2,742 matches
-
Alexa așezat lângă mine, urmărindu-i filmul. Un moment de afecțiune complice și exaltată. O însângerare... o răscumpărare. Pe de o parte mă tulbura cruzimea acestei istorii care răsuna în privitorul ce eram ca o reverberație de acolo, din lumea părăsită dar definitiv conservată a țării, iar pe de alta mă bucuram să-l regăsesc pe Ștefan Iordache al cărui admirator pasionat n-am încetat să fiu. După-amiază rămasă imobilă pe retina memoriei! Apoi, câtva timp, mai târziu, am petrecut ore
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Mircea Albulescu joacă senectutea personajului, altădată feroce, păstrându-i însă expresia torționarului. La fel, maestru al nuanțelor, Dorel Vișan este vital și puternic, dar, în același timp, chipul lașității și slugărniciei agresive. Dar tot acolo, pe apă, e și vasul părăsit, refugiu și liniște pentru întâlnirea cu filmul Meșterul Manole. Trei paliere ale actualității În Ana sunt și trei paliere ale actualității. Decupate fie temporal, în flash-back-uri, fie subtil, întrețesând poeticii filmice replici și stări definitorii. Să vorbim, în primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
reprezentației, folosirea consecventă a "profunzimii câmpului" scenic, îmbinarea planurilor de joc ca într-un montaj cinematografic). La materializarea acestei viziuni regizorale colaborează Octavian Dibrov, cel ce realizează un decor deosebit de expresiv. El a imaginat spațiul de joc drept o piață părăsită, apăsătoare ca atmosferă, o piață în care casele și-au întors fața de la lume (de la public) și se ridică spre cer ca niște amenințătoare spânzurători, element discret sugerat prin acoperișurile și podurile desenate de scenograf. Spânzurătoarea ca simbol justițiar marchează
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
noi: Popescu înseamnă pentru el cel care stă semeț, Grințu, cel care veghează, santinela, martorul, iar Radu, bucurie. Complexați de statutul lor de orfani, cei trei tineri apelează la modalități diferite de ași reconstitui biografia, dar rezultatele sunt derizorii, fiindcă, părăsiți, trădați de către părinți, sunt trădați și de istorie (Zare) și de propria memorie (Radu). Primul care încearcă săși interogheze trecutul și pe martorii acestuia este Gelu Popescu, elev la Liceul de Mecanică Fină din București. Investigațiile sale - făcute în timpul vacanțelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sus, c-apoi diavolul i se pune ca o piatră pe piept, așa că nu se poate scula. Pe potlogul* ce-a rămas de la opinci, să faci cruce, că-și face dracul opinci din el. Dracul locuiește în gropi și pivniți părăsite, case pustii etc. Acel loc unde-a fost cineva ucis de lut* este necurat, și acel ce trece noaptea pe acolo trebuie să rătăcească*. La pîrlirea porcului, să bagi tămîie în foc, să fugă dracul. Cînd îți țiuie urechea, trece
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că rîde dracul și plînge Maica Domnului. Să nu scrîșnești, că se bucură dracul. La Sf. Gheorghe și altă dată se fac pe la porți, portițe, ușile grajdului etc. cruci de dohot*, ca, viind duhurile necurate, să nu poată intra. Ouă părăsite nu este bine a se lua, c-apoi din ele ar ieși Necuratul. Să nu strici stîrpitura de ou crudă, ci s-o învălești în jăratec, că-i dracul înăuntru în chip de șarpe. Se crede că, legănînd un casnic
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ce ți-i făcut; iar cînd cîntă seara, îți face cineva farmece. Cînd îți moare găina pe cuibar, ți se va îmbolnăvi femeia din greu la facere. Cînd găina face ou din părăsitură*, o calcă dracul. Cînd găina face ouă părăsite, nu merge bine gospodăria. Găinile care fac ouă stîrlice* se taie. Femeile să nu mănînce din ele, căci nasc stîrpituri. Cînd cîntă găinile în pătul, are să ploaie. Se crede că nu e bine ca găinile să beie apa în care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dormi) se tămăduiește cu spălări de apă neîncepută, turnată printr-o piele de nevăstuică întinsă pe o cracană*. Ninsoare Cînd ninge cu foloștine*, se zice că ninge cu obiele și se descalță Dumnezeu atunci. Noapte înapoi noaptea și în fîntînă părăsită să nu te uiți, că nu-i bine. Noaptea pe întuneric să nu te uiți îndărăt, căci vei rămînea cu gîtul strîmb. Nu-i bine să ieși noaptea afară pînă nu-ți faci cruce. Noaptea nu se mătură casa. Noaptea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
