3,368 matches
-
mai înaltă a sufletului celor de la țară, creațiunea noastră clasică în gen Nu-l mulțumește variantele Mioriței găsite de ele. Obiectivul urmărit de Densusianu constă în demonstrarea faptului că balada oglindește un incident de păstorit pendulatoriu petrecut aievea pe drumurile pastorale, în speță pe drumurile dintre Transilvania către Moldova Argumentele pe care le aduce Densusianu sunt de natură logică : a) ungurenii aveau turme mai bogate trecând de la răsărit și miazăzi de Carpați, ar fi stârnit invidia, de aici au pornit incidente
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
În perioada modernă și contemporană se remarcă deplasările definitive de tipul exodului rural, determinate de condițiile evoluției particulare a raporturilor rural/urban în lumea arabă (vezi Cap. 1.3.2. Habitatul în lumea arabă, pct. B.). Dintre deplasările alternante, nomadismul pastoral a fost și într-o măsură mai redusă încă mai este practicat de diferite comunități etnice din arealul arab, distingându-se grupurile arabilor beduini din peninsula arabă, Iordania, Irak, Siria, Palestina, peninsula Sinai, statele nord-africane - Algeria, Libia, Mauritania, nordul Sudanului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
numitele romane istorice din secolul al XVII-lea [...] sunt istorice numai prin tematica lor pur exterioară, numai prin costumația lor". De altfel și astăzi continuă, pe alocuri, să fie numite istorice unele dintre romanele cavalerești sau dintre cele picarești, ori pastorale (mai ales germane), gotice ori baroce. Pentru autorii respectivelor scrieri (Madeleine de Scudéry, Philippe von Zesen, Gauthier de la Calprenéde, Thomas Leland, Horace Walpole, Ann Radcliffe etc.) istoria este un pretext al aventurii exotice, de senzație, lugubre, moralizatoare sau fantastice, lipsind
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
înfășurăturile lui albe și cenușii; munții fumegară a vreme bună. Iablanicioara se limpezi și scăzu în albia-i întortocheată și adâncă". Imaginea de concordie montană se completează cu lăudabilă migală narativă: nici un element nu este lăsat la voia hazardului. Paradisul pastoral se compune din fotografii, decupate ca de pe banda de celuloid, ale oilor și ale copiilor (simboluri transparente ale inocenței, dar și ale fragilității). Agripina pregătește prânzul în atmosfera idilică a unei naturi temporar îngăduitoare, iar naratorul, deși nerenunțând la omnisciență
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nu sunt întru totul originale. (ib., pp. 184-186) Childe corela apariția tradițiilor-instituțiilor cu desfășurarea unor "revoluții" produse în atitudinea omului față de natură prin inovații ca: 1) însămânțarea și îmblânzirea animalelor; 2) crearea unui sistem mixt de viață, format din nomadism pastoral și grădinărit; 3) creșterea demografică, rezultată din inovațiile amintite, a dus la apariția orașelor, a diferențierilor sociale între preoți, nobili, scribi și înalți funcționari, meșteri, soldați, lucrători, care au complicat țesătura de instituții politice, economice, clericale, de învățământ etc. Scrierea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din fantezia basmului, din lirismul baladei, reproiectând în idealul estetizat al idilei civilizația și cultura țărănească. Nicolae Grigorescu, pictorul ales drept mentor al mișcării "scizioniste" românești care se va regrupa în societatea "Tinerimea Artistică", este artizanul talentat al idealizării vieții pastorale, al transpunerii universului țărănesc în idilă. Păstorii săi au ceva din grația longilin-feminină a figurilor prerafaelite, așa cum țărăncile sale zâmbitoare sau meditative au o frumusețe care o evocă pe cea a personajului de basm, Ileana Cosânzeana. Idilizarea personajelor unei lumi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Vasile Alecsandri, poet consacrat și un apropiat al familiei regale o parte din versurile sale decorează interiorul palatului Peleș. Pentru a-i conferi autenticitate și în vederea păstrării culorii locale, Carmen Sylva o și intitulează "basm/poveste română". În mijlocul unei petreceri pastorale, o fată, Irina, lansează o provocare unui tânăr păstor, Ionel, îndrăgostit de ea și care joacă în aceeași horă în acompaniamentul lăutarilor. Fata îi solicită ca probă a angajamentului său afectiv întreruperea itinerariului transhumant și renunțarea la turma sa. Refugiat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Colecția ACADEMICA 167 Seria Studii culturale și media Liliana Naclad este Lector doctor la Universitatea "Ovidiu", Constanța. A publicat, în calitate de editor, 8 lucrări și, în calitate de autor, peste 500 de articole și știri. A coordonat și publicat 5 volume intitulate Itinerarii pastorale în condeiul presei culegere de articole din presa locală și centrală referitoare la activitatea Arhiepiscopului Teodosie. A realizat numeroase interviuri și emisiuni de factură religioasă și istorică și a coordonat trei ediții anuale succesive (2004, 2005, 2006) ale Simpozionului Național
