8,290 matches
-
a pus în aplicare o idee simplă: și-a trimis reporterii în absolut toate vămile românești, pornind de la Calafat și Drobeta- Turnu Severin, trecând prin Cenad, Borș și încheind turul la Giurgiu. Aceștia au înregistrat situația la fața locului, fără patimă, fără politizări inutile, ferindu-se să tragă concluzii. Concluziile le trag telespectatorii înșiși. Mizerie cruntă, câini vagabonzi, lipsa unor elementare dotări, drumuri impracticabile, dezastru. Prin cumulare, aceste imagini au un impact teribil. Oricărui turist îi vine s-o ia la
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5295_a_6620]
-
viitor, scrie . Ieșirea din recesiune reprezintă o dovadă că măsurile dureroase și nepopulare pe care le-am luat au fost necesare. Creșterea economică nu va fi posibilă dacă nu apăsăm pedala de accelerare a reformei. Nu trebuie să cădem în patima populismului", a adăugat Boc. Premierul a precizat că trebuie continuate investițiile, că trebuie create noi locuri de muncă, trebuie atrase cât mai multe fonduri europene și trebuie stimulate proiectele în parteneriat public-privat. Rămân realist și profit de ocazie pentru a
Boc: Ieşirea din recesiune, semnal pozitiv care trebuie privit cu responsabilitate, prudenţă, realism () [Corola-journal/Journalistic/53083_a_54408]
-
de calomnie. Adevărurile patetice sunt, la modul inflexibil, dependente de minciună. Nu pot trăi fără ea, pe ea o caută, prin ea își vindecă neputințele. Minte-mă, îmi cer ele, blocându-mă într-o rețea de analfabetism monden și umanitar. Patima lor îmi subțiază chiar calitatea de cititor împătimit, încântat de „zgârieturile” pe care le poate lăsa pe suprafața textului. Sunt cărți care cer adorare mută, mângâietoare, nu lectură interpretativă, zgrunțuroasă. Iată ce scrie Lucian Raicu, citat de aceeași Simona Sora
Minte-mă! – sau despre lectura confidențială by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5318_a_6643]
-
mesajului trimis într-o sticlă e luat de câteva foi care și-au întrecut vremea. Nimic spectaculos, totul în spiritul moftului: un sâmbure de derizoriu dat din mână-n mână. O minune, așadar, de uz personal: „Și precum anticarul, la patima-i supus,/ Culege vecheaaramă ce nu mai are curs,/ Așa în a mea râvnă, pe locul părintesc,/ Fiu al ăstor ruine, țărâna lor slăvesc.” (Trecutul. La mănăstirea Dealu). Biblioteca estivală a lui Codrescu din Adela conține un Diogene Laerțiu luat
Anticari... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5433_a_6758]
-
o tînără domniță „temătoare și iubitoare”, iar în Mihai la pădurarul apariția senzuală a tinerei unguroaice, care îi toarnă eroului vin (gest simbolic) îl convinge pe voievodul înfrînt că „viața este dulce”. Istoria sumbră se află mereu în contrapunct cu patimile omenești eterne, fără vîrstă - iată lecția subreptice oferită de poet. Istoria în sine este nesemnificativă (un Ev Mediu întunecos și legendar, același, fie că acțiunea se petrece în secolul al XV-lea, ca în Țepeș și solii, sau în secolul
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