basmaua, căci la din contra, din acele ouă nu vor ieși pui. Cînd pui ouă de rață noaptea, rațele cînd vor fi mari se ouă în poiată*; de le pui ziua, se ouă pe-afară. Cînd găinile fac ouă mici, părăsite, e semn de sărăcie și se zice că diavolul a călcat găinile. Ouăle părăsite nu este bine a le mînca, ci a le da peste casă, că la din contra, omul ar fi pă răsit de oameni și ținut de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ouă de rață noaptea, rațele cînd vor fi mari se ouă în poiată*; de le pui ziua, se ouă pe-afară. Cînd găinile fac ouă mici, părăsite, e semn de sărăcie și se zice că diavolul a călcat găinile. Ouăle părăsite nu este bine a le mînca, ci a le da peste casă, că la din contra, omul ar fi pă răsit de oameni și ținut de nimică. Mirii să mănînce, după ce vin de la cununie, amîndoi dintr-un ou, ca să fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i mănîncă uliul. Să nu mături vatra cu mătura, că vine uliul la găini. Cînd dai cenușa afară vinerea, și lunea îi rău, că vine uliul la găini. Cînd vine uliul la găini, să azvîrli în el cu o mătură părăsită. Umbră Cînd te uiți pe umbra ta, ai să te temi noaptea. Se crede că zidarii, făcînd vreun zid mare, măsură cu șfara lor umbra oarecărui trecător pe lîngă ei și o zidesc în zid, carele (omul) apoi nu trăiește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
totdeauna "exibițiile", și declarat împotriva "educației materne ultrareligioase", Iosif Bologa va impune peste cîțiva ani o nouă ruptură, cu vii consecințe pentru sensibilitatea fiului. Trimis de acasă, la liceul din Năsăud, băiatul este răpus de aceeași "spaimă dureroasă": Se simți părăsit, izgonit, străin și neputincios." Refugiul este instantaneu, în privirea ancorată de icoana atîrnată pe perete, înfățișîndu-l pe Iisus Hristos răstignit pe cruce. Romancierul inserează, contrapunctic, narațiunea retrospectivă. Ea se confundă cu o coborîre în somn a eroului, epuizat de o
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
sfîrșitul Lenorei îl absolvă de sfîrșitul Salemei și de tot ceea ce a însemnat el în viața doctorului. Cu tonul amăgitor de tragedie, triumfător în fond, gîndul glorios al morții Lenorei nu este trăit din perspectiva unui viitor îndoliat, de soț părăsit, ci din aceea, încă nenumită, a unui eroic deznodămînt, a unei îndelung visate dezlegări. Viața (ca și trucată, mimată) alături de Lenora făcuse prin acea nouă convenție, fățișă, a căsătoriei o variantă acceptabilă a legăturii convenționale cu Salema Efraim. Aceeași convenție
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
a ridicat imediat, frecîndu-și fundul moale ca să-l încălzească și să-și scuture praful. Apoi și-a frecat mîinile și și-a scuturat picioarele. Mamăăă, dar ce cancer e. Mamăăă, dar ce friguros mai ești. Soarele strălucea puternic pe bordura părăsită. În cîteva ore se va încălzi și la amiază va frige, n-o să mai ai cum să-ți așezi acolo fundul. În cîteva ore ei vor fi departe, nu în autocar, că vor ajunge, ci la locul unde vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
cameră pe furiș și mă duc în lume. Aici e plictisitor, n-avem prea multe chestii de făcut și trebuie s-ascultăm de profi. Ne-am rătăci în pădure și ne-am juca de-a sălbaticii. Am găsi o cabană părăsită, unde să ne petrecem nopțile. Am face multe chestii faine. Ce zici? N-a primit niciun răspuns Hei, ai adormit din nou? Puțin. Ce spuneai? Marcu i-a repetat. Am auzit bine? Ai zis "noi"? Da, mă gîndeam să mergem
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
la o bifurcație. Nu prea conta ce drum să aleagă. Important era să se-ndepărteze. Și să nu uite ce cărăruie au ales, ca să nu se rătăcească, le-a spus Marcu. Mai încolo, au dat peste o cabană ce părea părăsită. Totuși, nu prea aveai cum să-ți dai seama ce-i cu ea, de la depărtare și în întunericul slab măturat de lună. Atîta doar că nu era luminată și acoperișul părea pe jumătate prăbușit. Radu le-a spus că acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Poetul se simte chinuit și confuz, singur; 3. Poetul se răzvrătește și-l acuză pe Dumnezeu de inconsecvență, de înstrăinare față de om; 4. Însetat de absolut, poetul îl caută pe Dumnezeu; 5. Poetul este dezamăgit spiritual de Divinitate, se simte părăsit. III Poezia iubirii 1. Iubirea este un sentiment protector, dus până la extazul familiar (Melancolie, Cântare, Creion); 2. Iubirea este starea spirituală a îngemănării celor ce se iubesc (Psalmul de taină) 3. Iubita (soția) este stăpâna universului casnic (Mireasa, Căsnicie). IV
