2,791 matches
-
îi vine. Dacă vede paingănul în casă, neamul sau vestea îi de-aproape. Cînd te mușcă paingănul, să te dai în scrînciob. Cîți paianjeni vei omorî, atîtea păcate îți iartă Dumnezeu, că paianjenul e bală* spurcată. Celui care omoară un păianjen mare i se iartă șapte păcate, iar de omoară unul mic, numai trei. Păianjenele cînd îl vezi să-l omori, că-ți iartă șapte păcate; iar dacă nu, te încarcă cu șapte păcate, căci țese mai mult decît Maica Domnului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spate o mașină care împiedica trecerea lejeră spre intrarea în scara unde locuia, nu face altceva decît să-și zgîrie mîinile, umflîndu-și și înroșindu-și inutil fața. Ca omul-păianjen, a intrat în laboratorul școlii ca să se lase înțepat de un păianjen rătăcit pe lîngă o eprubetă. Cum laboratorul nu era dotat cu gîngănii exotice care să mișune prin cuburi din sticlă, așa cum văzuse în filme, Cornel a apreciat că un păianjen găsit lîngă o eprubetă trebuie să aibă măcar o chestie
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
intrat în laboratorul școlii ca să se lase înțepat de un păianjen rătăcit pe lîngă o eprubetă. Cum laboratorul nu era dotat cu gîngănii exotice care să mișune prin cuburi din sticlă, așa cum văzuse în filme, Cornel a apreciat că un păianjen găsit lîngă o eprubetă trebuie să aibă măcar o chestie specială, prin contaminare. N-a luat în calcul faptul că făptura era înțepenită nu pentru că s-ar fi odihnit după un prînz copios cu tot felul de substanțe linse din
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
dispărut înainte de-a-l înțepa, cum s-ar fi cuvenit, și înainte ca băiatul să-l repună pe traseu, încît, din enervarea unei a doua încercări, să-și facă treaba. Apoi s-a gîndit că-i inutil să mai caute păianjeni, căci laboratorul și eprubetele nu prezentau prea mare încredere. Care-ar fi fost șansele să găsească vreo substanță secretă acolo? La urma urmei, era un laborator de școală. Un ultim gînd l-a făcut să mai zăbovească o clipă în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Paradis în destrămare face parte din volumul Laudă somnului. În viziunea lui Blaga, "paradisul" era miraculos, făpturile țineau loc de cuvânt erau semne. Paradisul în destrămare simbolizează destrămarea ființei, cuprinzând simboluri legendare și mitologice: "portarul înaripat", "arhanghelii", "îngerii goi", "porumbelul", "păianjenii". "Portarul înaripat mai ține întins/ un cotor de spadă fără de flăcări./ Nu se luptă cu nimeni,/ dar se simte învins./ Pretutindeni pe pajiști și pe ogor/ Serafimi cu părul nins/ însetează după adevăr/ dar apele din fântâni/ refuză gălețile lor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
învins fără luptă, "serafimii" sunt însetați de adevăr ("apele din fântâni"), dar acestea "refuză gălețile lor". Acum, fiorul metafizic ("tristețea fără leac") este semnificat de semnul paradisiac "taina": "Noaptea îngerii goi/ zgribulind se culcă în fân:/ vai mie, vai ție, /păianjenii mulți au umplut apa vie,/ odată vor putrezi și îngerii sub glie". Influențat de Oswald Spengler, Blaga amintește de o devenire de la paradisul adamic, din Facerea biblică până la epoca tehnicismului modern, ucigător al miturilor, până la "paradisul în destrămare": Din spada
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fără flăcări", serafimii au "părul nins" de-atâta "însetare după adevăr". Arhanghelii lui Blaga ară "cu pluguri de lemn", striviți de greutatea aripilor, iar "porumbelul Sfântului Duh" stinge cu pliscul luminile sacralității ultime. "Goi, zgribuliți", îngerii se culcă în fân, păianjenii umplu apa vie, amenințați cu "putrezirea", odată cu "secarea poveștilor" la apariția civilizației mașinilor. Paradis în destrămare este stilizarea unei povești biblice, dar și o proiecție către o lume imemorială. O lume, altădată sacralizată, se demitizează, pierde relația, direcția cu cosmicul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
infuzat 150 g de lămâiță, salvie sau cimbrișor timp de 30 de minute. Strecurați amestecul, lăsați-l la răcit, apoi pulverizați-l pe plantele afectate. • Pentru îndepărtarea fluturilor albi ai verzei, plantați țelină. • Pentru alungarea păduchilor de frunze și a păianjenilor roșii, plantați mărar. • Pentru a îndepărta musca morcovului, plantați ceapă, praz sau rozmarin. • Pentru a alunga musca de castravete, plantați broccoli, porumb sau ridichi. • Pentru a alunga gărgărița fasolei plantați cartofi, rozmarin sau cimbru. • Pentru a alunga musca cepei, plantați
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
