4,801 matches
-
istorice, culturale sau literare (Primul proces al lui Kogălniceanu, Dimitrie Cantemir, Romanul lui Stefan Zweig, ciclul Domnițele române ș.a.). În 1934 a devenit membru al Societății Scriitorilor Români. Ca memorialist de război, G. se remarcă prin sinceritatea notațiilor și accentul patriotic. Prima lui carte câștigă în interes grație descrierii detaliate pe care „fostul holeric” o dedică tuturor etapelor bolii contractate pe câmpiile bulgare. Cu o pană mai nuanțată sunt consemnate impresiile de călătorie din Întâmplarea cea mare (1927), unde scriitorul se
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
Deși a fost tălmăcit și publicat de G. Coșbuc în „Tribuna” (1885), el rămăsese aproape necunoscut publicului de limbă română. De aceea, G. l-a „răsădit în românește” cu adevărată devoțiune: operațiunea comporta, dincolo de interesul pur literar, o înaltă semnificație patriotică. Transpunerea este - prin metrică, ton și ritm - adaptată spiritului limbii române și aduce sonorități coșbuciene și, uneori, blagiene, urmărind să reproducă mai ales atmosfera de intimitate și exultanță liniștită a originalului. Traducătorul a îmbogățit versiunea românească a poemului cu substanțiale
GAVRIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
bibliografice: MRP [Miron Radu Paraschivescu], Suflet popular, „Scânteia”, 1946, 30; C. Dornescu [Leon Baconsky], „Conștiința lumii”, ST, 1956, 4; Zaharia Sângeorzan, „Rădăcină și cer”, CRC, 1969, 43; Dumitru Micu, „Rădăcină și cer”, RL, l969, 45; Ovidiu Papadima, Coordonate ale poeziei patriotice contemporane, „Glasul patriei”, 1972, 8; Lit. rom. cont., I, 250; Fănuș Băileșteanu, Un monument liric-filologic, L, 1994, 48; Micu, Scurtă ist., II, 359; Nicolae Mătcaș, E dulce cum e mierea și-mi place s-o ascult, „Limba română” (Chișinău), 1995
GAVRIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
note personale, evidente în lucrarea Literatura populară română, apreciată de mari învățați ai timpului (Gustav Meyer, Kristoffer Nyrop, Émile Picot, W. Rudow ș.a.), care au recenzat-o elogios, considerând că e o operă unică în felul ei. Animat de mobilul patriotic „de a arăta că poporul nostru stă pe aceeași înălțime a culturei pe care stau celelalte popoare ale Occidentului”, G. trece aici în revistă literatura populară românească, adică 61 de manuscrise aparținând literaturii estetice, etice și religioase, cărora le stabilește
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
Alexandrescu și alta a lui I. Catina (în articolul Poezie), G. remarcă „figuri frumoase” și „idei delicate” în tratarea, originală, a unei teme comune. În spirit clasicist, el vedea în copierea naturii izvorul tuturor operelor artistice. Sporadic, a compus poezii patriotice ocazionale și meditații alegorico-filosofice. Repere bibliografice: Encicl. rom., II, 523; Gh. Adamescu, Scrierile lui Iosif Genilie, „Buletinul Societății Geografice Române”, 1901; Ilie Popescu- Teiușan, Vasile Netea, August Treboniu Laurian, București, 1970, 16, 78-79; Theodorescu, Ist. bibl., 33-36; Dicț. lit. 1900
GENILIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287214_a_288543]
-
scandal”, fiind interpretată drept criptocontestatară la adresa societății și rânduielilor din epocă, ceea ce i-a creat autorului dificultăți în reprezentarea ulterioară a altor texte. După acest episod G. s-a „cumințit”, orientându-se mai ales spre dramaturgia istorică, desigur cu mesaj patriotic. A compus și scenarii de teatru radiofonic, unele fiind montate și difuzate. După 1980 a publicat și proză (romane, povestiri istorico-patriotice pentru adolescenți). În activitatea de dramaturg a lui G. se pot distinge două maniere: una este cea a deriziunii
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
morale, însă cu redusă consistență ideatică și relativ modestă ținută artistică, notabile mai mult prin vioiciunea construcției, prin percutanța replicilor, printr-o anumită abilitate de a mânui lirismul și bufoneria; cealaltă este materializată în piesele cu subiect istoric și sens patriotic și moral, în care faptele trecutului sunt privite prin grila prezentului. Textele din prima categorie formează partea cea mai interesantă a operei de dramaturg a lui G. Principalul lor atu este dialogul viu și inteligent, susținut de o anumită vervă
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
reconstituire istorică - Elegie pentru capul prinților, Elegie pentru Cetatea Soarelui (republicată ulterior, cu modificări, sub titlul Biruința înfrângerii ), Elegie pentru Voievodul cu stea în frunte - ilustrează corect, dar modest estetic, genul în care se încadrează; dotate cu mesaj moral și patriotic, evocatoare fără exces de „culoare”, construite cu oarecare inteligență, ele apar, chiar în contextul epocii în care au fost scrise, ca desuete, semănând mai degrabă cu Apus de soare de B. Delavrancea decât cu, bunăoară, Răceala lui Marin Sorescu. Ca
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
