24,467 matches
-
paradox al spontaneității teatrale. Emil Botta gestionează de multe ori frânturi de imagini, așa cum geometria plană gestionează frânturi de corpuri. Un geometru prizonier al planului își va imagina, probabil, plutirea corpurilor în spațiu, în timp ce corpurile tridimensionale se vor strădui să pătrundă sensul suprafeței. Pentru a câștiga încă un plan e nevoie de un salt imens, spectaculos, un fel de mutație genetică. În această situație, ludicul, ironia nu își mai găsesc rostul: În slăvita seară am pornit printre copacii cari sunau a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
teatrul, când cuvintele se produc în afara lor, când o forță centrifugă le antrenează într-un soi de exhibiționism incantatoriu. În poezia Alegorie, figurile de stil se ramifică baroc, astfel încât spectacolul înfrățirii dintre pământ și cer ("teatrul") se interiorizează, se spiritualizează, pătrunzând în limbajul alegoric ("versul"): Unul în brațele celuilalt dormeau pământ și cer înfrățiți ca niciodată. Trecea Tatăl prin camera de culcare mormăind o binecuvântare. Verbul, de o sonoritate difuză, "mormăind", are un efect estompator. Nu mai suntem bruscați de contrastul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
nord de Pașcani. Valea Crasnei, a cărei albie majoră între Bunești și Stroești este cam cu 70 - 80 m mai joasă decât aceea a Lohanului superior vecin, a dat și ea putință afluenților săi localizați pe coasta de răsărit, să pătrundă adânc în bazinul vestic al Lohanului, sub formă de văi torențiale prăpăstioase, săpate cu destulă ușurință în argilele și nisipurile sarmațiene și meoțiene. Cursul inferior al Lohanului, de la Dobrina la vale, se deosebește prin cel superior prin aceea că direcția
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
specii fiind complet dispărute (dropia, spurcaciul) sau pe cale de dispariție, datorită înlocuirii peisajului natural cu cel al culturilor agricole. Mamiferele sunt reprezentate prin rozătoare ca popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus) și numeroși șoareci de câmp (Microtus arvelis). Aici mai pătrund și unele animale din zona de pădure, ca vulpea, viezurele, iepurele. Dintre păsări, specifice sunt potârnichea (Perdix perdix), ciocârlia de câmp (Alanda arvensis), fâsa de câmp (Arthus campestris), presura (Emberiza aurea), sticletele (Carduelis carduelis), graurul (Strurnus vulgaris), cristeiul (Carex carex
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
poienite, înțelenite în parte de o vegetație ierboasă. În afară de aceste categorii majore de utilizare a terenului, în bazinul Lohanului există și suprafețe cu terenuri neproductive. Acestea ocupă areale restrânse, care se suprapun porțiunii din cuesta Lohanului. Aici, eroziunea regresivă a pătruns în complexul nisipos superior, generând un sistem de ravene adânci, cu ramificații laterale, care au distrus complet versanții, creând așa numitele „pământuri rele” sau „badlands”. De exemplu, la sud și sud-est de satul Târzii, datorită acestui fenomen, suprafețe apreciabile de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
comune, așa cum s-a desfășurat ea în România, și ne putem pune întrebări de tipul: Nu cumva sistemele de resurse erau exploatate irațional și aveau să intre oricum în criză? Nu cumva „societățile anonime forestiere”, cum le numește Stahl, au pătruns cu ușurintă tocmai pentru că nu s-au confruntat cu un sistem de exploatare a bunurilor bine organizat? Nu cumva aceste societăți s-au așezat peste o lipsă de organizare? Dacă este așa, care sunt condițiile care au făcut totuși ca
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
multe generații la rând; unele se nășteau și se stingeau în același sat. Această stare de fapt este generată de mai mulți factori. Unul dintre aceștia, valabil atât pentru țăranii liberi, cât și pentru cei înrobiți, era dificultatea de a pătrunde într-o comunitate, alta decât cea în care s-au născut. Pe de altă parte, țăranii liberi nu aveau interes să părăsească satul natal liber pentru un sat înrobit. Apar și cazuri de mutare dintr-un sat în altul, dar
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în care drepturile pe care le are fiecare țăran în parte sunt definite exact și înscrise într-un registru local. Transferul acestor drepturi urma și el să fie consemnat în acel registru. Deși slab tolerați în obște, nebăștinașii reușesc să pătrundă, să aibă acces la sistemele de resurse și, în final, să destrame vechiul sistem de organizare. Ei au reușit să pătrundă fie prin luarea în arendă a averilor devălmașe, fie prin obținerea indigenatului . De obicei, țăranii nu dădeau de bunăvoie