de tigresă - Cândva răpitoare fiară de Amur. Spre-a se încleșta-n bețive-mbrățișări Femeia și tânărul cu ea se-acoperiră. Fumătorul privește cum blana se tot mișcă. În țările ce cunosc opiul drept plăcere Animalică-i pohta-ntru depravate femei, Patimi ce întunecă ne-nțeleptele suflete. E liniște-n ăst fumuar otrăvit, Rar, trosnește, sâsâie mucul de gazorniță, Suspine... abia de se-aud șoapte sub blană. Umbre și licăr pe gălbui rogojini. Fumul se-nalță ca ceața neguroasă. În adâncă tăcere
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
La Frankfurt, țara oaspete a fost Islanda, cea mai mică din lista invitaților de pînă azi ai venerabilului Tîrg de carte și, totuși, cea care a reușit, inteligent și neofensiv, să repună în drepturi, în vremuri tulburi, arta povestirii și patima lecturii. În curbura acestui arc de cerc septentrional, prezența și intervențiile Hertei Müller la Göteborg au ritmat programul tîrgului, iar seminariile dezbateri, la care autoarea a apărut la scenă deschisă, au fost literalmente luate cu asalt, dar cu o admirabilă
Pe drumul cărții - De la Göteborg la Frankfurt pe Main by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5173_a_6498]
-
libidoului (firește, dogmatic!). Ea nu poate face obiectul vreunei dezbateri extrasenzoriale. Și nici hărțuită de tratate constipate, enciclopedii firoscoase sau simpozioane limfatice... A se slăbi! Ea se consumă strict în interiorul intim și particular, la loc ferit de ochi iscoditori sau patimi deșarte. În dormitor, sub plapumă, la sfadă eroică la poartă, la visare în fundul grădinii, în cărți, la singurătate, la vremuri noi, oameni tot noi sau în confortabile cămări de taină ale mentalului colectiv. În fine, e posibil pur și simplu
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
prea căutate coincidențe (Biografii, Concesie). Prozatoarea stabilită în America ne ofera însă și povești necondiționate de un spațiu anume, chiar dacă ele au același fundal transatlantic. Roșcov, de pildă, prezintă dramă unui om apropiat de vârsta pensionării care cade brusc în patimă cititului, apoi în aceea autodevoratoare a scrisului. În esență, prin furor și sacrificiu, „cazul“ Roșcov hiperbolizează destinul oricărui creator autentic. Un artist veritabil, de data aceasta pictor, găsim și în Zbor în triunghi, o istorioara - poate cea mai emoționantă din
The American Dream și alte zboruri by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5347_a_6672]
-
În discursul jurnalistic sunt criticabile în genere elementele afective, evaluative, care introduc în informația obiectivă un punct de vedere subiectiv, partizan. Pe de altă parte, există valori și emoții general acceptate, a căror ignorare e la fel de stranie. A descrie cu patimă și înverșunare o întâlnire politică e un fapt anormal într-o presă de informație. Cam la fel de nefiresc e și a relata sec și neparticipativ fapte care implică valori morale fundamentale sau trezesc mari emoții colective. Discursul nostru jurnalistic ilustrează ambele
A risca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5367_a_6692]
-
lui Ion Bulei, care, în fața unei epoci dense, scurtă cum a fost, subțiază cifrele și întîmplările cu narațiune. Ceea ce iese, fără să aducă din condei istoria - deși anul apariției ne-ar putea face să credem și așa - e destăinuirea fără patimă, aproape cu zîmbet, a unor secrete de familie. Nelecuite în veac.
