8,430 matches
-
oboseală, dar Și aprofundări Și dezvoltări privind evaluarea în contabilitate. Prezenta lucrare se distinge ca o cercetare Științifică serioasă, elegantă Și de noblețe care obligă la gândire Și regândire, slobodă Și elegantă, teoretică Și pragmatică, pozitivă Și constructivistă în peisajul paradigmei contabilității ca teorie Și instrument de măsurare Și evaluare. Valorile-Știință care dezvăluie calitatea lucrării sunt: excursul prin literatura de specialitate pentru a provoca Științificul acumulat în domeniul evaluării contabile, cu deosebire teoria normativă: construcția Și formalizarea tablei de materii specifice
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
în mod direct, nevoii actuale, presante de unitate, ajutând la o mai bună înțelegere a raționamentului fundamental al oricărei activități economice - maximizarea beneficiilor, dar mai ales la înțelegerea îmbogățirii, diversificării Și confruntării de idei în legătură cu explicarea retrospectivă Și prospectivă a paradigmelor care s-au succedat în decursul timpului în explicarea Științificității contabilității. Este binecunoscută preocuparea marilor Școli Și instituții de cercetare de a dezvolta abordări care să definească perimetrul Și conținutul unei teorii contabile Și să permită validarea acesteia. Un număr
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Definiția este destul de complexă Și ne obligă, pe lângă explicațiile furnizate, la adâncirea cunoașterii conceptelor pe care le utilizează, spre a ne oferi o cât mai bună înțelegere. Astfel, orice disciplină Științifică ce a ajuns la maturitate se bazează pe existența paradigmelor. Conform lui Kuhn (1983) (La Structure des révolutions scientifiques, Flamarion), citat de Feleagă (1996a), termenul de paradigmă este sinonim celui de „matrice disciplinară” Și desemnează un ansamblu de propoziții împărtășite de comunitatea de cercetători, indicând Și definind ipotezele (marile întrebări
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
utilizează, spre a ne oferi o cât mai bună înțelegere. Astfel, orice disciplină Științifică ce a ajuns la maturitate se bazează pe existența paradigmelor. Conform lui Kuhn (1983) (La Structure des révolutions scientifiques, Flamarion), citat de Feleagă (1996a), termenul de paradigmă este sinonim celui de „matrice disciplinară” Și desemnează un ansamblu de propoziții împărtășite de comunitatea de cercetători, indicând Și definind ipotezele (marile întrebări care se pun), metodologia de urmat pentru demonstrarea ipotezelor, regulile de interpretare Și rezultatele obținute. Un alt
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
cercetători, indicând Și definind ipotezele (marile întrebări care se pun), metodologia de urmat pentru demonstrarea ipotezelor, regulile de interpretare Și rezultatele obținute. Un alt autor, Kirkegaard (1988), citat de Ionașcu (1997) arată că evoluția contabilității constă în trecerea de la o paradigmă la alta. Brown (1996) propune o listă de 26 de articole „clasice” cel mai des citate în cele mai prestigioase reviste de contabilitate de-a lungul a treizeci de ani începând cu 1963. Fiecare articol este clasificat drept „paradigmă”. Toate
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
o paradigmă la alta. Brown (1996) propune o listă de 26 de articole „clasice” cel mai des citate în cele mai prestigioase reviste de contabilitate de-a lungul a treizeci de ani începând cu 1963. Fiecare articol este clasificat drept „paradigmă”. Toate aceste articole clasice, publicate în revistele nord-americane utilizau un cadru conceptual economic: 63,6% dintre ele foloseau „paradigmă” piața de capital, 18,2% „paradigma” teoriei pozitive Și 18,2% „paradigma” predictivă. Conform lui Esnault Și Hoarau (1994), în contabilitate
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
cele mai prestigioase reviste de contabilitate de-a lungul a treizeci de ani începând cu 1963. Fiecare articol este clasificat drept „paradigmă”. Toate aceste articole clasice, publicate în revistele nord-americane utilizau un cadru conceptual economic: 63,6% dintre ele foloseau „paradigmă” piața de capital, 18,2% „paradigma” teoriei pozitive Și 18,2% „paradigma” predictivă. Conform lui Esnault Și Hoarau (1994), în contabilitate avem cinci paradigme fundamentale: abordarea inductivă - elaborarea unei teorii contabile prin generalizarea observațiilor furnizate de practicile contabile; abordarea deductivă
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de-a lungul a treizeci de ani începând cu 1963. Fiecare articol este clasificat drept „paradigmă”. Toate aceste articole clasice, publicate în revistele nord-americane utilizau un cadru conceptual economic: 63,6% dintre ele foloseau „paradigmă” piața de capital, 18,2% „paradigma” teoriei pozitive Și 18,2% „paradigma” predictivă. Conform lui Esnault Și Hoarau (1994), în contabilitate avem cinci paradigme fundamentale: abordarea inductivă - elaborarea unei teorii contabile prin generalizarea observațiilor furnizate de practicile contabile; abordarea deductivă - elaborarea unei teorii contabile după definirea
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