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
acestor drepturi urma și el să fie consemnat în acel registru. Deși slab tolerați în obște, nebăștinașii reușesc să pătrundă, să aibă acces la sistemele de resurse și, în final, să destrame vechiul sistem de organizare. Ei au reușit să pătrundă fie prin luarea în arendă a averilor devălmașe, fie prin obținerea indigenatului . De obicei, țăranii nu dădeau de bunăvoie în arendă terenurile, dar neavând bani se împrumutau și erau apoi siliți să dea pământul în arendă. Sistemul era de fapt
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
În vâltorile Dunării de jos Era prin vara lui 1987 când, deplasându-se pentru un control de rutină, Într-o comună riverană unui braț al Dunării de jos, inspectorul finaciar Ioan M. pătrunsese În incinta primăriei, fără să găsească pe nimeni altcineva decât pe secretară. După ce aceasta dăduse raportul, că toți erau plecați la masă, aplecându-se cu o ceașcă de cafea către domnul inspector, Începuse cu un aer conspirativ: Știți domnule inspector
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 6 Întâlnire cu sculptorița Lucreția Filioreanu Dumitrașcu Amintirile fiecărui om, indiferent de profesie, îi răscolesc viață și a celor apropiați lor. Am incercat sa dialoghez cu unii artiști, să pătrund în atelierul și creația lor. Unii dintre ei mi-au fost profesori la facultate, alții prieteni apropiați sau numai de dialog. Așa s-a întâmplat și cu sculptorița Lucreția Filioreanu Dumitrașcu. Ne întâlneam deseori în zona halei, mergea zilnic la
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Iuliei Hălăucescu. Se cuvine să reținem faptul că artista a fost pe parcursul vieții un înzestrat formator și educator mai ales pentru oamenii proveniți din medii cu profesii diferite și care din pasiune și dragoste pentru artă au dorit să-i pătrundă tainele urmând cursurile Școlii Populare de Artă. Prin ipostază de profesor al acestei școli, operă sculptoriței Lucreția Dumitrașcu Filioreanu s-a împlinit și datorită acestui nobil capital. Liviu Suhar Glose în labirintul artelor vizuale, 2009 Pseudocronică la o expoziție imaginara
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
scrise de ei cu Adriana,verișoara mea, căutând în dicționar să răsară cuvântul salvator, care stingher să ducă într-o lume de cleștar, fără scop, efemeră ... Va dispare spaima și ea ca un obiect banal după etajeră! Apa lunii a pătruns în noi încet, insinuant și apoi se subție în fiecare țesut așteptând în lut. Cât o să mai fie? Am distrus legende, mituri și zei, Orașe, bisericile sfinte. Am pângărit morminte, am ucis. Dumnezeu nu ne-a arătat dacă acea lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 6 Întâlnire cu sculptorița Lucreția Filioreanu Dumitrașcu Amintirile fiecărui om, indiferent de profesie, îi răscolesc viață și a celor apropiați lor. Am incercat sa dialoghez cu unii artiști, să pătrund în atelierul și creația lor. Unii dintre ei mi-au fost profesori la facultate, alții prieteni apropiați sau numai de dialog. Așa s-a întâmplat și cu sculptorița Lucreția Filioreanu Dumitrașcu. Ne întâlneam deseori în zona halei, mergea zilnic la
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Iuliei Hălăucescu. Se cuvine să reținem faptul că artista a fost pe parcursul vieții un înzestrat formator și educator mai ales pentru oamenii proveniți din medii cu profesii diferite și care din pasiune și dragoste pentru artă au dorit să-i pătrundă tainele urmând cursurile Școlii Populare de Artă. Prin ipostază de profesor al acestei școli, operă sculptoriței Lucreția Dumitrașcu Filioreanu s-a împlinit și datorită acestui nobil capital. Liviu Suhar Glose în labirintul artelor vizuale, 2009 Pseudocronică la o expoziție imaginara
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
și spun multe, foarte multe lucruri interesante, eu v-am recomandat doar câțiva din cei pe care i-am citit sau aș dori să-i citesc, dar vouă vă doresc să aveți posibilități infinit mai mari ca ale mele, ca să pătrundeți cât mai multe adevăruri. 11 martie 2004 A fost odată, ca-n povești, A fost ca niciodată Din rude mari împărătești O preafrumoasă fată. Și era una la părinți Și mândră-n toate cele Cum e Fecioara între sfinți Și
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
fund. O bătaie de aripi, o aplecare de ram, o picătură de ploaie încrețesc ușor fața acestor personaje ce sunt asemeni unor oglinzi hipersensibile. Realitatea se răsfrânge în ele deformată. Nimic din ceea ce e cu adevărat important în viață, nu pătrunde în astfel de suflete, în schimb, întâmplări mărunte, ba chiar nesemnificative, le pot provoca stări de criză acută. Dacă Manuela e ușor indispusă și trece pe dinaintea vitrinei unui armurier, gândul morții i se insinuează brusc în minte și începe să
