfenor) își inițiază elevii în cultul solar, Lamippe și Melia, gemene, se alătură lui Dionysos și dispar într-o infinită orgie, Melibeea și Xanthos încalcă legea morală (complexul oedipian) și, după ce păcătuiesc, se sinucid. O fiică, Eunoia, măsurată și liniștită, piere într-o căsnicie mediocră. Unul singur dintre fii, Amfion, scrie poeme și acesta ar putea fi un simbol al scriptorului care înregistrează tragedia. Nu se salvează însă nici el pentru că poemele
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
din poezia sa. Condiții speciale (viața, boala, moartea), interese de grup (ale Junimii) ar fi dus la decretarea ca geniu a unui „biet comediant”, „nice geniu, nice barem poet”, simplu propagator al ideilor funeste ale lui Schopenhauer. Critica lui G. păcătuiește prin lipsa totală de înțelegere, printr-o rea-voință vecină cu ura violentă, printr-un subiectivism care merge până la negarea oarbă a evidențelor. SCRIERI: Elemente de istorie bisericească universală și particulară a românilor, Blaj, 1879; Istoria universală a Bisericii de la începutul
GRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287336_a_288665]
-
așa, autentic ficțional”, În rîndul lor putînd fi inclusă Divina Comedie sau Don Quijote (accentul cade pe ficțional) și “falsele autoficțiuni”, “care nu sînt ficțiuni decît pentru vamă: altfel spus, autobiografii rușionoase.” Reputatul naratolog se vădește astfel un purist incorijibil care păcătuiește În primul rînd printr-o idee imuabilă despre literatură, aceea care o suprapune fără rest funcțiilor estetică și didactică. Din acest punct de vedere, “falsele autoficțiuni”, cele contemporane, sînt, cred, niște texte hibride care fac trecerea de la acea literatură estetică
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a acesteia are multe aspecte. Din punct de vedere social, juridic și religios ea este relativ constantă. Totuși, numele poate fi schimbat la fel ca actele de identitate, iar uneori o persoană poate decade din drepturile civile. Un credincios poate păcătui dar își poate răscumpăra păcatul. Din perspectiva biologică problema e mai complexă. Azi se știe că fiecare persoană are o identitate de cod genetic, corpul viu are mărci de identitate pentru toată viața, fața și amprenta digitală fiind mărci de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o psihiatrie morală, mai ales în Germania (HEINROTHĂ care susținea principiul conform căruia cauza bolii psihice este păcatul, viciul, abuzul de alcool, sexualitatea, actele imorale (ALEXANDER, SELESNIK, 1972Ă. Această doctrină a dus și la o teorie a degenerescenței, cei ce păcătuiesc având urmași tarați fizic și moral care adâncesc de-a lungul generațiilor păcatul originar, ducând la demență și idioție. În Franța, s-a ajuns să se vorbească de „degenerați superiori”, conceptul fiind folosit până târziu în sec. XX ca echivalent
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
din localitate. Deși foarte tineri, autoarele și autorii - odată cu al doilea an de apariție, revista primește și colaboratori din afara liceului - compun versuri încărcate de melancolie, evocând iubiri pierdute, cimitire, despărțiri, însingurări. Articolele (spre exemplu, Basmul în dezvoltarea spirituală a copilului) păcătuiesc prin schematism (delimitarea funcțiilor, expunerea foloaselor etc). Articolul Început bun (2/1934) ridică problema Basarabiei și a reînvățării limbii române după „schingiuirea ei”, timp de un veac, de „cnutul rusesc”. Scopul Societății și al revistei sale devine astfel unul patriotic
GHIOCEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287268_a_288597]
-
bine spus, descoperă magia literaturii, forța prin care ea îi poate conduce pana pe hârtie, conform unei logici care e deja cea a textului și nu a realității. Atașând Istoriei ieroglifice eticheta de operă ficțională nu greșim cu totul, dar păcătuim prin omiterea unor aspecte importante. Alegoria lui Cantemir nu este un simplu joc expresiv, un artefact destinat unei desfătări rafinate. Nu acestea erau valorile epocii principelui, nu aceasta era mentalitatea sa. Cărturar format la umbra cărților clasice, autorul știa bine
