1,831 matches
-
pe sub troiene sau pe deasupra troienelor? Ia spune mata, moș Dumitre! Cine v-a scos din casă pe așa o vreme? Cuvântul, jupâne Aizic. Si paralele! a completat Pâcu. Care cuvânt? Care parale? Eu nu știu de nici un cuvânt, de nici o para chioară - a făcut-o Aizic pe niznaiul. Cuvântul pe care ți l-am dat înainte de Crăciun. Am spus că după Bobotează venim cu primul transport? Am spus. Ce ai fi zis dumneata dacă noi așteptam să se aleagă o vreme
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Aizic vorbăria, în timp ce cărăușii își dădeau coate, zâmbind pe sub mustăți. Bine veniți, bine veniți. Da’ eu aș vrea să fim și bine plătiți, jupâne. Că de, toată iarna și o bucată de primăvară am cam pierdut-o pe acasă. De parale nici vorbă - a pus degetul pe rană Pâcu. Intâi să văd câtă marfă ați adus și pe urmă să vorbim de parale. Eu zic să ne dai ceva în plus acum, să ne prindem și noi nevoile, și pe urmă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
plătiți, jupâne. Că de, toată iarna și o bucată de primăvară am cam pierdut-o pe acasă. De parale nici vorbă - a pus degetul pe rană Pâcu. Intâi să văd câtă marfă ați adus și pe urmă să vorbim de parale. Eu zic să ne dai ceva în plus acum, să ne prindem și noi nevoile, și pe urmă ne-om socoti noi, jupâne - a grăit chibzuit moș Dumitru. Nici n-am văzut marfa și ei vorbesc de parale. Atâta știu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vorbim de parale. Eu zic să ne dai ceva în plus acum, să ne prindem și noi nevoile, și pe urmă ne-om socoti noi, jupâne - a grăit chibzuit moș Dumitru. Nici n-am văzut marfa și ei vorbesc de parale. Atâta știu, domnule. Parale, parale și iar parale. Parcă eu aș fi un mare bancher, nu un amărât de ovrei - s-a burzuluit fără vlagă Aizic. Ce n-aș da eu să fiu în locul dumitale, jupâne. Dacă aș fi, apoi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
zic să ne dai ceva în plus acum, să ne prindem și noi nevoile, și pe urmă ne-om socoti noi, jupâne - a grăit chibzuit moș Dumitru. Nici n-am văzut marfa și ei vorbesc de parale. Atâta știu, domnule. Parale, parale și iar parale. Parcă eu aș fi un mare bancher, nu un amărât de ovrei - s-a burzuluit fără vlagă Aizic. Ce n-aș da eu să fiu în locul dumitale, jupâne. Dacă aș fi, apoi până acuma marfa era
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să ne dai ceva în plus acum, să ne prindem și noi nevoile, și pe urmă ne-om socoti noi, jupâne - a grăit chibzuit moș Dumitru. Nici n-am văzut marfa și ei vorbesc de parale. Atâta știu, domnule. Parale, parale și iar parale. Parcă eu aș fi un mare bancher, nu un amărât de ovrei - s-a burzuluit fără vlagă Aizic. Ce n-aș da eu să fiu în locul dumitale, jupâne. Dacă aș fi, apoi până acuma marfa era descărcată
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ceva în plus acum, să ne prindem și noi nevoile, și pe urmă ne-om socoti noi, jupâne - a grăit chibzuit moș Dumitru. Nici n-am văzut marfa și ei vorbesc de parale. Atâta știu, domnule. Parale, parale și iar parale. Parcă eu aș fi un mare bancher, nu un amărât de ovrei - s-a burzuluit fără vlagă Aizic. Ce n-aș da eu să fiu în locul dumitale, jupâne. Dacă aș fi, apoi până acuma marfa era descărcată, cântărită, banii plătiți
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
un muncitor de-al meu lipsește. Păi de ce nu spui așa, jupâne, și ne ții de vorbă? Flăcăi! Mâna pe saci și la cântar cu ei! Asta însă are să te coste în plus, jupâne - a luat comanda moș Dumitru. Parcă paralele mele nu merg? Ce mare greutate să vă dau gologanii care i se cuveneau celui care lipsește? a pus la punct treburile Aizic. Privind la grămada cărăușilor, Aizic a făcut ochii mari. Ia stai un pic, moș Dumitre. Ori mi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
detunăturile... Când totul a fost gata, jupân Aizic le-a făcut plata, neuitând să le strecoare câțiva crăițari în plus pentru descărcarea carelor. In scurtă vreme, cărăușii au ieșit din târg. Ai văzut cum îi tremură mâna ovreiului când dă parale? a întrebat Pâcu, așa, fără adresă. Da’ să primească crăițari! Atunci să vezi cum îi strălucesc ochii ca motanului lângă oala cu smântână - l-a pus în țeapă pe ovrei Vasile Hliboceanu. Sporovăind, nici nu și-au dat seama că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