pe plante acest amestec. Procedați ca mai sus și cu următorul amestec: 30 ml de melasă, 10 ml de lichid de vase și 1,5 l de apă caldă. Amestecați-l și lăsați-l la răcit înainte de a-l folosi. Păianjenii • Pentru a scăpa de păianjenii care vă atacă plantele, stropiți pământul din jurul acestora cu un amestec format din 15 ml de oțet diluat într-un litru de apă. • Amestecați 60 ml de lapte degresat, 500 g de făină de grâu
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
ca mai sus și cu următorul amestec: 30 ml de melasă, 10 ml de lichid de vase și 1,5 l de apă caldă. Amestecați-l și lăsați-l la răcit înainte de a-l folosi. Păianjenii • Pentru a scăpa de păianjenii care vă atacă plantele, stropiți pământul din jurul acestora cu un amestec format din 15 ml de oțet diluat într-un litru de apă. • Amestecați 60 ml de lapte degresat, 500 g de făină de grâu și puțină drojdie și vaporizați
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
atacă plantele, stropiți pământul din jurul acestora cu un amestec format din 15 ml de oțet diluat într-un litru de apă. • Amestecați 60 ml de lapte degresat, 500 g de făină de grâu și puțină drojdie și vaporizați amestecul peste păianjeni. Aceștia se umflă și se sufocă după ce au ingurgitat făina și drojdia. Plantele de ghiveci • Dacă nu aveți pietricele de pus pe fundul ghivecelor negăurite (pentru a permite drenarea apei și respirația rădăcinilor planteloră, folosiți mici ghemotoace de folie de
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
împotriva a numeroase specii de insecte. Este un ulei mineral de origine naturală care asfixiază insectele și împiedică eclozarea ouălelor. Aplicarea acestui ulei este ca o capcană pentru dăunători. • Insectele vizate de efectul sufocant al uleiului sunt acarienii, Trombidium holosericeum, păianjenii roșii, Cicadella viridis, Dactylopius coccus, Kermes, Tetranychus telarius, Phyllocoptruta oleivora, Tetranychidae. • Aplicarea uleiului horticol trebuie să se facă primăvara devreme, după perioadele geroase (între 15 și 30 aprilieă, dar înainte de înflorire. • Acest produs se aplică atunci când temperatura este între 15
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
coincidentelor fatale, n.n.). Fără un înalt accent subiectiv, oscilând între obiectivitate epica și lirism, d. Petrescu, neatingând soliditatea construcției caracterelor, reduce lirismul la procedeul melodramatic al coincidentelor fatale"1. Nici bruioanele obsesionale ceva mai reușite din Paianjenul negru ("obsesia enigmei păianjenului negru reminiscența dintr-un vers ce a determinat carieră mizera a actorului ambulant Tărcuș și care se materializează cu o stăruința stupida și totuși tainica, tulbură, cu elementul ei confuz, creația obiectivă") nu îl conving pe critic decât cel mult
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
în seră alături de castraveții comuni, pepeni galbeni, lufă, dovlecei, Cucumis metuliferus și de alte varietăți din familia Cucurbitaceae; nu s-a aplicat niciun tratament chimic; ca rezultat, plantele au început să piară datorită atacului masiv de nematozi, făinare, pătare unghiulară, păianjen, afide, musculița albă de seră (cam tot ceea ce se poate întâlni într-o seră în care s-au cultivat legume timp de peste 40 de ani). Primii care au cedat atacului au fost castraveții comuni, au urmat pepenii și, pe rând
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
însă cea care nu a fost afectată deloc a rămas Momordica. Aparatul foliar al acestei specii s-a mentinut intact. Pe locul doi s-a situat C. metuliferus, care a înregistrat spre sfârșitul perioadei de vegetație un atac ușor de păianjen, fără însă a se diminua producția. Repelența și rezistența genetică a acestei specii față de atacul agenților patogeni merită însă explorată și aprofundată în continuare. Noi vom continua cercetările, dar așteptăm și specialiștii de profil să ni se alăture și suntem
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
cu forme speciale de apărare împotriva bolilor și a dăunătorilor. Nu s-au semnalat până în prezent boli sau dăunători care să producă pagube; mai mult, o considerăm un paznic repelent de nădejde pentru alungarea celor mai fini și periculoși dăunători: păianjenii. Din aceste considerente recomandăm cu toată răspunderea cultivarea acestei plante în sistem ecologic. 2.2.3. Lucrări speciale Dintre lucrările speciale, mare importanță prezintă lucrarea de palisat și dirijare a plantei. Această lucrare se face în mod asemănător cu cea
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