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai curând retorice. Prin acoperirea sa, prin dimensiunile operei sale, prin modelele de la care pornește, Cantemir nu este un produs al culturii române. Au mai sugerat-o, timid, un G. Ibrăileanu 85 sau, în termeni mai apăsați, Pompiliu Eliade (care păcătuiește prin exces de zel)86 și Petru Caraman 87. Dar un lucru nu a scăpat nimănui: faptul că, atunci când scria Istoria ieroglifică, de pildă, Cantemir nu avea o tradiție în cultura română, la care să se raporteze, cu care să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un avorton, fie un monstru cu un caracter respingătorsau care crește contrar legilor și ideii naturii."8 Sigur, îmboldit de interesul său de a-și recăpăta tronul, dorind ca Petru să redeschidă conflictul cu turcii, principele identifică acest monstru care păcătuiește prin neconformitatea cu natura cu Imperiul Otoman. Dar ceea ce ne interesează este modul în care vede el lucrurile. Teoria sa continuă în aceeași direcție: "Există și o altă lege adevărată a naturii, care spune că ceea ce este natural rămâne așa cum
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
scrisă toată scrisoarea, cu acel stil intuitiv din care renaște realitatea și se înfățișază în același timp transfigurată în imagini tipice. Ce duioasă e figura mamei "cu mintea turburată, uitându-se speriată în juru-i ca o fată mare care a păcătuit"! Și ce clar e moșul, cojocarul de 72 de ani, care "șucăie" și geme toată noaptea! Și întreaga vedenie a acelei odăi mocnite, cu candela aprinsă, sub care se spulber închegarea unor gânduri frumoase! Iacă talentul literar 126. Tânărul își
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
materialului erau următoarele: "să ne gândim că și în acest timp suntem datori să păzim toate poruncile lui Dumnezeu. De aceea să nu luăm parte la astfel de petreceri care ne duc la păcat sau ne pun în primejdie să păcătuim"602. O temă abordată în presa catolică și implicit în Lumina creștinului a fost cea istorică: a istoriei naționale și a celei bisericești 603. Articolul apărut la 1 august 1913 și intitulat " Avem Pace" se referea la încheierea războiului balcanic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dramatice de decor și la retorica inflamată, junimismul militează, nu mai puțin pasionat, pentru evoluția care face să rodească sâmburele din solul național. Din această perspectivă, se poate observa în reflecția lui Carp o obsesie a policentrismului: modernizarea ro mânească păcătuiește prin concentrare administrativă și prin hipertrofiere. Anemia vieții locale, tendința de a acorda Centrului putere de decizie prin ucaz sunt semnele unei patologii care își are originile îndepărtate în mecanica iacobină și bonapartistă a constituirii națiunii. Lectura lui Buckley, realizată
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
conștiința prezenței Creatorului în permanență, clipă de clipă, în mintea sa. Este motivul pentru care orice decizie, din viața de zi cu zi a unui creștin este supusă unei analize prin prisma codului nostru moral, religios. Faptul de a nu păcătui în fața lui Dumnezeu este o preocupare permanentă și omul invocă ochiul, privirea lui Dumnezeu în tot ceea ce face și chiar în tot ceea ce gândește. Libertatea de care se bucură omul, oferită de liberul arbitru este o libertate activă religios, nimeni
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
conștiința prezenței Creatorului în permanență, clipă de clipă, în mintea sa. Este motivul pentru care orice decizie, din viața de zi cu zi a unui creștin, este supusă unei analize prin prisma codului nostru moral, religios. Faptul de a nu păcătui în fața lui Dumnezeu este o preocupare permanentă și omul invocă ochiul, privirea lui Dumnezeu în tot ceea ce face și chiar în tot ceea ce gândește. Libertatea de care se bucură omul, oferită de liberul arbitru este o libertate activă religios, nimeni
