6,349 matches
-
simptomele specifice fiecărui sistem imunitar. Un alt aspect demn de semnalat este existența în evoluția bolilor maligne de genul cancerului a unei etape în care cancerul se împrăștie în tot organismul (metastaze), fapt ce duce la ideea existenței unui agent patogen (virus, candida) implicați în această boală. Întrebarea pe care o pun este: Cîte din bacterii și viruși sunt făcute să respire mai bine de către unele preparate alopate?(vezi capitolul Aspirina). Propun chear la introducerea în uz un test prin care
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
preparatului, asupra evoluției dezvoltării unor bacterii și a unor viruși. Moduloterapia, o metodă de tratament inventată de Dr. Raymond și care constă în administrarea unui pacient ce are o anumită infecție în organism a unei frecvențe sonore specifice fiecărui agent patogen . Domnul Dr. A denumit această frecvență rata oscilației mortale. A stabilit aceste frecvențe sonore pentru foarte mulți dintre agenții patogeni specifici omului. www.alb.ro În continuarea cercetărilor Dr. Raymond a descoperit și izolat la mai toți pacienții bolnavi de
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
care constă în administrarea unui pacient ce are o anumită infecție în organism a unei frecvențe sonore specifice fiecărui agent patogen . Domnul Dr. A denumit această frecvență rata oscilației mortale. A stabilit aceste frecvențe sonore pentru foarte mulți dintre agenții patogeni specifici omului. www.alb.ro În continuarea cercetărilor Dr. Raymond a descoperit și izolat la mai toți pacienții bolnavi de cancer în tumori a unui virus pe care l-a denumit Cryptocides Primordiales , ce se poate trata prin metoda sa
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
în 1939, aproape toți acești distinși doctori și oameni de știință negau că au auzit vreodată de moduloterapie.” www.alb.ro Prin utilizarea combinată a regimurilor alimentare(pentru a stopa intoxicarea în continuare a pacientului), a moduloterapiei(pentru distrugerea agenților patogeni) cu homeopatia (pentru scoaterea toxinelor din organism) s-ar rezolva multe din problemele de sănătate curente. Alimentele pentru a fi asimilate de organism trebuie transformate în o soluție de substanțe, prin intermediu sucului gastric. Aceste particule, pentru a fi recunoscute
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
După ceva timp a decedat și persoana de la etajul întîl a acelui imobil, tot de cancer. Mai apoi a decedat și persoana de la etajul al doilea. Acest lucru se datorează amplasării clădirii în mod greșit pe un generator de semnal patogen(izvor subteran). În funcție de nivelul semnalului patogen, de timpul de staționare în prezența acelui semnal, se întîlnesc numeroase manifestări. O altă situație se întîlnește în cazul clădirilor tip hale produse pe grinzi cu prefabricate metalice ce realizează o clasă deosebită de
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
persoana de la etajul întîl a acelui imobil, tot de cancer. Mai apoi a decedat și persoana de la etajul al doilea. Acest lucru se datorează amplasării clădirii în mod greșit pe un generator de semnal patogen(izvor subteran). În funcție de nivelul semnalului patogen, de timpul de staționare în prezența acelui semnal, se întîlnesc numeroase manifestări. O altă situație se întîlnește în cazul clădirilor tip hale produse pe grinzi cu prefabricate metalice ce realizează o clasă deosebită de manifestări patogene. Orbii din zilele noastre
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
subteran). În funcție de nivelul semnalului patogen, de timpul de staționare în prezența acelui semnal, se întîlnesc numeroase manifestări. O altă situație se întîlnește în cazul clădirilor tip hale produse pe grinzi cu prefabricate metalice ce realizează o clasă deosebită de manifestări patogene. Orbii din zilele noastre Un proverb arab persoanele care știu un lucru se împart în mai multe nivele de cunoaștere a lucrului respectiv: +persoanele care știu despre acest subiect și știu că știu. +persoanele care au noțiuni despre acest subiect
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
unor reacții ale sistemelor imunitare voi defini aceste sisteme imunitare, punînd bazele unei noi medicine mai umane, mai bine tolerate de către organismu uman. Aceasta răspunde în un fel la unele întrebările cu privire la administrarea unor vaccinuri, medicamente. Anumite tipuri de agenți patogeni sunt endemici(se dezvoltă pe un anumit sistem imunitar) în anumite zone, iar în alte zone infectarea și răspîndirea anumitor agenți patogeni este mult diminuată. Mycobacterium tuberculosis (R. Koch, 1882) constitue agentul cauzal obișnuit al tuberculozei umane în aproximativ 90
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
uman. Aceasta răspunde în un fel la unele întrebările cu privire la administrarea unor vaccinuri, medicamente. Anumite tipuri de agenți patogeni sunt endemici(se dezvoltă pe un anumit sistem imunitar) în anumite zone, iar în alte zone infectarea și răspîndirea anumitor agenți patogeni este mult diminuată. Mycobacterium tuberculosis (R. Koch, 1882) constitue agentul cauzal obișnuit al tuberculozei umane în aproximativ 90% din cazuri .(doctor Constantin Anastasiu, 1977). Răspîndirea a diverse tulpini a bacilului Koch nu este aceeași pe tot globul. Infecțiile apărute în