lui, Pâcu, cu ochii mijiți, părea că dormitează. Lucrurile însă nu se petreceau deloc așa. O privire atentă ar fi descoperit că ochii lui Pâcu țintesc pe cine știe care, cântărindu-l ca la spițerie...Poate nici moș Dumitru nu știa câte parale face fiecare cărăuș, așa cum știa Pâcu. El însă nu sufla o vorbă măcar despre cele descoperite în urma unor asemenea „drămăluiri”. Lui moș Dumitru îi spunea câte ceva așa pe departe... Când Pâcu a spus către Mitruță să-l lase pe Cocoșitu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
acum cu una la-ndemână, luată de pe un raft de jos, din colecția J’aime lire de-atunci. „Revenez ici, galopins! Vive l’été de l’amitié! Je me suis fait un copain marocain/ et une copine norvégienne/ On se parle avec les mains./ Tu pourrais faire le poirier/ En chantant Maman les p’tits bateaux“. Cam așa... Și-apoi, cărțile mă scuteau de vorbit cu celelalte mame, mult mai pricepute ca mine la tot ce ținea de creșterea copiilor. Nu
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
un norocos, vecine”. „Norocul s-a strecurat, Încet-Încet, pe urmele muncii mele. Cred că așa se adeverește spusa: Dumnezeu Îți dă, dar În traistă nu-ți pune. Și eu n-am stat cu gura traistei larg deschise, să mi curgă <para mălăiață În gura lui Nătăfleațăă...” „Ca să nu crezi că sunt un ranchiunos, află prietene, că mâine Îți voi ține pumnii și Îți urez noroc cu carul!” După acest dialog bine venit de altfel, Gruia s-a apucat să treacă prin
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
singurul care știe cine este vinovatul. Țipă din nou: - Magicianule, cât va mai ține ploaia asta? Ai grijă, nu cumva să inunzi apartamentele celeste, sunt sigur că în fața lui Dumnezeu nu poți să faci față cu bagheta aia de trei parale! Uite că iepurele fricos îți dă cu tifla. Și voi merge către Lucia, farsele acestea de prost gust pe care le pui în scenă nu mă pot convinge să fac cale întoarsă. Ușa cafenelei de peste drum se deschise, iar Magicianul
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
dacă nu vor avea urmări triste. Țăranii s-au deșteptat, vor ei înșiși pământ și nu mai rabdă fără a crâcni înșelăciunile și neomenia. Chiar și pe aici, unde sunt învoieli cinstite și nu-i păgubește nimeni nici cu o para, se codesc, și se frământă, și murmură. Ce o fi pe-acolo, Dumnezeu știe... Pe Nadina o plictisea polologhia asta. Arendașul observă și-și opri elocvența. Urmă o pauză mai lungă. Nadina îl privea cercetător, parc-ar fi vrut să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Cârciumarul profită de ocazie să-și organizeze clientela: ― Da de ce stați în picioare, măi creștini, și încurcați locul, de nici nu mai poate să se miște lumea? Așezați-vă la masă, că nu vă mușcă și nici nu vă cer parale! Uite colea!... Haideți binișor, fraților! Hai, mă dom' primar, că după tine se iau și ceilalți! Izbuti să-i așeze și să le servească câte ceva. Ion Pravilă se înverșuna în gura mare, vorbind despre Babaroaga, că nu-i drept ca
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
gând să se mai înmoaie. Satul părea îngropat în zăpadă până-n brâu. Focul în vatră nu se putea stinge. Boierul Miron s-a îndurat de suferința oamenilor și i-a lăsat să-și aducă din pădurea lui crengi, uscături, fără parale și fără să-i însemne în catastife. Dar iarna se lungea și uscăturile, puține în pădurea boierească. Unii începură să-și puie pe foc gardurile, alții să-și taie pomii de prin grădini. Duminica următoare primăria se umplu de oameni
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pe Titu că a nimerit-o așa de bine cu masa. Titu însuși, oricât îi era de simpatic să umble cu preotul din satul lui, se simți ușurat când îl mai putu lăsa singur. Afară că îl costase și oarecare parale, fiind obligat să ia masa cu dânsul în oraș uneori și să-și plătească partea, căci lui Belciug nici nu-i trecea prin minte să-l cinstească ― ba ar fi primit bucuros să fie el cinstit ― își cam neglijase gazeta
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
