3,219 matches
-
furcă de fier în mână, mormăi cu o ură care-i învinețea vorbele: ― Lasă, că le facem noi de petrecanie, soarele, și dumnezeii, și precista, și... Sudălmile i se încîlciră în cerul gurii până se înecară într-un scrâșnit. Chirilă Păun, ținîndu-se pe lângă Nicolae, țipa ca o babă, amenințând cu o pușcă luată de la jandarmi și întrebuințată în chip de măciucă. Mai departe, în mijlocul unei îmbulzeli, Toader Strîmbu, înarmat la fel, se jura că n-are să se astâmpere până ce nu va
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în frunte; copilașul în brațele ei moarte plângea și vrăjea din mânuțele goale, parcă ar fi căutat să se smulgă de la pieptul mamei. Aproape de ea, un bătrân se zvârcolea între un băiețel ucis, cu fața strâmbată de spaimă, și Chirilă Păun, care horcăia nemișcat, vărsând la fiecare horcăit sânge negricios, năclăindu-i barba, gâtul, pieptul, închegîndu-se în dungi groase... Pete albe însemnau pe pământul gras de la marginea Amarei numai trupurile țăranilor morți reci sau agonizanți, căci cei loviți mai ușor goneau
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
La marginea Amarei și apoi pe uliță, cadavrele zăceau în aceleași locuri. Ici-colo, cîte-un muribund gemea ori se zvârcolea încă. Birjarul arăta cu biciul mereu: ― Uite colea un mort!... Și dincolo... Ăsta parcă mai suflă, vezi? Isbășescu recunoscu pe Chirilă Păun, apoi pe Nicolae Dragoș... Titu Herdelea exclamă îngrozit: ― Aici trebuie să fi fost bătălie mare! Numai Grigore tăcea, cu ochii în gol, parcă n-ar fi văzut nimic. O patrulă îi opri în dreptul bisericii, alta la cârciumă. La conac trăsura
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
derutei, în esența gândirii, cui îi folosește ? Folosește celor care „exploatează filonul de aur din mina prostiei omenești” (Stefan Zweig). 3. Îmbrăcămintea 3.1. Situația actuală În întreg regnul animal, masculul este mai decorat, mai înfrumusețat cu ceva, decât femela: păunul are pene viu colorate, în creastă și coadă; cerbul are niște coarne mari, ramificate, etc. Aceste ornamente îi folosesc la atragerea atenției femelei și pentru a o convinge să se lase însămânțată, pentru perpetuarea speciei. Ce se întâmplă cu specia
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
crăpătură, cu ciocurile șui, butucănoase ca ale tucanilor și ale păsărilor-rinocer, în formă de ac, ca ale păsărilor colibri, unele cât bondarii. Penajele erau și ele răsuflate, decolorate: ce fusese odată albastru de Prusia și verde ca smaraldul în cozile păunilor, ruginiu-vulpe în ale fazanilor, ce fusese curcubeu în penajul papagalilor și al păsării-paradisului devenise acum același maroniu pe cenușiu sau fusese atât de strident retușat încît ți se părea că privești acele poze de nuntă colorate cu creionul sau obrajii
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Păsările începuseră să cârâie și să țipe, bătând din aripi ca să se desprindă de bățul de care erau lipite, ceea ce stârnea un praf înecăcios, cu miros de vopsele și zegras. Am coborât scările în fugă, urmăriți de țipătul sfâșietor al păunilor, și-am străbătut alergând sala de la parter. Scheletul Dinotheriului, cu oasele lui cât trunchiurile, făcea eforturi uriașe să se ridice în picioare din nou, ceea ce umplea sala de trepidații; în jur, în toate cuștile de sticlă, animalele, erbivore și carnivore
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
crizantemă. Era de fapt un kimono, dar pe atunci nu cunoșteam cuvântul. Ne primi fără o vorbă pe toate în holul larg, cu plăci de gresie pe jos și cu un soi de tablouri din tablă și sârmă neagră înfățișînd păuni și mori de vânt pe pereți. Ne făcu semn să intrăm în camera Puiei după ce ne spusese pe un ton alintat că fetița ei nu se simte prea bine. Am intrat toate deodată în camera Puiei și am rămas încremenite
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
părea un tip important. Era un tip important, atașat militar al României la Moscova, ți-a zis taică-tău după ce generalul a ieșit fericit, cu două peisaje sub braț - ți-a zis-o ușor mirat de faptul că un asemenea păun a aterizat În atelierul lui. Altă dată, s-a trezit În atelier cu un grec, student la medicină (așa cum mulți străini veneau să facă medicina În România) și pictor amator. Unul din profesorii lui i l-a recomandat pe taică-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