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
și apoi a soțului magistrat, ambii mutați mereu în diferite târguri, ce au trezit repulsie femeii. PERSONAJUL FEMININ Toate reflexiile din prozele de început vizează să consacre un tip de feminitate “fără scop” și chiar fără destinație. Destul de greu de pătruns acest conflict vizibil între gratuitate și frenezie organică, între abstracție și febra senzorială cu care Hortensia Papadag-Bengescu își înzestrează primele eroine. Într-o alăturare imposibilă, avem de-a face cu o metafizică a simțurilor a cărei protagonistă ideală și idealizată
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
sensul trăirii paralele cu cea exterioară. Lumea din afara ei nu pare a avea nici o legatură cu cea din interiorul ei, cea a oglindirii simțurilor răvășite. Hipersensibilitatea este eliberată și se manifestă prin perceperea a tot ceea ce o înconjoară, lucrurile, sunetele pătrunzând prin simțurile ei dematerializând-o, ea devenind “un adânc”: “Dar ce adânc e în om și pe care axă a proporțiilor lui?” Conștientizarea nevoii de iubire acutizează simțurile sexuale, căci trupul se manifestă în paralel cu gândul și simultaneitatea lor
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
și zăpezi), cu alimentare subterană moderată. 3. 4. 2. Apele subterane În Subcarpați, Prahova primește numeroase izvoare care aduc la zi tot ceea ce rocile permeabile au acumulat în timpul ploilor sau în timpul topirii zăpezilor. Aici, în stivele groase ale formațiunilor permeabile, pătrund cu ușurință apele, pentru a se acumula acolo unde întâlnesc orizonturi de argile și marne. Ca urmare pe valea Beliei sau direct în malul Prahovei, la Breaza, Podu Vadului, apar numeroase izvoare de prezența cărora este legată declanșarea unor intense
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de poluanți degradabili indică nivelul ridicat spre foarte ridicat al infiltrărilor de apă în rețelele de canalizare din orașele analizate; 2. Nu este neobișnuită prezența de secțiuni de conductă deteriorate (beton sfărâmat, secțiuni colmatate, conducte de beton prin care au pătruns rădăcini de arbori etc.Ă; 3. Rata insuficientă de branșare la rețelele de canalizare induce riscuri importante de sănătate publică în cele mai multe orașe, în special în zonele în care populația este alimentată din rețeaua de alimentare cu apă; 4. Apa
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
-se jumătate din diferența dintre nivelul apei amonte, pe AB, și aval, pe BC; - determinarea lungimii deversorului; - determinarea secțiunii conductei deversoare BD. * Din punct de vedere al gradului de murdărire, dimensionarea, respectiv stabilirea raportului de diluare al apelor uzate care pătrund în emisar, prin conducta deversoare, se face respectând indicațiile din STAS 4706. Raportul de diluare, n, este dat de relația: (2.39) în care n0 este coeficientul de diluare, adică raportul dintre cantitatea de ape de ploaie și cea uzată
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
P.H.L., comentând terminologia Domnului R.: este dispus să caute peste tot teme, idei, teorii, ipoteze etc.) „Și ce nu mai știam, înainte de a o întâlni pe Teodora?” - se întreabă Profesorul R. Nu bănuia că, pînă la urmă, va dori să pătrundă în sfera religiei, deși se pretinde doar creștin botezat, nu și practicant. A citit și recitit epistola Sf. Pavel despre credință, iubire și speranță, dar nu a făcut efortul de a căuta și defini aceste valori dincolo de țarcul îngust al
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
să cresc mică!” Orice copil aflat în anii de rapidă creștere „ascultă” irepresibila chemare spre „mai sus”. Urcatul pe scaun, pe masă ori în pomii din grădină îi permite să vadă cât mai departe și cât mai multe; să fie pătruns de fiorul necuprinsului și al necunoscutului la orice „ieșire în spațiu”, la orice ascensiune. Iar această stare cheamă automat senzația de zbor, desprinderea de pe suportul solid pentru a încerca saltul în gol. Își amintește cum „zbura” alergând în salturi de pe
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Ilincăi: Așa-i vorba? Iacă, mă duc să v-o trimit îndată și pe fata mea, că am lăsat-o plîngînd acasă de mama focului. Apoi ușa se deschise și mama Ilincăi ieși la fel de repede precum intrase. Pe aceeași ușă pătrunseră și eroii noștri cu ochii în pămînt. Unde-i motanul lui Vasilescu? întrebă Nicanor, cînd văzu că Vlad nu se află printre ei. L-a trimis mă-sa cu vaca la pășune, răspunse curajos Bărzăunul. Auzind glasul Bărzăunului, ridică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]