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Ca orice creuzet supus multor încercări, și Biserica Ortodoxă a fost trecută prin fel de fel de experiențe din care a ieșit întărită, fiind scut de apărare al românilor. Așa cum afirma Manuela Cernat în prefața volumului V al culegerii Itinerarii pastorale în condeiul presei, "covorul istoriei unui neam se țese pe urzeala credinței lui. Vitregiile vremurilor pot lua oamenilor totul. Nu și pe Dumnezeu. Într-o lume tot mai nesigură, singurul nostru reper de neclintit rămâne El. Românilor, nici chiar dictatura
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
pe care i le asigură modul de organizare al societății din punct de vedere social și politic"7. Toate acestea aveau să se sfârșească odată cu prăbușirea regimului comunist. La câteva zile după moartea lui Ceaușescu, Patriarhul a lansat un apel pastoral către ierarhii, preoții și monahii Bisericii Ortodoxe Române, cerându-le să oficieze slujbe de pomenire pentru cei căzuți în timpul evenimentelor din decembrie și să se roage pentru "unitate națională și biruință deplină a cauzei sfinte de libertate și viață nouă
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
parte, să-i învețe pe oameni buna utilizare a acestor mijloace. Biserica are deci dreptul înnăscut să utilizeze și să posede aceste mijloace fără excepție, în măsura în care ele îi sunt necesare sau utile la formarea creștină și la orice altă acțiune pastorală"51. În capitolul al doilea al decretului "Inter mirifica" se arată cine și cum trebuie să acționeze în legatură cu mass-media: "Toți membrii Bisericii își vor uni eforturile concertate, astfel încât să pună eficient, fără nici o întârziere și cu cel mai
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
08% Evanghelică de confesiune augustană: 8.716 0,04% Mozaică: 6.057 0,02% Altă religie: 89.196 0,41% Fără religie: 12.825 0,05% Atei: 8.524 0,03% Religie nedeclarată: 11.734 0,05% Anexa 2 Îndemn pastoral al preafericitului Patriarh Teoctist 14, decembrie 1989 Iubiți fii și fiice duhovnicești, În aceste clipe mărețe, când poporul nostru înscrie prin jertfe neprețuite pagini de istorie și de glorie nepieritoare, vă adresez tuturor acest cuvânt părintesc de iubire și prețuire
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
nostru, îndeplinindu-le pe toate cu zel, cu bucurie și cu folos, ca pentru Dumnezeu. Căci așa după cum bine știți, slujirea semenilor noștri se împletește și se întregește cu slujirea lui Dumnezeu, iubitorul de oameni. Adresez aceste îndemnuri părintești și pastorale clerului de la parohii și mănăstiri, precum și tuturor bunilor noștri credincioși, dorindu-le, totodată, sănătate și "Mulți și fericiți ani!". Binecuvântarea Domnului nostru și dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Duhului Sfânt să fie cu voi cu toți. Al vostru părinte
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
The Philosophiey of literary forms. Studies", în Symbolic action, Baton Rouge, 1941. Bulacu, Mihai, Școala Exegetică Biblică din Antiohia, Tipografia "Ion C. Văcărescu", București, 1931. Caune, Caune, Cultură și comunicare, Editura Cartea Românească, București, 2002. Cernat, Manuela, "Prefață", în Itinerarii pastorale în condeiul presei, vol. V, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanța, 2007. Cernat, Manuela, "Prefață", în Tarkovski Filmul ca o rugăciune, Elena Dulgheru, Editura Arca Învierii, București, 2004. Cernat, Manuela, "Prefață", în Scara Raiului în cinema, Elena Dulgheru, Editura Arca Învierii, București
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în ziarul Lumina din 4 martie 2010, p. 5. 1 François Thual, Géopolitique de l'ortodoxie, ediția a doua corectată și adăugită, Éditeur Dunod, Institut de Relations Internationales et Stratégiques, Paris, 1994, p. 14. 2 Manuela Cernat, "Prefață", în Itinerarii pastorale în condeiul presei, vol. V, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanța, 2007, p. 5. 3 PS Visarion, Episcopul Tulcii, "Biserica Ortodoxă Română și rezistența ei în lupta contra statului totalitar comunist", în Revista Teologică, nr. 3/2009, p. 9. 4 Cristian Vasile
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
op. cit., passim; 56 Vezi anexa 3. 57 Sfântul Ioan Gură de Aur, Problemele vieții, Editura Egumenița, Galați, 2006, p. 169. 58 Bogdan Chiorean, op. cit., p. 60. 1 Care, din păcate, nu se mai difuzează. 2 Manuela Cernat, "Prefață", în Itinerarii pastorale în condeiul presei, vol. V, Constanța, 2007, p. 5. 3 Mirel Bănică, " În oglindă: mass-media și religia", în Dilema veche, nr. 154, 19 ianuarie 2007, p. 4. 4 Mihaela și Radu Frunză, Etică, op. cit., p. 4. 5 Michael Novak, "The