feliile de pâine. V-au păcălit. Erau bani trași la copiator. — Dacă spuneți dumneavoastră... — Dacă spun eu ? ! Și dacă nu ți-aș spune eu cum ar fi ? Banii ăia nu erau decât niște bucăți de hârtie colorată, nu făceau două parale. Nicăieri în Europa nu puteai cumpăra cu ei nici o ceapă degerată. — Da’ cine a fost în Europa ? Rada îi puse, oftând, farfuria în față. Pavel nu se atinse de mâncare decât după ce îl îndemnă de două ori. Femeia îl privi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
miri unde și a necazurilor pe care pot ele să le pricinuiască, socoti că e momentul să intervină : Nu mai călcați primprejur ! Nu atingeți nimica și nu ziceți la nimeni ! Mai bine vedeți-vă de treabă ! Lumea nu dă două parale pe noi, de ce-am da noi mai multe parale pe lume ? Puțică dibuiră pe undeva un rest de prelată, acoperiră mâna cu ea și, după ce Isaia bâigui ceva despre veșnica pomenire, cam fără chef, căci între timp i se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
le pricinuiască, socoti că e momentul să intervină : Nu mai călcați primprejur ! Nu atingeți nimica și nu ziceți la nimeni ! Mai bine vedeți-vă de treabă ! Lumea nu dă două parale pe noi, de ce-am da noi mai multe parale pe lume ? Puțică dibuiră pe undeva un rest de prelată, acoperiră mâna cu ea și, după ce Isaia bâigui ceva despre veșnica pomenire, cam fără chef, căci între timp i se uscase gura, se depărtară fără să se mai uite înapoi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
scofală, te duci la piață de două ori și gata... Te-ai luat după ei și te-ai făcut inginer... Mai bine te făceai contabil, învățai și tu o meserie adevărată. Nu vezi că diplomele nu mai fac acuma două parale ?... Și adică ce-aveți voi de vorbit așa important că uiți până și de maică-ta ? — Nu uit, se apără Jenică, cum să o uit ? Apoi, cu argumentul totdeauna hotărâtor : Mama-i numai una, cum e soarele și luna... — Ce
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
folosiți pentru reproducție, porcii criptorhizi și hermafrodiți, precum și porcii masculi necastrați, cu o greutate a carcasei de peste 80 kg, se marchează cu o ștampilă rotundă cu diametrul de 3,5 cm, traversată pe diametrul său principal de două linii drepte paralele separate de un spațiu de 1 cm. Ștampila va avea inscripționate cu caractere perfect lizibile: a) în partea superioară: numele țării , cu majuscule; ... b) în centru: codul județului, urmat fără întrerupere de numărul de autorizare sanitară veterinară a unității. Imediat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154309_a_155638]
-
tendința de a alege categoria de mijloc mai frecvent decât sunt evaluate comportamentele). CERCETAREA CLINICĂ ȘI STADIILE DE DEZVOLTARE A COPILULUI Studierea comportamentului în timp Adesea, studiile științifice de psihopatologia copilului analizează evoluția inadaptării în timp sau triectoriile de dezvoltare paralele dezvoltării normale. De multe ori, aceste studii încearcă să traseze cursul urmat de comportamentul dezadaptativ prin identificarea factorilor care, asemenea unui tampon, pot să îl protejeze pe individ de probleme sau care îl supun pe copil unui risc de vătămare
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
a ordonat să strângă pe toți meșterii de prin ținuturi și să-i trimită la lucru cu uneltele lor. De asemenea, năzâria a fost obligată să dea câte 80 de țigani lingurari și ursari pe lună, cu plată de 30 parale pe zi „pentru hrana lor”, deși ursarii erau scutiți de „salahorie și beilicuri”. Aceleași îndatoriri au fost aruncate și pe seama ,,lăcuitorilor târgurilor”.Tot materialul necesar pentru construcțiile de poduri și drumuri - mai ales lemnos - a fost transportat pe apă, de către
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru negustori, un pod pe apa Crasnei, unul pe apa Putnii la Focșani, un nou pod stătător la Furceni pe Siret, unul la Onești pe Trotuș, la care s-au folosit 113 oca fier, lucrat de meșteri plătiți cu 20 parale de „oca fier lucrat”. În 1830 se refac podurile de piatră de la Uncești și Telega din ținutul Vaslui, iar la Lipcani se mai fac încă 3 poduri umblătoare. Tot atunci s-au reparat podurile de pe Dunăre de la Văleni, Hârșova etc.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]