3,151 matches
-
povestiri fermecătoare. Autorul are convingerea că destinatara lucrării va ignora orice aluzii licențioase, de care povestirile nu puteau face abstracție, și va reține doar acele exemple ce merită toată lauda. Naratorul clarifică din Introducere faptul că va vorbi despre femei păgâne și nu creștine, deoarece acestea din urmă au fost deja lăudate de către alții și credința lor le-a făcut virtuoase. Deși mulți scriitori au surprins virtuțile și noblețea bărbaților (și naratorul exemplifică opera lui Petrarca despre bărbații iluștri), niciunul nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care relatează despre originea sau realizările lor. Pentru Venus, de exemplu, preferă versiunea în care Adonis este primul ei soț, și după moartea lui, cade într-o frenezie senzuală, care duce chiar la distrugerea propriei frumuseți. Boccaccio neagă divinitatea zeităților păgâne, oferindu-le miturilor o interpretare 175 eufemistică: au fost oameni reali, ale căror identități și vieți au fost amplificate de-a lungul sutelor de ani până ce au devenit zeități. Este poate o încercare realistă a autorului de a se apropia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
miturilor o interpretare 175 eufemistică: au fost oameni reali, ale căror identități și vieți au fost amplificate de-a lungul sutelor de ani până ce au devenit zeități. Este poate o încercare realistă a autorului de a se apropia de miturile păgâne. Privește nașterea Minervei din capul lui Zeus ca pe o eroare ridicolă, și pentru a face povestea castității ei mult mai credibilă, s-a inventat episodul luptei ei îndelungate cu Vulcan, acesta din urmă fiind învins. Dar, după părerea autorului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
comis abuziv asupra unei femei cinstite, ci la ipocrizia generală, ca cea afișată de Tarquin sau de cei aflați în preajma Lucreției.700 Din perspectiva creștinismului, Lucreția nu mai poate fi însă receptată pozitiv, deși suntem conștienți că personajul aparține lumii păgâne. Fericitul Augustin o acuză de prea multă mândrie sau orgoliu. Lucreția devine o figură pivot în istoria constituțională romană: din cauza violului și a sinuciderii ei, romanii s au ridicat împotriva familiei regale a Tarquinilor și au impus republica. De la Fericitul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a povestirii: avem o narațiune în maniera epicii antice, căreia însă îi lipsește eroul legendar și faptele vitejești mitice, dar și o poveste de dragoste cavalerească, deposedată de idealismul metafizic care ar fi trebuit să o inspire.748 Prezența elementelor păgâne aduce chiar o notă de burlesc. Cavalerul narator se amuză descriind ritualul pe care îl îndeplinește Emilia la templul Dianei. Scena în care nimfele și alte zeități ale pădurii sunt deposedate de casele lor și nevoite să fugă atunci când copacii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Cu adevărat malefice sunt poate, la un prim nivel al lecturii, cele două soacre din Povestirea notarului: mama sultanului, primul care o râvnește pe Constanța și pentru care acceptă să se dezică de credința musulmană, și mama lui Alla, principele păgân, asupra căruia femeia exercită o putere asemănătoare de impunere a unei noi religii - creștinismul. Portretizările acestora ne îndreptățesc încadrarea personajelor amintite în tipologia donnei demonicata: „Sultana validea - fără pereche/ De nărăvită-n rele - a aflat/ Că fi-su vrea să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Răsboiul” N-a fostără toți la război... Moș Teacă Personajele literaturii noastre se avântă adesea ori se găsesc prinse conjunctural în războaie și bătălii. În general dimensiunea războinică e patriotică: eroul român luptă cu liftele mai mult sau mai puțin păgâne, le învinge sau măcar moare eroic. De fapt, în epoca modernă, armia română a fost implicată în trei războiae majore, destul de apropiate în timp: „Independența”, „Întregirea” și „Eliberarea de sub...” diferite lucruri, numite după strategia politică de moment. Incluzând, en passant
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
parte din marea familie creștină, ce continuă din tată în fiu, a urma și a trăi în viața noastră pământească după sfintele învățături ale Mântuitorului. Cunoscând aceasta, noi avem datoria de a ne feri de a le da copiilor nume păgâne, modernizate sau neserioase, ci să le punem nume curat românești.” - ne sfătuiește părintele în 1939, anticipând parcă, răul modernism din anul zilele anilor 2000 (2007), care numai modernitate nu înseamnă. * Analele Spitalului Beldiman și Elena Beldiman Bârlad (1892-1911) Vizau „publicarea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o carieră fulminantă 35.) E greu, totuși, de admis că filozofii luminiști sunt campionii teoriei sinuciderii. Ei fac, În schimb, ceva mult mai important: o scot din zona penalității și a abuzului judiciar (cadavrul