căpătâi aveau plăci subțiri de stejar sculptat, încastrate în zid. Îndărătul unor uși duble, uvrajate, pereții sălilor de baie erau căptușiți cu sticlă în culori irizate, înfățișând doamne care se extaziau pe o culme de deal, fauni, cozi uriașe de păun, aeroplane, baloane, și așa mai departe. Podeaua și mobilierul din băi erau acoperite cu blană, iar feluritele nișe, protejate prin grilaje din fier forjat, cu modele orientale. Bazinele (negre) erau îngropate și aveau forma unor bărci retezate la capete. Erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Enciclopedică, București, 1980 12.Bran P; Costică I. - Economia activității financiare și monetare internaționale, Editura Economică, București, 2003 13.Cerna S. - Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996 14.Fota Constantin - Economie internațională, Editura Universitaria, Craiova, 2001 15.Păun, Cristian - Capcanele Țintirii Inflației, Finanțare.ro, 12 Martie 2010 16.Popa, Dan - Cât de bună e, totuși, țintirea inflației ? 2 Februarie 2009, Dan Popa’s Weblog 17.Pîrvu Gheorghe Macroeconomie, Editura Universității, Craiova, 2004 18.Rugină A. N. - Teoria și
Evaluarea politicii monetare din perspectiva atingerii obiectivelor de convergenţă nominală şi reală. Aspecte specifice crizei financiar - economice actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
colțul foii lui, înainte de a lipi peste el o etichetă tăiată pe jumătate, în ziua concursului. Dar acum colțul era dezlipit și dezdoit și între două pliuri se putea citi un nume scris oblic: Lenghel Iosif. Cl. II. Lic. Ion Păun Pincio. Citește, Rareș. N-am vreme de pierdut. Avea în fața ochilor o pagină acoperită c-un scris străin. Privirea fugea fără voie peste rânduri în jos dar se întorcea atrasă de titlu. Secerișul. Rareș se lăsa încet pe scaun fără
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
acestea într-un alambic, / Ca într-o vrajă continuă se înfrățesc. / Proaspete arome la fântâna cu mandarini..., iar tumultul sufletesc debordează, antrenând văzul, auzul, mirosul, fiindcă Purpuriu, maro, roșu, vernil și verde închis, / Coralul, ametistul, chihlimbarul, / Smaraldul și albastrul: / Penele păunului într-un ritual peste florile tinere / Logodesc aurul și argintul în broderii, și toate se întâmplă când Mâna Grădinarului înveșnicește culorile, iar Cântecul urcă până la cer, până la vămile lumii..., sunete în surpare. Livrescul este o altă prezență constantă în creația
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pe toț(i) stupii... și tot vedritul ce va ieși de viile m(ă)n(ă)st(i)rii nici un ban să nu de”. Mai departe, vodă spune că din zece coșuri de piatră ce se scot din Poiana lui Păun unul să fie al mănăstirii. ― Contra costul unui coș cu piatră, se înțelege, părinte. ― La 15 februarie 1759, Ioan Theodor Calimh voievod spune: “Văzând hrisoasvele de miluire ce au avut de la alți luminaț(i) domni ce-au fostu mai înainte de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Theodor Calimah confirmă mănăstirii Dancul la 23 mai 1760 dreptul de a lua venitul moșiei Bucium de la toți cei ce se află pe această moșie. Apoi: “Câte 40 ban(i) de coșul de piatră ce să scoate de la Dealul lui Păun, însă 16 ban(i) să de cei ce scot piatra și 24 ban(i) să de cei ce o cară, iar cei ce ardu varu să de de varnița mică câte gium(ă)tat(e) de leu și de varnița
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de 140 de vedre un leu și pe polobocu de 80 vedre gium(ă)tat(e) de leu... și din pomi zăciuiala după obicei”... ― Acest voievod s-a arătat foarte darnic, părinte. ― Am mai putea spune și altele despre Dealul Păunului și despre vodă. Ia încearcă să le înșiri, dragule. ― Întâi, că dealul Păunului era sursa de piatră pentru tot Iașul. Apoi, voievodul Ioan Teodor Calimah a poruncit ca orice cărăuș, la coborâre, să lase o piatră de fiecare coș, care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ă)tat(e) de leu... și din pomi zăciuiala după obicei”... ― Acest voievod s-a arătat foarte darnic, părinte. ― Am mai putea spune și altele despre Dealul Păunului și despre vodă. Ia încearcă să le înșiri, dragule. ― Întâi, că dealul Păunului era sursa de piatră pentru tot Iașul. Apoi, voievodul Ioan Teodor Calimah a poruncit ca orice cărăuș, la coborâre, să lase o piatră de fiecare coș, care s-a folosit la zidirea bisericii Pogorârea Sfântului Duh de pe actuala stradă Plopii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cărăuș, la coborâre, să lase o piatră de fiecare coș, care s-a folosit la zidirea bisericii Pogorârea Sfântului Duh de pe actuala stradă Plopii fără soț. O noutate pe care abia acum o aflăm este faptul că acolo, în dealul Păunului, se aflau și varnițe (cuptoare unde se ardea piatra pentru var). ― Să vedem ce spune Grigore Ioan Calimah, feciorul lui Theodor Calimah, la 10 decembrie 1761. ― Apoi el confirmă cele hotărâte de tatăl său și adaugă: “Pentru dooăzeci liud(e
