2,520 matches
-
ungar; în urma discuțiilor purtate, a fost dat publicității comunicatul comun de la 25 noiembrie 1956”. Conducerea PMR a luat asupra sa și inițiativa acordării de azil grupului Nagy, „lucru cu care tovarășii unguri au căzut de acord”. Chiar dacă a „răpit” sovieticilor paternitatea ideii privind aducerea lui Nagy în România, Gheorghiu-Dej a recunoscut Moscovei calitatea de „centru al întregii mișcări muncitorești internaționale”, iar pentru proletariatul rus aceea de „avangardă a proletariatului revoluționar internațional”. Dej a combătut teza „greșită” a policentrismului promovată de comuniștii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
judecată, președintele completului da cuvîntul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, deoarece, potrivit prevederilor Codului familiei și ale art. 7 alin. 2 din Convenția cu privire la drepturile copilului - căruia îi da citire, acțiunea în tăgada paternității aparține soțului mamei. CURTEA, deliberînd asupra excepției de neconstituționalitate invocate, reține: Prin Încheierea pronunțată în ședința publică din 21 noiembrie 1994 în Dosarul nr. 7.041/1994, Judecătoria Iași a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54
DECIZIE Nr. 78*) din 13 septembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112195_a_113524]
-
și Guvernului. În punctul de vedere primit de la Guvern se apreciază că prevederile art. 54 alin. 2 din Codul familiei șunt constituționale, dar "s-ar putea, eventual, avea în vedere, de lege ferenda, extinderea dreptului la acțiunea în tăg��duirea paternității, pentru alte considerente, rezultate din practică judecătorească și ca urmare a unor studii de drept comparat". Se mai arată că, potrivit art. 54 alin. 2 din Codul familiei, acțiunea în tăgăduirea paternității are un caracter strict personal, numai soțul fiind
DECIZIE Nr. 78*) din 13 septembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112195_a_113524]
-
ferenda, extinderea dreptului la acțiunea în tăg��duirea paternității, pentru alte considerente, rezultate din practică judecătorească și ca urmare a unor studii de drept comparat". Se mai arată că, potrivit art. 54 alin. 2 din Codul familiei, acțiunea în tăgăduirea paternității are un caracter strict personal, numai soțul fiind în măsură să judece realitatea sau oportunitatea paternității pe care legea i-o atribuie. Reglementarea ține seama atat de ocrotirea interesului copilului, cît și de asigurarea stabilității instituției căsătoriei. Se apreciază în
DECIZIE Nr. 78*) din 13 septembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112195_a_113524]
-
și ca urmare a unor studii de drept comparat". Se mai arată că, potrivit art. 54 alin. 2 din Codul familiei, acțiunea în tăgăduirea paternității are un caracter strict personal, numai soțul fiind în măsură să judece realitatea sau oportunitatea paternității pe care legea i-o atribuie. Reglementarea ține seama atat de ocrotirea interesului copilului, cît și de asigurarea stabilității instituției căsătoriei. Se apreciază în continuare că, deși din încheierea de sesizare nu rezultă, se pare ca excepția de neconstituționalitate a
DECIZIE Nr. 78*) din 13 septembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112195_a_113524]
-
Codul familiei și Constituție și a sesizat Curtea, solicitîndu-i să se pronunțe. Pentru a aprecia asupra constituționalității textelor în discuție, este necesară stabilirea prealabilă a naturii acțiunii introduse. Cererea introdusă de reclamant în fața Judecătoriei Iași este intitulată "acțiune în contestarea paternității prezumate" și nu este fondată pe nici unul dintre textele de lege în vigoare, reclamantul însuși subliniind că nu înțelege să invoce art. 54 alin. 2 din Codul familiei, care stabilește prezumția de paternitate, ci susținând că cererea sa este întemeiata
DECIZIE Nr. 78*) din 13 septembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112195_a_113524]
-
Judecătoriei Iași este intitulată "acțiune în contestarea paternității prezumate" și nu este fondată pe nici unul dintre textele de lege în vigoare, reclamantul însuși subliniind că nu înțelege să invoce art. 54 alin. 2 din Codul familiei, care stabilește prezumția de paternitate, ci susținând că cererea sa este întemeiata pe prevederile art. 16, art. 21, art. 26 și art. 49 din Constituție, precum și pe dispozițiile Convenției europene a drepturilor omului și ale Convenției internaționale cu privire la drepturile copilului, ratificate de țara noastră. Prin