sinucigașului era batjocorit În niște ritualuri păgâne, iar moștenirea acestuia confiscată de către stat). Pentru a face mai credibilă demonstrația, un d’Holbach nu s-a sfiit să arate că acceptând să meargă la moarte, Iisus Însuși a fost un sinucigaș. Un manual Întreg de martirologie n-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mediator Între Franța și Germania, nu e decât un gând trecător. Gândurile constante Îl duc În altă direcție, spre moarte, spre moartea ce avea să vină. Pentru că ea face parte din educația de dreapta. O educație aspră, Învățată de la magiștrii păgâni, cei care au atras primii atenția că „moartea dă târcoale vieții”, Învârtind În mână inevitabilul laț. Lumea se Împarte, desigur, În grupuri de sinucigași și grupuri cărora eroismul sinuciderii le rămâne străin. E diferența dintre atenieni, care au știut s-
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ființă delirantă, neîndemânatică și devotată. Germanii sunt, așadar, ceea ce ar fi vrut el să fie. Ca și ei, el nu aparține unei națiuni, ci unei rase. Antrenat Într-un vertij al negării, Drieu nu ocolește nici blasfemia și nici blestemul păgân: Ei bine, În această zi În care Hitler eșuează, după Napoleon, Cezar și Alexandru (mort la bordel), țin să spun că-l disprețuiesc pe Isus, ceea ce e mai bine decât a-l urî. Această umanitate nu mai e la Înălțimea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cel Mare". Interpretarea istorică pe care autorii o asociau ctitoriilor sale a rămas totuși neașteptat de îngustă, căci "construcțiile din vremea lui Ștefan" au avut în mod cert și alte roluri în afară de a ilustra "dezvoltarea statului moldovean" și "lupta împotriva păgânilor otomani"98. Tocmai plasarea excentrică a unui astfel de comentariu ne îngăduie să apreciem remarcabila atractivitate a istoriografiei "tradiționale" centrată pe descrierea evenimentului politic și militar (histoire-bataille) capabilă să supraviețuiască atât diminuării textului, cât și concurenței altor viziuni asupra civilizației
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
orice moment și în orice loc, sunt impresionate de curajul fizic, iar curajul fizic se demonstrează la maximum în fața morții. Atitudinea dârză și neînfricată a martirilor în fața morții și durerilor teribile de pe urma groaznicelor suplicii la care erau supuși de către persecutorii păgâni, constituie o adevărată paradigmă și pentru bolnavii aflați într-o stare terminală sau pentru cei cărora li s-a comunicat un diagnostic letal sau un prognostic infaust. Sfinții martiri nutreau cu tărie credința în viața veșnică, de aceea nu aveau
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
cântă în toată perioada pascală: „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”. Prin moartea și învierea lui Hristos, Care cu moartea Sa a biruit moartea, a devenit de-a dreptul păgână și neavenită expresia antică: „nu mă tem de moarte, ci de veșnicia ei”. Mucenicii sunt pătrunși de o acalmie și o pace sufletească în fața morții fizice, întrucât, nefiind robiți de lucrurile acestei lumi efemere, o părăseau fără îngrijorare, frământare sau
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
Hristos, dar și pe cel al Sfântului Arhidiacon Ștefan - primul mucenic - ucis cu pietre. În timpul împăraților romani, creștinii au fost persecutați pentru că nu au dorit să se lepede de Hristos și să jertfească zeilor. Sub masca idolilor și a zeilor păgâni, se ascundeau de fapt demonii, care aveau dorința ca oamenii să se închine lor, nu lui Dumnezeu. Demonii comunicau păgânilor prin oracole să ucidă pe creștini. Creștinii au adoptat expresia martir, în sensul de mărturie, faptelor și suferințelor creștinilor persecutați
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
nu renunțăm la ele ca cei osândiți la moarte sau ca cei ce urăsc lucrările lui Dumnezeu, însă, fiind pentru noi pline de curse, le disprețuim (pentru dobândirea) altora cu mult mai mari»”<footnote Ibidem, p. 144. footnote>. Când proconsulul păgân i-a zis venerabilului episcop Policarp al Smirnei: „Am la dispoziția mea fiare, am să te predau lor în caz că nu te căiești”, Policarp a răspuns: „Poruncește, căci pentru noi rămâne cu neputință întoarcerea de la mai bine la ce-i mai
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
o bună mărturisire (I Tim. 6, 13)”<footnote Ibidem, cartea a cincea, I, 29-30, p. 185. footnote>. În Istoria bisericească, Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului ne aduce în atenție martiriul Sfântului Teodor și lucrurile minunate și înfricoșătoare petrecute cu dânsul. Împăratul păgân Iulian Apostatul a poruncit ca Teodor să fie scos din închisoare. Acesta era numele acelui tânăr luptător curajos pentru Adevăr. Pe acesta unii l-au întrebat dacă a simțit durere, când a îndurat torturi cu înțepături foarte crude. El însă
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