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Sfetii Ioan Zlataust, din Iași, pentru moșiil(e) de la Prisăci și pentru vinăriciul din Dealul Brândzii de la Bucium și pentru Poiana lui Țigan și cu alte poieni din Codrii Ieșilor”... Ei susțineau că aceste moșii au fost ale mănăstirii lui Păun vameșul. După ce, însă, mănăstirea s-a risipit, iar călugării de la Xiropotamo n-au mai venit să vadă de moșii, acestea au fost împresurate de călugării de Sfântul Ioan Zlataust. Aceștia au spus că acele moșii sunt ale lor, fiind danie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Cantemir vod(ă) și de la Costantin Duca vod(ă), scriindu pentru moșii de la Priseci și pentru viil(e) din Dealul Brândzii, și cu tot venitul”... Au mai spus că toate acestea au fost date de Duca vod(ă) mănăstirii lui Păun, dar când aceasta s-a risipit le-a dat mănăstirii Sfântul Ioan Zlataust. Au mai arătat și alte dovezi. Atunci “Iezechiil egumănul scos-au o diată de la Păun vameșul și cu alte zapise, scriindu pentru moșiil(e) câte au dat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
că toate acestea au fost date de Duca vod(ă) mănăstirii lui Păun, dar când aceasta s-a risipit le-a dat mănăstirii Sfântul Ioan Zlataust. Au mai arătat și alte dovezi. Atunci “Iezechiil egumănul scos-au o diată de la Păun vameșul și cu alte zapise, scriindu pentru moșiil(e) câte au dat la mănăstirea sa și niște case de la Prisăci... Și au mai arătat și alte drese și zapise pe poieni din Codrii Ieșilor... și de la părintele Ghedeon mitropolitul Țării
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
moșiil(e) câte au dat la mănăstirea sa și niște case de la Prisăci... Și au mai arătat și alte drese și zapise pe poieni din Codrii Ieșilor... și de la părintele Ghedeon mitropolitul Țării Moldovei,... precum iaste acea mănăstire, a lui Păun, stavropighion, închinată la Xiropotamo”... S-a dovedit că moșiile sunt ale mănăstirii lui Păun și au socotit că “Nu iaste cu cale ca să s(e) calce stavropighion patrierșescu și s-au dat rămaș(i) călugării de la Sfetii Ioan... Și li
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
au mai arătat și alte drese și zapise pe poieni din Codrii Ieșilor... și de la părintele Ghedeon mitropolitul Țării Moldovei,... precum iaste acea mănăstire, a lui Păun, stavropighion, închinată la Xiropotamo”... S-a dovedit că moșiile sunt ale mănăstirii lui Păun și au socotit că “Nu iaste cu cale ca să s(e) calce stavropighion patrierșescu și s-au dat rămaș(i) călugării de la Sfetii Ioan... Și li s-au luat și dresăli, căci au fostu intrat cu meșterșuguri (înșelătorii) în moșiile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
socotit că “Nu iaste cu cale ca să s(e) calce stavropighion patrierșescu și s-au dat rămaș(i) călugării de la Sfetii Ioan... Și li s-au luat și dresăli, căci au fostu intrat cu meșterșuguri (înșelătorii) în moșiile mănăstirii lui Păun”... ― După 4 ani - asta o aflăm din hotărârea lui Mihai Racoviță voievod, adică la 8 aprilie 1717 - Xiropotamlenii și cu cei de la Sfântul Ioan Zlataust încă se mai ciorovăiesc pe moșia de la Prisăci, pentru niște poieni din Codrii Iașilor și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
acole... unul ca acela este afurisit... și neiertat și nedezlegat după moarte, în veci, și partea lui cu vânzătoriul Iuda”... ― Numai că, după un timp, cei de la Sfântul Munte au uitat să mai vină la metohul lor și mănăstirea lui Păun de la Clatea, din câte ne aducem aminte, “s-a risipit”... ― Ascultă, dragule, ce spune în iulie 1673: “Dosithei, cu mila lui Dumnezeu, papă și patriarh al sfântului oraș al Ierusalimului și al întregii Palestine. Nimicnicia noastră înfățișăm precum cele două
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
o)stiiu B(o)jiiu, Ghedeon, arhiepiscop și mitropolit Sucevei și a toată Moldovlahiia”, care, la 6 aprilie 1717, scrie: “Facem știre cu această rugă a noastră cui să cade a ști, pentru niște urice de moșii ce a dat Păun vameșul mănăstirii sale Clatii, care m(ănă)stire iaste închinată la Xiropotam, la Sfânta Gura... Neștiindu-se la a cui mână sânt, făcut-am această carte de blăstăm asupra cui ar mistui aceste urice sau cine ar ști unde sântu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]