ani începând cu 1963. Fiecare articol este clasificat drept „paradigmă”. Toate aceste articole clasice, publicate în revistele nord-americane utilizau un cadru conceptual economic: 63,6% dintre ele foloseau „paradigmă” piața de capital, 18,2% „paradigma” teoriei pozitive Și 18,2% „paradigma” predictivă. Conform lui Esnault Și Hoarau (1994), în contabilitate avem cinci paradigme fundamentale: abordarea inductivă - elaborarea unei teorii contabile prin generalizarea observațiilor furnizate de practicile contabile; abordarea deductivă - elaborarea unei teorii contabile după definirea prealabilă a obiectivelor din care sunt
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
articole clasice, publicate în revistele nord-americane utilizau un cadru conceptual economic: 63,6% dintre ele foloseau „paradigmă” piața de capital, 18,2% „paradigma” teoriei pozitive Și 18,2% „paradigma” predictivă. Conform lui Esnault Și Hoarau (1994), în contabilitate avem cinci paradigme fundamentale: abordarea inductivă - elaborarea unei teorii contabile prin generalizarea observațiilor furnizate de practicile contabile; abordarea deductivă - elaborarea unei teorii contabile după definirea prealabilă a obiectivelor din care sunt deduse postulate, principii, reguli; abordarea predictivă - permite testarea regulilor Și metodelor contabile
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de noi metode, tehnici Și instrumente de investigație, dar mai ales de teorii propuse Și consacrate în lumina noilor date, informații Și fapte empirice - caracterul pozitivist. Un aspect extrem de important, în Științele sociale, este legat de schimbările foarte dese de paradigmă socială, salturile calitative în evoluția dinamică a societății, fapt ce impune o căutare Și oferire permanentă de soluții care să ridice eficiența oricărei Științe. Reușita unui asemenea demers ține de cunoaștere, de construirea de imagini, noțiuni, concepții Și teorii prin
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
expresie care se referă la originile statisticii sociale, putem spune că sociologia educației în România parcurge încă o etapă a „aritmeticii politice”. Este de așteptat ca aceste lucrări să creeze un rezervor de specialiști care să integreze în lucrările lor paradigmele și teoriile contemporane din domeniu și să joace un rol mai activ și mai responsabil în elaborarea unor viziuni și strategii de politică educațională. Discuțietc " Discuție" Consecințele acestei situații nu-i privesc doar pe sociologi, care-și văd în primul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
inegalităților școlare, surselor rezultatelor școlare sau expansiunii sistemelor de învățământ publice de masă, apar și capitole de economia educației. Introducerea în teoria acreditărilor are un statut aparte, mai ales din cauza bizarei obscurități în care este învăluită, în sociologia românească, o paradigmă atât de importantă în sociologia educației și în cea a profesiilor. Dezvoltările teoretice le-am susținut cu evidențe empirice, iar în unele situații chiar cu studii de caz. Majoritatea acestora au folosit date românești sau referitoare la aspecte din țara
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
al raționalității sociale, creșterea explozivă în țara noastră a numărului celor care caută să obțină acreditări superioare nu se explică printr-o reacție adaptativă a sistemului educațional la cererea din partea pieței muncii. Cele mai robuste explicații pot fi derivate din paradigma individualist-metodologică, ce trebuie să ia în calcul cele două categorii de actori care determină numărul de studenți: oferta de locuri la diferite specialități și la diferite facultăți, pe de o parte, și cererea de specializări, pe de altă parte. Voi
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și criticii acestora așa cum se reflectă ea în dezbaterile dintre laturile vizibile și cele ascunse ale învățământului. În plus, capitolul va arăta că evoluția concepțiilor privind funcțiile școlii reflectă dinamica polemicilor din jurul sistemului educațional și transformările majore care au afectat paradigma funcționalistă. 1. Justificarea construcției instituționale a școlii prin apelul la funcții - John Deweytc "1. Justificarea construcției instituționale a școlii prin apelul la funcții - John Dewey" Gândirea socială modernă a promovat imaginea unei societăți organizate sistemic, sau organic, în care diferitele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
personală independent de rasă, sex sau clasă socială. Aceste deziderate sunt realizabile doar într-un sistem democratic. În continuarea acestui capitol voi trata: 1. geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școlii, cu o scurtă trecere în revistă a funcționalismului ca paradigmă; și 2. funcțiile școlii așa cum sunt ele descrise de majoritatea teoreticienilor - în primul rând anglo-saxoni -, subliniind așa-zisele funcții latente. Un loc important îl rezerv la final unor studii de caz dedicate disputelor din jurul curriculumurilor, atât în România, cât și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
important îl rezerv la final unor studii de caz dedicate disputelor din jurul curriculumurilor, atât în România, cât și în străinătate. 2. Geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școliitc "2. Geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școlii" Funcționalismul a fost o paradigmă dominantă a sociologiei occidentale în perioada care a urmat celui de-al doilea război mondial. Raționamentele formulate în această cheie au fost constant criticate pentru câteva defecte fundamentale care se aplică și celor din domeniul educațional: a) caracterul conservator, chiar