alte contradicții din viața și operele ei, a fost mult mai complexă decât sugerează rădăcinile ei catolice. Religia, în versiunile stoică și ermetică, dar nu creștină, figurează curent în ficțiunile ei istorice. Dinadins a reconstruit concepțiile religioase ale protagoniștilor săi păgâni, dar ea însăși se ducea rar la biserică, ca și personajele ei creștine. Hadrian, Zenon și Starețul Cordelierilor din Piatra filozofală venereză zei a căror prezență Yourcenar a simțit-o acut, în ciuda scepticismului ei religios. S-ar putea pretinde că
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
dezvoltat trei tendințe principale. Prima, credința că întreg universul constă din atomi, care se combină la întâmplare pentru a da naștere tuturor lucrurilor din natură. A doua, punctul de vedere aparent eretic, cum că atomismul nu acordă niciun rol zeilor păgâni, ca să nu mai vorbim de vreun rol al unei singure zeități creștine în consecință, moartea tuturor zeilor, păgâni și creștini. Lucrețiu a conchis a treia teză principală a gândirii sale că omenirea a fost lăsată suspendată în acest univers fără
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
cartea, o ridică la nivelul unui însuflețit tratat metafizic despre statutul morții printre cei mari. Yourcenar demonstrează cum durerea pentru Antinous a transformat melancolia de o viață într-o religie a vieții de apoi pentru cineva care nu era nici păgân nici creștin era o religie pe care Hadrian a construit-o pentru sine. Punctul culminant nu este doar didactic; cititorul simte chinurile în timp ce marele Hadrian își dă sufletul. Scrierea Memoriilor lui Hadrian a fost punctul culminant artistic al vieții lui
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
aproape nu a mai intrat într-o biserică creștină, cu excepția cazului când îi admira arhitectura, și nici nu credea în dogmele creștinismului. Dacă a avut vreo religie un mare dacă aceea a fost una personală: o combinație eclectică de credințe păgâne, mistice, antice grecești și budiste Zen. Ca și Hadrian și Zenon, personajele în care a pus atât de mult din ea însăși, nu a fost niciodată o creștină tradițională. Nici nu aproba viziunile creștinătății privind sexualitatea normală, dar nici nu
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
a experienței lui Robinson Crusoe, dar degradată parodic la un nivel subuman, prin camaraderia și opoziția față de un animal considerat inițial invincibil. La sublinierea acestei relații simbolice contribuie cele câteva elemente legate de atașamentul primitiv față de animale, care sugerează idolatrizarea păgână post-mortem, dar conțin referiri și intenția ascunsă a lui Vineri, la hotărârea lui de a părăsi insula fără Robinson. "Andoar o să zboare", proclamă Vineri făcând aluzie la modul în care va transforma pielea animalului în pânză de corabie. Apariția vasului
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de domeniul evidenței. Defoe își proteja protagonistul, rămas exilat pe o insulă, modelându-i comportamentul astfel încât să corespundă și chiar să "oglindească" anumite principii ale iluminismului. Michel Tournier procedează antitetic: dacă, la început timid, Robinson îl educă pe reprezentantul lumii păgâne, sfârșește prin a-și însuși de la acesta o lecție fundamentală, anume "dezvățarea" de toate prejudecățile dobândite, paradoxal, prin educație, care-l încorsetează și-i îngrădesc posibilitatea de a se autocunoaște. Și, chiar dacă nu sunt puține scrierile care fac referire, sub
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
expunerii este curgător, plin de noutăți și de comentarii de specialitate, abordând cu multă facilitate, pe înțelesul tuturor, subiecte istorico-teologice, alternate de o serie de comentarii științifice, exegetice imparțiale. Autorul ne pune în fața ochilor o serie de scriitori creștini și păgâni, direct interesați de subiectul prezentării, evitând afirmațiile neștiințifice, istorice sau teologice, după caz. Autorul și editura, apreciind valoarea culturii selective, de mare importanță pentru studiul istorico-teologic și aprofundarea cultural-științifică și educativă, dedică aceasta celor interesați de obiectivitatea istorică și noilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
civile etc. situații inerente contemporaneității lor. Pr. dr. Sebastian Diacu, O.F.M. Conv. Introducere examinează o instituție fundamentală a Imperiului cu rol deosebit în apărarea frontierelor și civilizației antice, a propagării sale și a romanității; deși era în mare parte păgână, armata romană nu a reușit să împiedice crearea condițiilor favorabile răspândirii creștinismului. Prezența armatei din diferite zone geografice ale Imperiului a contribuit la răspândirea Evangheliei printre populațiile subordonate Romei (getuli, mauri, iberici, gali, britani, sarmați, daci, germani, sciți), iar mai
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]