Viitorul și trecutul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6659_a_7984]
-
negru (în curs de apariție la Editura Vremea) se desfășoară în mediul toxic al nomenclaturii comuniste albaneze. Kalina, o tânără a cărei frumusețe o transformă în victima sigură a poftelor celor ce dețin puterea, e prinsă într-un vârtej de patimi, de comploturi și de trădări, care îi determină destinul și îi formează - sau, mai curând, îi deformează - caracterul. Remarcată de fiul unuia dintre conducătorii de partid, cedează insistențelor lui, părăsindu-și adevărata dragoste, un cântăreț talentat, dar lipsit de bani
Fahri Balliu - Panteonul negru by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6702_a_8027]
-
de lumină", "oceanele-i de stele", "râuri de stele", "fluvii cu mase de sori", "oceanul de-ntuneric". Metaforele de acest tip, reunind două substantive separate prin prepoziția "de", au o dualitate funciară. Lumi (cosmos) și valuri (pământ), ocean (concret) și patimi (abstract), mare (concret) și suferinți (abstract), în altă parte "scânteie de ninsoare", "râuri de scântei" (Călin Nebunul), apă și foc, "bulgări de lumină" (Crăiasa din povești), deci consistență, opacitate și inconsistență, transluciditate, "prispa (cea) de brazde" (Dorința), prispa (neted, suprafață
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
Maragoulis), cu sprijinul a numeroase alte foruri, între care Consiliul Internațional al Grecilor din Diaspora, prin energicul său președinte Stefanos P. Tamvakis, comunitățile grecești din Egipt. Manifestarea a debutat, în prezența unui numeros public, la Opera din Cairo. Conferința intitulată "Patimi. O culegere poetică latentă a lui Kavafis", susținută de Mihalis Pieris, decan al Facultății de Filosofie a Universității din Nicosia, unul dintre cei mai apreciați kavafiști, a precedat festivitatea de decernare a Premiilor Kavafis. Premiul pentru proză greacă i-a
„KAVAFEIA“ – ediția a 11-a by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/6608_a_7933]
-
Sub titluri ca Oamenii Măriei-sale, invocînd mai curînd vasalitatea, decît fidelitatea, acest soi de credință e, definitiv, o figură din trecut. Ce aduce, suspectat mereu de pierderea azimutului, viitorul încă nehotărît și nepus în forme? Fidelități fragmentare, mai degrabă obsesii, patimi și apatii, în care credința cea mai vie întîlnește negarea cea mai profundă. Nesincere și trecătoare, și una, și alta. Trădarea reflexă a unor oameni neinteresați, mai dureroasă, pentru că mult mai greu de explicat, decît aceea sclipind sub steaua mutabilă
Veniți, credincioși! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6612_a_7937]
-
Amelia Earhart, unul dintre pionierii aviației și o militantă pentru drepturile femeilor, este omagiată, marți, de printr-un logo special, la 115 ani de la nașterea acesteia. Fiica unui jurist căzut în patimile alcoolului, Amelia Earhart s-a născut la 24 iulie 1897. A studiat medicina vreme de un an la Columbia University din New York, dar a renunțat. În 1920 a zburat pentru prima dată cu avionul și atunci a încolțit în mintea
Google o omagiază pe Amelia Earhart printr-un logo special () [Corola-journal/Journalistic/66227_a_67552]
-
firul principal al călătoriei noastre, care, plecând de la Betleem, s-a oprit pe Muntele Măslinilor, printre trunchiurile bimilenare, cu aspectul unor sculpturi și duritatea unor stânci, martore încă vii ale însingurării Mântuitorului și ale arestării Sale, a continuat pe Drumul Patimilor, drumul badjocoririi și umilințelor, apoi pe Muntele Ghetsemani, locul suferinței supreme a părții omenești a Dumnezeului nostru, la Piatra Plâgerii, unde a fost înfășurat în giulgiu, și la Mormântul Învierii, unde, la fel ca la Betleem, ne-am plecat adânc
La Ierusalim by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6628_a_7953]
-
obiectul nu mai conta. Devenise derizoriu. Polemica se ducea pe mărunțișuri. Și, paradoxal, era tot mai frenetică de parcă ar fi fost vorba de viață și de moarte. Porniți de-a binelea unii contra altora, participanții la dezbatere își căutau cu patimă nod în papură. Altfel spus, își făceau unii altura mici mizerii. În acest moment, am sistat dezbaterea. Le cerem iertare celor care n-au apucat să se exprime de câte ori ar fi dorit și îi asigurăm că revista le rămâne și
Polemică și mici mizerii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6508_a_7833]
-
comite aceeași greșeală în Afganistan), pe „naționalismul" bigoților, occidentul a pierdut lamentabil partida. Peripețiile, destinele, oscilațiile politico-religioase ale diverșilor membri ai clanului și ai anturajului scriitoarei Azar Nafisi demonstrează cât de periculos este jocul cu focul credinței oarbe și al patimilor iscate și întețite de ea.