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
cazul persoanelor mușcate de un animal infectat cu rabie, transmiterea virusului se realizează în proporție de 5-10 % din persoanele mușcate. H.I.V.1 - Cercetători din SUA au observat că 90% din cei ce au fost infectați(vezi capitollele referitoare la agenți patogeni asociați) cu virusul H.I.V. 1 sistemul lor imunitar va pierde lupta cu virusul. Virusul este răspîndit în America Centrală, America de Sud, America de Nord, Europa, Thailanda, India, China, Taiwan, Africa Centrală, etc..(După Sanford P J). Ponderea pe ansamblu a persoanelor ce au decedat
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
virusului mumps (notată cu 2) ce este specifică dezvoltării pe sistemul imunitar al populației din Africa de Est s-a produs o adevărată catastrofă în această țară. Declanșarea epidemiei a pornit de la vaccinarea cu virusul variolei, ce este un agent patogen asociat virusului mumps. Un alt aspect important prezentat în descrierea bolii făcută de către Maharajah Ciarak este prezența la persoanele care fac boala a unor infecții sexuale datorate unor relații sexuale practicate fără discernămînt. Terapia cu deșeuri radioactive Tratamentul persoanelor afectate
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
că raportul dintre numărul pacienților de sex masculin și cel de sex feminin este în Europa și SUA de 13/1 iar în Africa 1/1. Această discrepanță o pun pe seama infecției cu blenoragie ce este cred eu un agent patogen asociat în comprommiterea sistemului imunitar. În cadrul acestei infecții raportul între pacienții de sex masculin și cei de sex feminin este de 9/1. Consider infecția netratată cu blenoragie ca prim factor în declanșarea S.I.D.A. la pacienții din SUA și
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
sînge și de aceea reprezință un mic procent din noile îmbolnăviri. Infectarea de la un pacient căruia i s-a făcut vaccinul oreion . „Chear atenuat, un virus î-și poate regăsi virulența in vivo. Este cazul virusului poliomelitic vaccinal, care redevine patogen după trecerea în intestin și care contribuie astfel la contaminarea anturajului. Un studiu făcut de către OMS în 8 țări, din 1970 până în 1974, arată că din 360 de cazuri de poliomelită paralitică, 144 s au produs la contacte cu vaccinații
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
S.I.D.A. Doina Ursaci Editura Polirom 2003 +Variolă ce se transmite prin contact cu persoana infectată . Prin interzicerea alăptării noului născut se oprește contactul noului născut cu pielea mamei. Totodată se limitează posibilitatea îmbolnăvirii noului născut cu candida. Acești agenți patogeni se întîlnesc la aproximativ 70 % dintre pacienții infectați cu H.I.V.(mumps). Dr Adrian Streinu Cercel +Rujeolă (measles,rougeole) virus asociat infecției H.I.V. (mumps). Virusul pătrunde pe căile respiratorii, de unde se difuzează în tot organismul. VIRUSUL AFECTEAZÂ CAPACITATEA DE APÂRARE LA
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
împotriva variolei Jenner a observat că după vaccinarea fiului mai mare acesta a decedat din cauza tuberculozei VACCINAREA: EROARE MEDICALĂ A SECOLULUI PERICOLE ȘI CONSECINȚE domnul Doctor Louis de Brouwer. De aici am tras concluzia că bacilul Koch este un agent patogen asociat virusului variolei. + Robert Gallo în London Times din 11 mai 1987 „Relația dintre programul de vaccinare al O.M.S. în efortul său de a eradica variola în țările din lumea a treia și epidemia de S.I.D.A. reprezintă o
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
domnul doctor. În acest caz transmiterea virusului s-a făcut prin intermediu unor particole de salivă, din timpul discuțiilor din timpul tratamentului. Sistemul imunitar al celor 6 paciente era slăbit datorită prezenței în organismu lor a cel puțin unui agent patogen asociat HIV 1. Transmiterea virusului s-a făcut la mai mulți pacienți dar numai șase dintre ei infecția a evoluat în S.I.D.A. Puntul cheie în desfășurare infecției la aceste paciente a fost prezența în organismul lor a cel puțin
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
tânăr. Descrisă încă din 1923 ca localizare retiniană, câștigând interesul major al cercetătorilor abia din 1937 și caracterizată din punct de vedere clinico-parazitologic în 1948 de Sabin, Toxoplasmei gondii i-a fost recunoscut relativ recent locul ocupat între alți agenți patogeni pentru om și animale. Toxoplasmoza evoluează endemo-sporadic, cu posibilitatea apariției unor focare epidemice. Răspândirea reală a infecției este dificil de precizat, datorită numărului mare de infecții subclinice, valorile incidenței fiind diferite de la o țară la alta. Investigațiile serologice efectuate în
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