DECIZIE Nr. 78*) din 13 septembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112195_a_113524]
-
text în lege și fundamentându-se acțiunea doar pe anumite principii generale, controlul de neconstituționalitate nu mai poate opera. Temeinicia acțiunii nu poate fi apreciată, în aceste condiții, decît de către instanțele ordinare. Codul familiei nu cunoaște o acțiune în "contestarea paternității prezumate". Această reglementează doar acțiunea în contestarea recunoașterii paternității (art. 58), care vizează o situatie diferită de cea de speță, deoarece presupune nu atacarea filiației stabilite potrivit prezumției de paternitate ce operează în cazul mamei căsătorite, ci pe cea a
DECIZIE Nr. 78*) din 13 septembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112195_a_113524]
-
anumite principii generale, controlul de neconstituționalitate nu mai poate opera. Temeinicia acțiunii nu poate fi apreciată, în aceste condiții, decît de către instanțele ordinare. Codul familiei nu cunoaște o acțiune în "contestarea paternității prezumate". Această reglementează doar acțiunea în contestarea recunoașterii paternității (art. 58), care vizează o situatie diferită de cea de speță, deoarece presupune nu atacarea filiației stabilite potrivit prezumției de paternitate ce operează în cazul mamei căsătorite, ci pe cea a recunoașterii unui copil din afara căsătoriei, precum și acțiunea de tăgăduire
DECIZIE Nr. 78*) din 13 septembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112195_a_113524]
-
instanțele ordinare. Codul familiei nu cunoaște o acțiune în "contestarea paternității prezumate". Această reglementează doar acțiunea în contestarea recunoașterii paternității (art. 58), care vizează o situatie diferită de cea de speță, deoarece presupune nu atacarea filiației stabilite potrivit prezumției de paternitate ce operează în cazul mamei căsătorite, ci pe cea a recunoașterii unui copil din afara căsătoriei, precum și acțiunea de tăgăduire a paternității (art. 54), care nu poate fi introdusă, în principiu, decît de soțul mamei. Rezultă așadar că în Codul familiei
DECIZIE Nr. 78*) din 13 septembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112195_a_113524]
-
58), care vizează o situatie diferită de cea de speță, deoarece presupune nu atacarea filiației stabilite potrivit prezumției de paternitate ce operează în cazul mamei căsătorite, ci pe cea a recunoașterii unui copil din afara căsătoriei, precum și acțiunea de tăgăduire a paternității (art. 54), care nu poate fi introdusă, în principiu, decît de soțul mamei. Rezultă așadar că în Codul familiei nu există nici o posibilitate pentru altcineva decît soțul mamei de a contesta paternitatea copilului născut din căsătorie. În sistemul Codului familiei
DECIZIE Nr. 78*) din 13 septembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112195_a_113524]
-
copil din afara căsătoriei, precum și acțiunea de tăgăduire a paternității (art. 54), care nu poate fi introdusă, în principiu, decît de soțul mamei. Rezultă așadar că în Codul familiei nu există nici o posibilitate pentru altcineva decît soțul mamei de a contesta paternitatea copilului născut din căsătorie. În sistemul Codului familiei operează din plin prezumția de paternitate. Rezultă așadar că singura ipoteză care poate fi luată în considerare este cea a motivării subsidiare avansate de reclamant. Din analiza motivărilor formulate de reclamant rezultă
DECIZIE Nr. 78*) din 13 septembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112195_a_113524]
-
fi introdusă, în principiu, decît de soțul mamei. Rezultă așadar că în Codul familiei nu există nici o posibilitate pentru altcineva decît soțul mamei de a contesta paternitatea copilului născut din căsătorie. În sistemul Codului familiei operează din plin prezumția de paternitate. Rezultă așadar că singura ipoteză care poate fi luată în considerare este cea a motivării subsidiare avansate de reclamant. Din analiza motivărilor formulate de reclamant rezultă, în fapt, că ceea ce consideră această a fi neconstituțional este caracterul absolut al prezumției