fi întemnițat. Unii cresc furnici pe care le poartă după ei într-o cutie de chibrituri, și pe care le hrănesc cu zahăr pudră sau cu firimituri de pâine. Însă animalul de companie cel mai des întâlnit în închisori e păianjenul. Într-o noapte, un păianjen, apărut din senin, intră într-o celulă și se stabilește acolo. Dimineața, deținutul vede noul-venit și, în loc să-l omoare, să-i distrugă pânza (afară, ucidem de fiecare dată animalele care ne sperie: șoarecii, șerpii și
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
pe care le poartă după ei într-o cutie de chibrituri, și pe care le hrănesc cu zahăr pudră sau cu firimituri de pâine. Însă animalul de companie cel mai des întâlnit în închisori e păianjenul. Într-o noapte, un păianjen, apărut din senin, intră într-o celulă și se stabilește acolo. Dimineața, deținutul vede noul-venit și, în loc să-l omoare, să-i distrugă pânza (afară, ucidem de fiecare dată animalele care ne sperie: șoarecii, șerpii și păianjenii sunt pe lista neagră
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Într-o noapte, un păianjen, apărut din senin, intră într-o celulă și se stabilește acolo. Dimineața, deținutul vede noul-venit și, în loc să-l omoare, să-i distrugă pânza (afară, ucidem de fiecare dată animalele care ne sperie: șoarecii, șerpii și păianjenii sunt pe lista neagră), îl lasă să trăiască, îl protejează, îl mai și hrănește. Să-i aducă un supliment nutritiv, să-l vadă cum se aruncă asupra prăzii, cum o înfășoară, cum o duce în ascunzătoarea lui, e una din
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
îl mai și hrănește. Să-i aducă un supliment nutritiv, să-l vadă cum se aruncă asupra prăzii, cum o înfășoară, cum o duce în ascunzătoarea lui, e una din puținele distracții ce-i sunt îngăduite. De-acum gata, e păianjenul lui. Pretinde că gângania asta știe să se facă folositoare: îl scapă de muște și de țânțari. În realitate, îl scapă doar puțin de chinul singurătății, fiind, cu adevărat, un animal de companie. Păianjenul e mut, nemișcat, nu se pune
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
sunt îngăduite. De-acum gata, e păianjenul lui. Pretinde că gângania asta știe să se facă folositoare: îl scapă de muște și de țânțari. În realitate, îl scapă doar puțin de chinul singurătății, fiind, cu adevărat, un animal de companie. Păianjenul e mut, nemișcat, nu se pune problema să fie mângâiat, dar există, e viu, își trăiește liniștit viața lui de păianjen, mereu de pază în colțul lui. Se lasă privit, nu fuge când te apropii de el. Poate fi observat
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
și de țânțari. În realitate, îl scapă doar puțin de chinul singurătății, fiind, cu adevărat, un animal de companie. Păianjenul e mut, nemișcat, nu se pune problema să fie mângâiat, dar există, e viu, își trăiește liniștit viața lui de păianjen, mereu de pază în colțul lui. Se lasă privit, nu fuge când te apropii de el. Poate fi observat. Observarea păianjenului e o ocupație dintre cele mai instructive. Trebuie, deci, să ajungem la pârnaie ca să aflăm ce e, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
mut, nemișcat, nu se pune problema să fie mângâiat, dar există, e viu, își trăiește liniștit viața lui de păianjen, mereu de pază în colțul lui. Se lasă privit, nu fuge când te apropii de el. Poate fi observat. Observarea păianjenului e o ocupație dintre cele mai instructive. Trebuie, deci, să ajungem la pârnaie ca să aflăm ce e, de fapt, un păianjen (nu că ar lipsi afară, doar că nu ne dăm osteneala să-l observăm, nu avem timp pentru așa ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de pază în colțul lui. Se lasă privit, nu fuge când te apropii de el. Poate fi observat. Observarea păianjenului e o ocupație dintre cele mai instructive. Trebuie, deci, să ajungem la pârnaie ca să aflăm ce e, de fapt, un păianjen (nu că ar lipsi afară, doar că nu ne dăm osteneala să-l observăm, nu avem timp pentru așa ceva: l-am ochit, l-am și strivit). Pentru a ști mai multe despre păianjen, pentru a afla câte piciorușe are (opt
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ca să aflăm ce e, de fapt, un păianjen (nu că ar lipsi afară, doar că nu ne dăm osteneala să-l observăm, nu avem timp pentru așa ceva: l-am ochit, l-am și strivit). Pentru a ști mai multe despre păianjen, pentru a afla câte piciorușe are (opt), pentru a ne minuna că are chiar tot ce-i trebuie (burtă, gură, ochi, creier), într-un corp nici mai mare, nici mai mic decât, să zicem, o bobiță de coacăză, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]