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nu putea fi condamnat la moarte decât în cazul în care știa de pericolul pe care îl reprezenta animalul său și nu a luat nici o măsură pentru a preîntâmpina moartea fratelui său. De asemenea ,,a omorî un om însemnă a păcătui în fața lui Dumnezeu atât de grav încât nu poate urma decât pedeapsa supremă, pierderea vieții; banii nu mai sunt de ajuns în acest caz"338. La evrei, viața este mai presus de cutume și de bani, bunul suprem care beneficiază
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
noi. Economiștii austrieci (Ludwig Von Mises) sunt împotriva folosirii în acest fel a monedei. Pentru ei, ca și pentru noi, moneda este un instrument care trebuie supravegheat atent ca circulație și emisiune, pentru a nu provoca dezechilibre. De aceea se păcătuiește mult în judecăți atunci când se vorbește chiar și despre criză. Criza noastră nu seamănă cu a lor, deși atît a noastră, cît și a lor au aceeași cauză. Nu exagerăm dacă spunem că această criză financiară reprezintă o plată (contraprestație
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cunoaștem - nu și-a întors spatele, ci, dimpotrivă: ne-a iubit El cel dintâi așa cum suntem, cu înfățișarea noastră și cu lipsurile noastre. El a mers până la a le ascunde, iar ascunzând condiția omului păcătos și scindat, dar fără a păcătui și a se scinda, iubirea lui Dumnezeu ne-a deshis un drum cu totul nou: acela al sfințirii. Opusul sublimării care nu înseamnă altceva decât fuga iluzorie dincolo de realitatea concretă a vieții. A iubi devine așadar, o acțiune pozitivă, o
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în 1502, a hotărât că puteau căpăta indulgențe și cei care contribuiau la finanțarea lucrărilor bazilicii Sfântul Petru din Roma. Apoi sistemul a luat amploare. Clerici lipsiți de scrupule vindeau indulgențe, sugerând că simpla lor cumpărare acorda permisiunea de a păcătui", op. cit., pp. 117-118 110 Calvinismul este descris de către Bataille în termenii următori: ,,De la bun început calvinismul a fost religia burgheziei de afaceri din Geneva și din Țările de Jos. Calvin a avut simțul condițiilor și importanței dezvoltării economice, el vorbea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
al naturii operante, dar el poate să facă și grevă, se poate răzvrăti și poate fabrica antinatura, sau denaturarea. Această deplinătate a puterilor noastre constituie libertatea noastră. Tocmai prin libertate, din cauza ei și prin ea avem noi puterea de a păcătui. Căci a păcătui înseamnă a trișa cu ordinea, a opune legii divine derogările noastre egoiste, greșelile de calcul și vederile noastre mioape și interesate. A păcătui înseamnă a falsifica ceva în ordonanța cosmosului". Partea diavolului, Editura Humanitas, București, 2006, p.
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dar el poate să facă și grevă, se poate răzvrăti și poate fabrica antinatura, sau denaturarea. Această deplinătate a puterilor noastre constituie libertatea noastră. Tocmai prin libertate, din cauza ei și prin ea avem noi puterea de a păcătui. Căci a păcătui înseamnă a trișa cu ordinea, a opune legii divine derogările noastre egoiste, greșelile de calcul și vederile noastre mioape și interesate. A păcătui înseamnă a falsifica ceva în ordonanța cosmosului". Partea diavolului, Editura Humanitas, București, 2006, p. 31. 69 Nicolae
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
noastră. Tocmai prin libertate, din cauza ei și prin ea avem noi puterea de a păcătui. Căci a păcătui înseamnă a trișa cu ordinea, a opune legii divine derogările noastre egoiste, greșelile de calcul și vederile noastre mioape și interesate. A păcătui înseamnă a falsifica ceva în ordonanța cosmosului". Partea diavolului, Editura Humanitas, București, 2006, p. 31. 69 Nicolae Mărgineanu vorbește chiar despre un coeficient al caracterului care depinde de: conținutul caracterului, anume de bogăția sa; de organizarea acestui conținut pe bază
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]