După moartea părinților by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6536_a_7861]
-
neînțeleși și neînțelegători, ținând de altă rânduială, a nomazilor condamnați prin sânge și învăț: „Abecedarul/ Începe cu zarul./ Și toți,/ Și caii - sunt hoți." (Generații). Învârtiți prin lume de zodia nestatornică a norocului. Și totuși, pentru ei, suflete moarte de patimi vii, versul oprește ora: „În cer,/ Bate ora de bronz și de fier./ Într-o stea/ Bătu ora de catifea./ Ora de pâslă bate/ În turla din cetate./ În ora de lână/ Se-aude vremea bătrână/ Și se sfâșie/ Ora
Versuri de leac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6531_a_7856]
-
secolului trecut, spirit alert si mare calator cosmopolit, lamentabil colaboraționist în anii celui de-al Doilea Razboi Mondial, ostracizat un timp, apoi revenit în circuitul literar, intrat în Academia Franceza, iar dupa moarte în colecția Pléiade, Paul Morand (1888-1976) stîrneste patimi, irita si intriga si astazi. Dincolo de afectarea dezinvolturii și a răcelii virile, de fascinația vieții mondene și căutarea succesului material, mulți dintre cei care l-au cunoscut au insistat asupra farmecului omului și au crezut că sub aerul sigur de
De ce Morand? by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6537_a_7862]
-
în proza de mai tarziu. Fred era fascinat de Hitler, convingerile lui naziste s-au adâncit cu ocazia vizitei pe care a făcut-o în Germania la începutul anilor ’30, a rămas un rasist înverșunat, a căzut și el în patimă beției, a devenit un inadaptat social. John Cheever și-a ales o cale numai a lui, a depus eforturi supraomenești pentru a pătrunde și a-și consolida poziția în lumea literaturii, pentru a cizela construcții epice de o rotunjime fără
Fața invizibilă a unui univers perfect by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6554_a_7879]
-
2009), epistolele Piei Pillat, aflată în străinătate, către familia rămasă prizonieră în țară. Găsești în aceste două cărți absolut tot ce vrei: dramă, tragedie, umor, aventură, pasiune - ingredientele unei fabuloase cronici de epocă, morale și sentimentale, în care onoarea și patima intelectuală alcătuiesc un veritabil exploziv. Mi-am extins lecturile la memoriile Piei Pillat, Zbor spre libertate. Scrieri din exil și la romanul soțului ei, Mihail Fărcășanu (sub pseudonimul Mihail Villara), Frunzele nu mai sunt aceleași și m-am gândit ce
Ce-am citit în 2009 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6588_a_7913]
-
picură zeama maidanelor urbane, pe care îi citești cu aerul că ai vizitat un ospiciu în aer liber, pitoresc pînă la încîntare și gol pînă la îngrețoșare. Un univers minor și fatal plat, derizoriu prin conflictele iscate și cleios prin patimile dezlănțuite. O foșgăială ineptă de tîrîtoare abrutizate, în a căror sensibilitate nu s-a strecurat ambiția ierarhiei sau gustul idealului. Paradoxul cărții Georgianei Sârbu e că te face indirect să constați toate aceste trăsături livrești, că așadar volumul Istoriile periferiei
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
de împărtăsire se citeste în aceste convorbiri repetate. Oamenii timpului s-au vrut profesori, într-un sens mai popular decât îl îngăduia catedra, și și-au croit ocazii de-a discuta. Cu atâta rost și eleganță cât i-a lăsat patima. Am în față primul volum din a treia ediție a pomenitelor Convorbiri, apărut la Socec, în 1879. Ceea ce vrea Ghica, apărându-se de lipsurile metodei cu o modestie cam jucată, e o teorie economică închegată cu mijloacele scriitorului. Ceea ce-i
Un trecut prea apropiat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6497_a_7822]