1,962 matches
-
Parca mai ieri eram toți tineri, Cu zâmbetul pe buze și soarele-n priviri Porniți cu hotărâre pe calea devenirii Cea plină de obstacole și rare-mpliniri. În orele de clasă, la cursuri și la stagii Ne făuream armura sa-nvingem
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Craciun Murgoci () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93276]
-
pietonilor pe străzi. Plus mirosul greu și tulbure de pucioasă consumată care plutea în nor compact deasupra solului. Cred că așa miroase aerul în preajma cazanelor lui Scaraoțchi. Singurul moment in care orașul calvinist nu mai respectă regulile de circulație: se parchează peste tot, inclusiv pe trotuare, se trece pe roșu. Libertate de moment, cu miros de pucioasă. Mă întorc acasă pe bicicletă, uluit și obosit. Două personaje mi-au atras atenția în mod deosebit atenția în mulțimea de aseară: o americancă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
apare luna, sus Pe-ntinsul cer albastru Iar eu privesc cu gandu-mi dus Frumosul nopții astru... Într-un boschet în umbr-ascuns Pe strune-abea tresare Melodic, tainic, nepătruns Un cintec de chitare... Și tot vazduhu-i parfurmat De florile cochete Ce parca-acuma s-au adunat În splendide buchete... Pe palul cer din cînd în cînd O stea s-aprinde iară, Cu fulgerarea unui gând Din vremi de-odinioara... În umbră lor bătrânii tei Veghind de-atata vreme Incat-au adormit și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Octavian Loghin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93313]
-
din muzeu ! -, și atunci ne-am uitat atenți la toate detaliile. Acum ne aflam la Universitate, în parcarea de la coada calului. Trebuia să vizităm, în apropiere, un muzeu și mai anost, plin cu planșe de istorie. Auto carul nostru a parcat lîngă un altul, care s-a dovedit a fi cu bulgari. Ne-am dat cu toții jos și, de cum ne-au văzut, bulgarii au început să ne zîmbească și să ne facă semne prietenești cu mîna. Unii chiar au coborît din
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
si m-a urmarit multa vreme ca un miros de gutuie care nu se stie pe unde-a fost lasata, caci la fereastra nu e. Faceai cele mai frumoase compuneri la romana si tovarasa Dorosenco tinea mult la tine, dar parca uneori mai mult la rivalul tau de atunci :)) Varutzul :) Imi aduc aminte ca de cate ori va luati la tranta iti tineam pumnii... mai tin minte ca de cate ori eram in trouble imi luai apararea si de cateva ori chiar mi- ai dat
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
o bucată de zi cu vreme bună, mi-am scos autoturismul la plimbare și, în mai puțin de o oră de mers fără grabă, am ajuns la destinație. Din ulița acoperită cu un consistent așternut de macadam, unde mi-am parcat mașina, casa pe care o căutam abia se zărea prin păienjenișul de pomi, vița-de-vie ridicată pe șpalieri, flori agățătoare și vegetație spontană înaltă. Mi-a ieșit în întâmpinare finul Florin, profesor pensionar în vârstă de 67 de ani, îmbrăcat lejer
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
nu în ultimul rând Fundația Culturală Ethnos. Manifestările au avut loc în Sala de expoziții „Constantin Brâncuși”. Ion Măric, Costel Iftinchi și Calistrat Robu, expoziția de icoane București 2002 O galerie imensă am găsit acolo, în care puteai să-ți parchezi câteva tir-uri, ce era plină cu o selecție ce a fost destul de dură de icoane (și ouă condeiate la cea de la Paști). Aveai impresia că te afli într-o catedrală imensă în care Sfinții și îngerii ce erau pictați
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
reîntorc printre marmurile grecești o fac fără să uit Întrebările pe care această mare mi le-a pus În locul sfinxului... Marmura din paradisul elenic a zăcut În promiscuitate laolaltă cu șopîrlele și cu stafiile zeilor defuncți... istoria au șters-o parca ploile și a supraviețuit numai un alb neîntinat, străin de tot ce s-a petrecut În preajmă... am uitat cine erau judecătorii lui Socrate, În schimb Îl ținem minte pe cel condamnat, e și aceasta o ironie a soartei care
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