DECIZIE Nr. 78*) din 13 septembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112195_a_113524]
-
așadar că singura ipoteză care poate fi luată în considerare este cea a motivării subsidiare avansate de reclamant. Din analiza motivărilor formulate de reclamant rezultă, în fapt, că ceea ce consideră această a fi neconstituțional este caracterul absolut al prezumției de paternitate. Susținerea că aceasta prezumție ar avea un caracter relativ trebuie înlăturata, deoarece ea este contrazisa de întreaga economie a art. 53 și a art. 54 din Codul familiei. Nici o altă persoană decît soțul mamei nu poate porni o acțiune în
DECIZIE Nr. 78*) din 13 septembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112195_a_113524]
-
că aceasta prezumție ar avea un caracter relativ trebuie înlăturata, deoarece ea este contrazisa de întreaga economie a art. 53 și a art. 54 din Codul familiei. Nici o altă persoană decît soțul mamei nu poate porni o acțiune în tăgăduirea paternității. O astfel de prezumție cu caracter absolut este cunoscută de toate legislațiile ca fiind unul dintre pilonii pe care se sprijină familia și stabilitatea conjugala în societatea modernă. A admite caracterul relativ al acestei prezumții înseamnă a favoriza destabilizarea familiei
DECIZIE Nr. 78*) din 13 septembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112195_a_113524]
-
familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțita între soți, pe egalitatea lor și pe drepturile și îndatoririle părinților de a asigura creșterea, educarea și instruirea copiilor. În acest context, a se recunoaște posibilitatea oricărui bărbat de a răsturna prezumția de paternitate, afirmînd că el este adevăratul tata al copilului, ar contraveni evident acestor imperative constituționale. Este greșit a se considera că textul art. 54 din Codul familiei conduce la o discriminare, în sensul art. 16 din Constituție, la lipsa unei categorii
DECIZIE Nr. 78*) din 13 septembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112195_a_113524]
-
circumspecția sau dubitația, în sensul că nu sunt atribuite cu totul aceste proze lui Bacovia, pentru că nu sunt incluse în rândul scrierilor recunoscute ca aparținând scriitorului. Dar nici nu participă cu nimic, în nici un fel, la elucidarea acestui caz de paternitate inventată, care nu face altceva decât să semene confuzie. În note, editorul mărturisește cu seninătate uluitoare că este "spectator imparțial" și nu și-a propus "prin aprobare/dezaprobare a determina conștiința comportamentului propriu al cuiva în chestiune" (p. 903). Agatha
Cota lui Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12562_a_13887]
-
Predescu, Mihai Straje, Dan Ciachir, editorilor, cum era și firesc. Ei care după ce și-au pus răbdarea analitică la încercare , lasă liberă încercarea atât de frumos și atrăgător prezentată și altor cercetători, anume de a "supune încă o dată îndoielii carteziene paternitatea textului invocat în toiul polemicii, chiar dacă textul este tipărit într-o ediție de opere ale lui Nae Ionescu." În numele acestor exigențe autoimpuse, editorii promit pentru ultimul volum de corespondență, atât o Addenda, cât și pagini prevăzute pentru Erratum. Tot editorii
Implicare fără rezerve by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13690_a_15015]
-
Galați, iar copilul va fi crescut de bunici. În timpul guvernării legionare din toamna și iarna anului 1940, având drept consecință persecuția antievreiască reflectată și în învățământ, elevul Leonid Mordcovici va avea probleme. Nadia va deschide un proces de revizuire a paternității copilului și va obține ca acesta să fie considerat fiul ei natural, rectificându-i numele în Leonid Dimov. Aceste oscilații vor declanșa criza de identitate a adolescentului. Partea evreiască o va considera un probabil impediment și în povestea de dragoste
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]
-