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Honour of A.H. Armstrong. Ed. H.J. Blumenthal și R.A. Markus. London: Variorum, 1981, 79-95. Vries, Ad de. Dictionary of Symbols and Imagery. 1974. Amsterdam, London: North Holland, 1976. Wagenknecht, David. Blake's Night: William Blake and the Idea of Pastoral. Cambridge, MĂ: The Belknap P of Harvard UP, 1973. Ward, Aileen. "William Blake and His Circle". The Cambridge Companion to William Blake. Ed. Morris Eaves. Cambridge: Cambridge UP, 2003. 19-36. Watson, J.R. English Poetry of the Romantic Period, 1789-1830. London
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
o a treia dimensiune a imaginarului politic: visul satelor, Arcadia, Pămîntul văzut ca sursă regăsită a adevărului și a renașterii. În literatura franceză de ficțiune, reprezentarea vieții țărănești vine, în întregul ei, din două genuri în mod clar opuse: idila pastorală, pe de o parte, pe care o ilustrează destul de bine romanele lui George Sand, naturalismul întunecat, pe de altă parte, a cărui tradiție este evidențiată de romanele Țăranii al lui Balzac și Pămîntul al lui Zola. În formularea sa ideologică
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
altă formă sub formă inversă de astă dată aceeași nevoie a unei comunicări imediate, a unei perfecte înțelegeri reciproce, fără îndoială inseparabilă de armonia universală care încă nu era compromisă. În același sens, și între atîtea interpretări ale acestei nostalgii pastorale care marchează atît de mult istoria morală de la sfîrșitul secolului al XVlII-lea, trebuie să evidențiem mărturia lui Rétif de la Bretonne, care evocă personajul tatălui său, transformat în erou, imagine tipică a unui țăran din "vremurile de altădată". Una din
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
redus, în mod obligatoriu închis în el însuși, e vorba de o societate "parțială", "unitară, strîns legată", spune Rousseau, care confirmă, de altfel, faptul că pe măsură ce se extind, colectivitățile umane sporesc riscurile confruntărilor interne, ale divizării și ale conflictelor. Nostalgie pastorală sau vis al unei noi Sparte, utopii falansteriene sau construcții ideologice ale istoricismului conservator, mitologia Vîrstei de aur tinde întotdeauna sau aproape întotdeauna să construiască modelul unei comunități închise, unificate într-o caldă intimitate protectoare. Dacă, pe de altă parte
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
avea originea, fiind epuizată, cumplit decimată, cu aparatul tehnico-științifîc distrus. Totuși, un grup de supraviețuitori s-a adunat în valea Nilului. Societatea pe care au reconstruit-o este unică, omogenă, condusă de "obiceiuri și ceremonialuri". Modul lor de viață este "pastoral și liniștit", dar la unii renasc gustul și dorința de a crea. Aventura omului poate reîncepe... Această viziune a unei umanități revenite la izvoarele copilăriei sale originare, rărită, dar împăcată, este, fără îndoială, banală în condițiile absenței oricărui mesaj ideologic
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
fără sfîrșit. "Statul, scrie Lamennais, își are doctrinele sale de care se folosesc zi de zi actele fie legislative, fie administrative. Religia are doctrine cu totul diferite, pe care le utilizează în răspîndirea îndatoririlor și a credinței, în exercitarea funcției pastorale. Deci între ea și stat există un război continuu"... Această separare a "ordinii religioase" de "ordinea politică" nu poate duce decît la întoarcerea fiecăruia la sine, la confruntarea intereselor și a egoismelor, la existența unei singure preocupări dominația materială. Or
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Când vedeai cireada Împrăștiată prin poieni, era mai mare dragul să o privești. Și apoi tălăngile! Tălăngile acelea purtate de sute de vite cu ecoul lor ce se răspândea până departe În codru, Îți crea impresia că asculți o simfonie pastorală. După ce se cosea otava de prin grădini și se punea la adăpost, vitele erau libere să pășuneze prin țarină. Nu era nici o opreliște. Grija lor o purtau acum copiii și oamenii bătrâni. Cei mai În putere, bărbați dar și femei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
avea nevoie de un ajutor în slujire. La 19 ianuarie 1920 a fost ordinat ca păstor Dumitru Vancu. După slujirea de la Șiria a fost ordinat ca lucrător la Pâncota împreună cu Pribac. Vancu Dumitru a fost ordinat ca păstor al cercului pastoral Șiria între anii 1920 și 1928. Ioan Bugariu s-a născut în Cuvin și își amintește lucruri din biserică deoarece mergea cu mama lui la biserică. Ioan Bugariu își amintește de “Vancu Dumitru de la Șiria, acela dădea Cina prin 1927
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
bisericii. Bătrânii bisericii menționează și numele lui Dumitru Șirian pentru contribuția sa la cumpărarea terenului. Totuși, în Cartea Funciară sunt trecuți doar cei doi frați. Este posibil ca acest frate din urmă să fi cumpărat terenul pentru ridicarea unei case pastorale, teren care s-a cumpărat cu acte separate deși se află lângă terenul clădirii bisericii. Terenul pentru casa pastorală și casa pastorală au fost înregistrate pe numele lui Gheorghe Bradin întrucât el a fost ordinat ca diacon al bisericii. Gheorghe
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]