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a continuat cu morala, zeflemeaua, ocara și în cele din urmă cu exemplul personal, care a dat rezultate, amintind de zicala: "omul sfințește locul". Mai multe nuvele tratează tema setei de înavuțire: Moara cu noroc, Comoara, O viață pierdută, Vatra părăsită, O jertfă a vieții. I. Slavici a schițat celebre tipologii umane. Duțu al lui Ene, țăranul din Comoara visează o comoară pe care o descoperă. Înainte de a găsi comoara, era un om afectuos cu familia și cu cei din jur
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Ghiță, prozatorul surprinde și înstrăinarea dintre cei doi soți. Deși la început Ana "n-avea ochi să-l vadă" pe Lică, treptat simte o atracție irezistibilă față de acesta, în timp ce Ghiță "parcă fugea de dânsa" și ea "se simțea tot mai părăsită". Protagonistul se împrietenește cu jandarmul Pintea, față de care este nesincer, jură fals la un proces care-l incrimina pe Lică. Acesta din urmă este implicat în alte două evenimente înfiorătoare: jefuirea arendașului și uciderea femeii tinere. După ce Ghiță a fost
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
e lumea plină de băieți (sau fete).“ Cei doi parcurg stadiile tipice ale pierderii, dar vor fi ei în stare să se despartă cu demnitate? Știi să pierzi? Unii băieți nu sunt capabili să accepte ideea de a fi cei părăsiți. După cum afirmă cercetătorii domeniului psiho-social, reacțiile în fața despărțirii de persoana iubită sunt mult mai vehemente la bărbați decât la femei. Capacitatea primilor de a se confrunta cu pierderea se formează încă din copilărie, în vremea când li se puteau oferi
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
trebuință mai târziu, așa că să le păstreze și să numai ceară contravaloarea lor. Mareșmazilul vs Iorga Dolete În vara anului 1794, mitropolitul are în față un alt caz de desfacere a logodnei; de data aceasta jalba este înaintată de către logodnicul părăsit. Ea este urmată de jalba tată lui care cere să fie absolvit devină în acest proces. Problemele pe care le ridică aceste documente sunt din nou controversate, unele dintre ele s-au regăsit și în cazurile prezentate mai sus, altele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
țarigrad unde ținea o prăvălie. Informațiile îi sunt oferite de Gheorghe croitorul, vecin de prăvălie cu sus-numitul timp de șapte luni, acolo la țarigrad. Odată venit în București și stabilit în mahalaua Lucaci, Gheorghe este căutat și chestionat de soția părăsită. Radu negustorul din mahalaua Olari completeazăză, povestindu-i soției cum l-a văzut pe Mihai cu șalvari, turban și în tovărășia unor turci la Crâm (în Crimeea), într-o cârciumă, atunci când a făcut popas împreună cu alținegustori. Ce poate face o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Nicolae Țurcan, "nu numai fiindcă se arătă admirativa față de Dumnezeu-Om, ci fiindcă (...) admirația se extinde și asupra creștinilor, a acestor neoameni incapabili de odihnă în lume".31 Într-o lume a derizoriului, Dumnezeu, nemulțumit de creația să, și omul părăsit se află față în față, dar fără a se "atinge", fiecare aflându-se pe o treaptă diferită a devenirii, spune Cioran: Omul se chinuie să fie măcar o greșeală, precum Dumnezeu un adevăr"32. Lev Șestov ironizează concepția optimistă conform
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
omului. El caută în scris un absolut, avid de a găsi o ușă deschisă care să-i permită să iasă din singurătate și lipsa de comunicare. Că mulți intelectuali ai secolului, se simte pe lume că un străin singur și părăsit, iar în fața acestei neliniști, știința nu are răspuns, pentru că dictatură științei l-a uitat pe om, cu lumea lui de vise, pe care Sábato, în interminabilele sale nopți de discuții cu suprarealiștii parizieni, îl considera nucleul cel mai profund al
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
părțile animalelor "Animale! Oh, ființe iubite, crude, muritoare! Mereu în luptă, mereu înghițite, digerate și asimilate, voi, care goniți după urma sângelui și putreziți la rându-vă în sânge; în fugă, împreună, singuratice, zărite, găsite, hăituite, sfâșiate; increate, fără Dumnezeu, părăsite, într-o viață amăgitoare, precum copiii de pripas!" Elias Canetti, Teritoriul omului Élisei, lui Tom, Clarei, lui Clément și Léïei, cu toții părinți de animale 1. Tufișul "Cât de mult ni se aseamănă până și ultimele dobitoace!" Quintus Ennius "Degeaba ești
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]