o bravadă a vârstei și din atracția pentru spectacolul public impresionant. Mi se pare exagerată speculația lui Corin Braga în legătura cu miza de durată a mult prea tânărului Dimov pe identificarea cu autoritatea și protecția Căpitanului ca substitut al paternității (p. 27). După ce a trecut și printr-o fază troțkistă, Leonid Dimov fie a jubilat într-o stare de libertate imaginară dezideologizată, fie a melancolizat dramatic la presimțirea nebuniei. Dezechilibrul s-a accentuat din pricini multiple, inclusiv datorită inconstanțelor sentimentale
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]
-
Rescrierea statutului social feminin se reflectă în conduitele de rol, dobîndirea unei autonomii multiple... Existența omului este o îndelungată luptă cu sine, pentru perfecționare și adevăr. Imaginați-vă că - la ora actuală - într-una din țările europene s-a legiferat paternitatea soților odată cu nașterea pruncului, deoarece acesta are nevoie, de la bun început, de 'asistența" ambilor părinți. Iar dacă Adam este tatăl omului, atunci părinții lui Adam, amîndoi, pot să îndeplinească profesiunea multimilenară. Cartea purtînd titlul Cum aș vrea să fie familia
Profesiunea de părinte by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15583_a_16908]
-
adolescenței. Pace și dragoste din casă în casă! Căci ce anume demonstrează fiecare eseu în parte și toate la un loc? Dovedesc că adolescența se grăbește să atingă pragul maturității, să se bucure egal atît de maternitate, cît și de paternitate. 'Profesioniștilor didacticii" învățate și intuite. Concediul de paternitate îi va situa pe soți la egalitatea cuvenită. Un punct de vedere modern, actual. Acest fapt reiese din analizele săvîrșite de 'autorii adolescenți". pare, indiscutabil a avea un mod de întrebuințare. Iar
Profesiunea de părinte by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15583_a_16908]
-
Căci ce anume demonstrează fiecare eseu în parte și toate la un loc? Dovedesc că adolescența se grăbește să atingă pragul maturității, să se bucure egal atît de maternitate, cît și de paternitate. 'Profesioniștilor didacticii" învățate și intuite. Concediul de paternitate îi va situa pe soți la egalitatea cuvenită. Un punct de vedere modern, actual. Acest fapt reiese din analizele săvîrșite de 'autorii adolescenți". pare, indiscutabil a avea un mod de întrebuințare. Iar Postfața volumului, întocmită de Ana Blandiana, conchide la
Profesiunea de părinte by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15583_a_16908]
-
decât autorul, în cazurile expres prevăzute de lege. Se mai arată că recunoașterea în favoarea artiștilor interpreți sau executanți a unor drepturi morale nu este de natură a împiedica exercitarea atributelor dreptului de autor, între care și acela de a pretinde paternitatea operei. Partea Mircea Diaconu, prin avocat, arată că prevederile art. 96 lit. d) din Legea nr. 8/1996 au fost abrogate expres prin Legea nr. 285/2004 , astfel încât excepția de neconstituționalitate a devenit inadmisibilă. În ceea ce privește prevederile art. 96 lit. c
DECIZIE nr. 541 din 7 decembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 96 lit. c) şi d) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164712_a_166041]
-
de lucru str. infuzie de ceai și panificație Buzău Brosteni nr. 3 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formații comună Surogate Întreprinderea de morărit - de lucru Rusetu de cafea și panificație Buzău ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Rîmnicu Gheață Întreprinderea de morărit - de lucru Sărat, artificială și panificație Buzău str. Paternității nr. 1 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Cluj - Grupul întreprinderilor de industrie locală Cluj ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Cluj- Gheață Întreprinderea de legume - de lucru Napoca, artificială și fructe Cluj str. Șporului nr. 14 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Cluj- Îmbuteliat ulei Întreprinderea de morărit - de lucru Napoca
DECRET nr. 220 din 14 iulie 1977 privind trecerea unităţilor cu activitate de producţie industrială din subordinea consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti în subordinea unor întreprinderi, centrale industriale şi unităţi asimilate acestora, de sub îndrumarea şi controlul unor ministere şi altor organe centrale de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]