cu privirea așa cu procedează marii domni de la oraș când privesc persoanele de la țară, ca pe niște persoane fără de importanță. Bărbatul însoțit de femeia plină de bijuterii pierduse rând pe rând banii, bijuteriile doamnei, iar acum ajunsese la bolidul negru parcat în fața hotelului. Noaptea fusese ca o mătase neagră pentru el, alunecându-i printre degete. În următoarea clipă se ridică brusc de la masă, supărat că pierduse, dându-și un pumn în cap și aproape strigând: - Sunt un idiot! Un prost...am
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
n-aș fi așa bine dispus, pufnește furios Don Șef. Ascultă, spune el unui muncitor, care așteaptă lîngă intrare, cînd îi vezi pe ceilalți, le comunici că l-am găsit. Urcați în mașină, îmi arată Don Șef spre mașina lui, parcată în fața hotelului. Deschid portiera, urc în față, pun sacoșa cu casca de protecție pe genunchi, vreau să închid portiera, dar ochii mei numără în fugă etajele hotelului, oprindu-se pe etajul șase. Doamna Cristina a ieșit pe balconul din marginea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
numără în fugă etajele hotelului, oprindu-se pe etajul șase. Doamna Cristina a ieșit pe balconul din marginea vestică și-mi face semn cu mîna. Îi răspund și trag portiera, în timp ce mașina pornește în viteză, strecurîndu-se printre șirurile de mașini parcate în fața hotelului. Cam blondă cafeaua pe care ați vrut s-o beți, surîde Don Șef. Uite la ăsta cum conduce! se înfurie și apasă îndelung pe claxon, depășind un autobuz. Ce-i la combinat, ce s-a întîmplat? E mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
E casa de acolo, spun. Cea cu baloane, stegulețe și... serpentine argintii în copaci... La naiba. Arată ca la bâlci. În castanul de la intrare e un bărbat care se chinuie să bage becuri printre crengi, pe aleea din fața casei e parcată o dubiță albă și mai multe femei în uniforme cu dungi albe și verzi intră și ies din casă. — Par să vă aștepte, oricum, zice Danny. Ce-ai? — Nimic, spun și - e ridicol, dar îmi tremură vocea. Mașina se oprește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
curentul rapid cărând toate sarsanalele. După nu multă vreme, aflăm și răspunsul la întrebare: cu greu! În lumina zilei ar fi fost dificil de transportat tot bagajul, în schimb, noaptea la lumina lunii, experiența devine de-a dreptul specială. Jose parchează camioneta la buza râului după care înfruntăm cu toții curentul violent, în apa care ne ajunge uneori până peste mijloc, încercând să ținem în aer articolele care nu se pot uda. Facem câteva drumuri înainte și înapoi ca să reușim să cărăm
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și ferme, multe vestite prin frumusețea peisajului și a tradițiilor. În plus, pare a fi și o zonă în care se petrec lucruri ieșite din comun; mulți localnici s-ar jura că văd regulat OZN-uri străbătând cerul său chiar parcând în împrejurimi. Pare palpitant, încep să caut un voluntariat prin zona respectivă. Nu găsesc nimic care să mă atragă în special așa că trec pe Google să văd ce ferme există prin zonă. Argentina este tărâmul gaucho-ului și observ că
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
mâinile înghețate, că aveam mănuși de alea subțiri, încât a trebuit doctorul să mi le taie cu foarfeca să poată să mi le scoată. Și am adormit subit în birou. M-am convins că au venit toate tancurile, au fost parcate, toată lumea era la locul ei și urma ca a doua zi să facem un bilanț privind muniția, personalul, mașinile. Una dintre chestiunile care nu s-a respectat sau nu s-a respectat cât trebuie, că de aia armata e organizată
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
fereastră în spate și un televizor în dreapta. Ore în șir! Nu clipește, nu clipește! Revin din când în când la a-l descrie, pentru că, în cele din urma, Mousen este o poezie. Am ajuns în Argentona și după ce-am parcat mașina pe o stradă lăturalnică, în pantă (loc găsit cu mare greutate din cauza aglomerației) am pornit spre centrul orașului, orășelului, abia acum dumerindu-ne unde-am fost aduși. Străzi întregi, apărate de soare cu prelate ce te-nsoțesc de-a lungul
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
care știam că e un "fan" al lui Bachus, dar nu-i aflasem "stilul". Aveam să fiu informat de "oamenii de bine" din ambasadă: venea la birou, îmi spunea că merge la "un client" sau la o "întâlnire de afaceri", parca mașina la câteva străzi de ambasadă și "consuma". Nu mult, fiind de categoria "pană", dar cu câteva înghițituri ajungea în "Nirvana", acolo unde contractele sale de export atingeau cifre de miliarde de dolari! Am pus secretara să telefoneze de câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