doi factori: a) Incidența primoinfecției în populația generală; b) Procentul de femei de vârstă fertilă care nu au fost infectate. II.4. RECEPTIVITATEA Receptivitatea populației constituie cel de-al treilea factor determinant al procesului epidemiologic (ceilalți doi: sursa de agent patogen, modurile și căile de transmitere). Receptivitatea este starea complexă a organismului, dependentă de factori și mecanisme genetice și dobândite în timpul vieții, care nu asigură protecție față de boli. În toxoplasmoză, receptivitatea este generală și universală. Chisturile tisulare rămân în organism sub
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
pentru stările septice grave apărute după manevre abortive și traumatisme; fungii (mai ales Candida albicans) sunt implicați în SIRS la imunodeprimați ; 8.3. PATOGENIA Elementele fundamentale ale patogeniei în sepsis sunt: poarta de intrare; focarul septicemic; prezența constantă a germenilor patogeni în sânge; metastazele septice; raportul virulența microorganismului/sistemele de apărare. Poarta de intrare reprezintă locul de pătrundere a microorganismelor în corpul uman; poate fi clasificată din punct de vedere didactic în: endogenă: infecții cu diferite localizări (angiocolită, apendicită, diverticulită, infecție
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
la o retragere progresivă a acțiunii ambilor părinți, prețuiți acum deopotrivă de copiii lor. Părinții care nu se înțeleg, care se ceartă mereu în legătură cu atitudinea care trebuie adoptată față de diferite fapte ale copilului sau față de capriciile lui, constituie un mediu „patogen” pentru acesta. Dacă divergențele de opinii continuă și mai târziu, în fața micilor delicte pe care întâmplător, le face copilul, se poate ajunge la o adevărată “predispoziție spre delincvență” <footnote Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> . Scăderile și greșelile educative
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
în fața micilor delicte pe care întâmplător, le face copilul, se poate ajunge la o adevărată “predispoziție spre delincvență” <footnote Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> . Scăderile și greșelile educative ale mamei, în prima copilărie, au cea mai mare însemnătate patogenă indiferent de R.Vincent apud V.Preda Profilația delincvenței și reintegrarea socială, motivarea lor (muncă, boli, indiferență, nepricepere, scăderi ale simțului matern), deoarece privează pe copil de afecțiunea echilibrantă pe care o reclamă dezvoltarea sa. Lipsa de afecțiune creează sechele
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
a nu suferi și copii lor de dificultățile materiale și morale pe care ei înșiși le-au înfruntat odinioară. Inegalitățile de atitudine educativă dintre părinți sau ale unuia și aceluiași părinte de la un moment la altul determină de asemenea efecte patogene.Atmosfera familială prea tristă, creată de monotonie apăsătoare, sau aceea prea agitată, caracterizată de certuri, strigăte, bătăi, plâns, injurii, brutalități, etc. are totdeauna un efect nefast asupra copilului. Voi aminti aici și unele atitudini mai particulare ca acelea întâlnite în
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Enciclopedică, București, 1981 footnote> arată că 72% dintre delincvnenții minori provin din familii care apelau la o disciplinare strictă. 2.4.4.3. Elemente etiologice ținând de mediul extrafamilial Influențele negative ale factorilor extrafamiliali constituie una dintre cele importante surse patogene implicate în apariția și structura devierilor de conduită la copil. I.Stăchinaru <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> grupează factorii psihopedagogici extrafamiliali în următoarea ordine:a)curtea, strada, terenul de joc; b)cinematograful, radioteleviziunea de club, terenurile
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
În cazurile cu pierdere importantă de tegument, intervenția poate fi urmată la un interval de timp, de grefe de piele. 6.4. HIDROSADENITA Este localizarea furunculului la nivelul glandelor sudoripare ale axilei, regiunii perianale sau areolei mamare (abces tuberos), agentul patogen fiind de obicei staficococul auriu (fig. 6.1). Anatomie patologică. Spre deosebire de furuncul, extensia procesului infecțios supurativ este mai mare, cu tendință la confluență, dezvoltându-se un abces sau chiar un flegmon voluminos al regiunii, datorită invaziei concomitente sau succesive a
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
Abcesul cald este o colecție purulentă acută localizată în diferite țesuturi sau spații anatomice, bine delimitată, caracterizată prin existența unei membrane piogene și a unui conținut purulent. Etiologie. Stafilococul (circa 80% din cazuri) și streptococul sunt cei mai obișnuiți germeni patogeni. Mai rar pot fi întâlniți colibacili, pneumococul sau germeni anaerobi. Abcesul cald „aseptic” (abces de fixație) este produs prin injectarea în țesuturile superficiale a unor substanțe iritante (iod, calciu etc.). Patogenie: Cum se formează un abces? Una sau mai multe
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]