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
aproape de nerecunoscut. Sunt celebre contribuțiile lui Merton, care a introdus concepte precum funcție/disfuncție sau funcție latentă/funcție manifestă. Înaintea parcurgerii conținuturilor diferitelor funcționalisme care au abordat școala, este utilă o punere în context. Școala nu putea scăpa influenței unei paradigme sociologice dominante. E de amintit că dominația era întreținută de iminența unei agresiuni comuniste și de propriile disidențe de stânga, precum și de spectaculoasele progrese economice și tehnologice realizate de țările occidentale în deceniile respective. În plan școlar, epoca e marcată
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și stratificarea socială la Davis și Mooretc "2.1. Școala și stratificarea socială la Davis și Moore" Viziunea celor doi (Davis și Moore, 1945) despre rolul școlii derivă din concepția generală privind stratificarea socială, rămasă emblematică pentru teoriile din clasa paradigmelor funcționaliste. Societatea este văzută ca un ansamblu de poziții, care sunt definite prin îndatoririle (funcțiile) asociate. Imperativele funcționale, adică nevoile sistemului, sunt: distribuirea membrilor societății în aceste poziții, îndatoririle corespunzătoare trebuind să fie îndeplinite de către indivizii din societate, și ocuparea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
unui sistem de valori 1. 2.2. Funcționalismul tehnologic și școala capitalului umantc "2.2. Funcționalismul tehnologic și școala capitalului uman" Curentul funcționalist tehnologic, sau al tehnofuncționalismului în alte formulări, se inspiră tocmai din tendințele care au constituit contextul dominației paradigmei funcționaliste. De altfel, concepții precum cele ale lui Davids, Moore sau Talcott Parsons, alt celebru funcționalist, au constituit sursa de inspirație pentru savanții din școala funcționalismului tehnologic. Mai mult, formulările funcțiilor educației în cadrul acestei școli reiau, în alt limbaj, punctul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
modelului cosmologic creaționist în programele școlilor americane. Considerat neștiințific la un moment dat, creaționismul a fost eliminat din conținuturile transmise prin școala formală în urmă cu mai multe decenii. Anii ’80 au adus o revitalizare a ideii necesității socializării acestei paradigme, ecou al concepțiilor relativiste specifice noului curent postmodernist. Așa se face că, de pe la sfârșitul deceniului trecut, în școlile din anumite state americane se acordă același timp de predare pentru creaționism și evoluționism. Un studiu propriu (nepublicat) a arătat cum s-
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
explica schimbarea. • Filosoful și pedagogul american John Dewey a formulat primul și cel mai solid funcțiile școlii în contextul instituțiilor societății liberale: integrarea tinerilor în roluri adulte, egalizarea șanselor sociale și dezvoltarea psihică și morală a individului. • Funcționalismul a fost paradigma dominantă în anii ’50-’60 în sociologie, în speță în sociologia educației. • Potrivit americanilor Davis și Moore, școala servește următoarele funcții: transmiterea cunoștințelor necesare ocupării anumitor poziții sociale și alocarea - prin mecanisme de selecție și evaluare - a indivizilor în poziții
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
considerarea unei relații semnificative între originea și destinația socială drept o dovadă a unor mecanisme nemeritocratice de atingere a unor poziții sociale. 3.2. Reacția individualist-metodologică - Raymond Boudontc "3.2. Reacția individualist‑metodologică - Raymond Boudon" Teoria acreditărilor, laolaltă cu alte paradigme conflictualiste, a susținut că doar prin mistificare se poate susține ipoteza contribuției școlii moderne la sporirea egalității de șanse. Din punctul de vedere al criticilor marxiști și neoweberieni, asistăm, în fond, doar la sofisticarea proceselor de reproducere a inegalităților sociale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și nu de dezinteres. Pe de altă parte, cei din clasele superioare, dispunând de cunoștințe și putere, pot să manipuleze mai bine sistemul. Muncitorul, agricultorul, nedispunând de asemenea resurse, pot considera orice încercare de a acționa asupra sistemului ca inutilă. Paradigma atitudinilor, valorilor și motivației nu este inocentă nici din punct de vedere ideologic, dacă nu cumva este utilizată doar pentru confort sau, mai rău, din cecitate intelectuală, ca referirile românești destul de confuze la „mentalități”. Cu argumente de ordin culturalist se
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pentru poziție, în condițiile în care actorii caută, conștient sau inconștient, să depășească formidabilele constrângeri pe care structura socială le impune. Întrucât pozițiile sunt determinate de capitaluri, obiectivul activității umane este acumularea și monopolizarea diferitelor tipuri de capital. Depășind critic paradigma economistă, Bourdieu identifică o multitudine de capitaluri care constituie miza acțiunilor agenților, cel economic și cel cultural fiind cele mai importante. Lucrările lui Bourdieu abordează fie câmpuri specifice ale spațiului social (câmpul literar, câmpul școlar sau chiar câmpul sportiv), fie
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]