apărut în sfârșit mașina de la Consiliul Unic în care ne-am urcat toți plus sacul cu buletine de vot. Când am ajuns în fața primăriei am constatat cu uimire că Aro-ul alb cu număr mic de 136 la județ era parcat în față. Mașina care trebuia să ducă pe secretar și pe șeful de post cu buletinele și procesele verbale la județ era și aceasta în fața primăriei. Luminile ardeau peste tot în primărie. În centrul comunei era zarvă. Restaurantul era deschis
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cineva șareta în drum, iar vă ia la întrebări. Oricum, milițienii știu că am venit aici. Nu vă temeți de milițieni că sunt prietenii noștri, așa cum sunteți și dumneavoastră. Mașina albă, lungă, cu roțile puternice și cu interiorul elegant, era parcată pe iarba din curte. Haideți, să vă facem poze, a spus neamțul, care avea în mână un aparat modern de fotografiat. Din aparat ieșeau pozele imediat ce le făcea. Uimită am privit pozele color primite, foarte reușite, pe care le-am
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
comună în ziua de... la ora... Foile de drum le veți primi de la primarul orașului la care e arondată comuna. Împreună cu dânsul veți urca în acceleratul de București și ne vom întâlni în Gara de Nord pentru a ne urca în autocarele parcate în apropierea gării. Nu aveți voie să vă întâlniți sau să discutați cu rudele din București și nici să le dați telefoane pentru a le spune care este programul celor trei zile. Nu veți părăsi hotelul unde vom fi cazați
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
nesigure una la alta. Simpatica mea colegă, privind pereții camerei de hotel, s-a urcat acolo unde era o doză pentru priză și a spus smerită: Noi atâta am avut de spus! Dimineață, la ora șapte, eram la ușa autocarului parcat în fața hotelului. Fiecare dintre mașini avea pe geamul din față, scris mare, numele județului, iar pe spătarul scaunului de la autocar era scris numele fiecărui delegat și localitatea pe care o reprezenta. Priveam pe geam Bucureștiul îngrijit și măreț pentru privirile
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
care știam că e un "fan" al lui Bachus, dar nu-i aflasem "stilul". Aveam să fiu informat de "oamenii de bine" din ambasadă: venea la birou, îmi spunea că merge la "un client" sau la o "întâlnire de afaceri", parca mașina la câteva străzi de ambasadă și "consuma". Nu mult, fiind de categoria "pană", dar cu câteva înghițituri ajungea în "Nirvana", acolo unde contractele sale de export atingeau cifre de miliarde de dolari! Am pus secretara să telefoneze de câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
că, pentru tot ce-a făcut pentru numele țării, generația de aur merită statui. Cum a reacționat Eriksson? A răspuns că viața lui privată îl interesează doar pe el, însă că, oricum, ziariștii vor afla totul, fiindcă mașinile lor sînt parcate mereu sub fereastra lui. Apoi a spus că, după atîția ani de antrenorat în Italia, presa peninsulară e doar o grădiniță, în comparație cu tabloidele britanice și a încheiat zicînd că preferă conferințele de presă după victoriile istorice, precum acel 5-1 cu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Înțelege cu el, am ieșit din zonă printr-o grădină și am dispărut. M-a căutat pe urmă scandalizat, că de ce am fugit. A doua zi, santinela de la poartă dă alarma că un camion Ford al unității noastre, care era parcat pe stradă În fața fabricii, a fost luat de niște sovietici. S-a urcat unul la volan și mână... Ș-atuncea eu am luat un motociclist, dacă Îmi amintesc bine, Vili Brendosu, din zona Brașov, și m-am urcat În spate
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
căzut de pe motocicletă. Și el: „Aoleu, piciorul!”. Eu suferisem o lovitură, dar nu prea puternică, și am zis să mergem după ăștia. Eram Înarmat, aveam un Parabellum de 9 mm... Și am urmărit mașina până unde s-a oprit, unde parcaseră ei, la marginea comunei Jilava. Și am protestat, și am cerut mașina... Și ei m-au somat, și m-au declarat prizonier. Și În felul ăsta am fost silit să rămân cu ei... Zadarnic am Încercat să plec, să cer
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]