publicării) într-o limbă convențional-arhaizantă, furnizează detalii interesante despre obiceiurile sălbăticiunilor, despre vechile tehnici și secrete vânătorești, conțin momente de acțiune, de suspans ori aventură, dar și legende onomastice și se înscriu în genul literaturii educative de aventuri, cu mesaj patriotic (în termenii proprii anilor ’70-’80, prozatorul idilizând, de pildă, organizarea domnească feudală), destinată adolescenților. SCRIERI: Elegii pentru Cetatea Soarelui, București, 1973; Punctul, pref. Horia Lovinescu, București, 1973; Inspectorul de teren, București, 1980; Lumea de la fereastră, București, 1983; Comediograme, București
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
de pildă, un roman extrem de ambiguu al lui Eugen Uricaru, Rug și flacără, roman care pare a fi scris la comanda partidului, descriind biografia unui revoluționar de la 1848 din Italia. Ei bine, la o primă vedere, textul dezvoltă un discurs patriotic cu vagi accente proletcultiste, În timp ce, În subsidiar, se construiește cu foarte multă subtilitate o teorie despre narațiune În care povestirea devine o evadare care se construiește interior și vine să submineze, dar numai pentru ochiul unui cititor avizat, discursul de la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cea mai dragă publicație din țară”, iar N. Iorga a calificat-o drept una dintre „cele mai utile publicații românești”. Meritul publicației, ca și al culegerilor pe care le-a publicat D.-B. - Cântece populare (1919), Cântece naționale (1921), Cântece patriotice, religioase și școlare (1932) -, a fost acela de a fi colecționat și publicat nu exclusiv ceea ce era mai valoros sub raport estetic, ci ceea ce era specific perioadei interbelice. Bogata corespondență cu personalități ale epocii contribuie la cunoașterea mișcării de idei
DUMITRESCU-BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286911_a_288240]
-
valoros sub raport estetic, ci ceea ce era specific perioadei interbelice. Bogata corespondență cu personalități ale epocii contribuie la cunoașterea mișcării de idei privind creația populară la un moment dat. Culegeri: Cântece populare, București, 1919; Cântece naționale, Bistrița - Mehedinți, 1921; Cântece patriotice, religioase și școlare, Bistrița - Mehedinți, 1932; 127 doine și cântece din folclor, Craiova, 1960; Doine, cântece și strigături din Oltenia, în Folclor din Oltenia și Muntenia, III, București, 1968; De la Severin la vale, Drobeta-Turnu Severin, 1972. Repere bibliografice: „Izvorașul”. Douăzeci
DUMITRESCU-BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286911_a_288240]
-
imaginile devin suprarealiste, voit grotești, sugerând un nonconformism estetic, prezent în multe poeme. În schimb, în Dulcea pierdere (1974), poetul încearcă versul clasic; aici, poezia erotică primează, tinzând să antreneze tot universul în drama sa. Imnuri orfice (1975) cuprinde poezie patriotică, evocând cu ardoare emfatică și prolixă valori, mituri, simboluri etnice românești. Cu timpul, tema erotică devine centrală în poezia și proza lui D., dovadă și titlurile unor volume de versuri printre care și Darul de a iubi (1978) sau ale
DUŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286921_a_288250]
-
mare succes la Teatrul Național din București (1901), scrisă tot în colaborare cu Vasile Leonescu. Caracterele sunt aici ceva mai pregnante, în bună măsură se evită prețiozitățile, dar scenele declamative, în continuare prezente, scad valoarea textului. Când renunță la retorica patriotică, cei doi autori aduc pe scenă piese reușite. Zavistie, dramă în patru acte, reprezentată în 1901-1902, constituie o variantă a mitului justițiar țărănesc, ilustrat, la alt nivel, de Năpasta lui I.L. Caragiale. Zavistie apare în volumul Două drame țărănești (1903
DUŢESCU-DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
Își va primi pedeapsa, Lăpușneanu tranșând decis conflictul cu hainii, vinovați și pentru că prin ambițiile lor piezișe primejduiesc țara, și așa încolțită de neprieteni. Asumându-și o anume, nu lipsită de prestanță, desuetudine, tirade de vibrantă încărcătură a trăirii exprimă patrioticele simțăminte. Construită cu o tehnică sigură, piesa se susține mai ales prin rostirea cultă, cu mireasmă de letopiseț. Un limbaj colorat, cu replici vioaie și duhlii, și o ironie fină, perceptibilă și în poznașele jocuri de cuvinte, sunt argumentele comediei
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
D. Nanu, cărora ulterior li se alătură Corneliu Moldovanu și A. Mândru. Nu întâmplător, Întâiul cuvânt începe și se încheie cu citate din Cuvântul preliminar al lui N. Bălcescu la „Magazin istoric pentru Dacia”. Interesul redactorilor se focalizează asupra sentimentului patriotic, socotit prioritar, capabil să eclipseze criteriul estetic. Componenta etică este precumpănitoare atunci când se afirmă că „nici setea de glorie, nici cea de câștig nu ne strânge la un loc, ci curata dorință de a sluji, nu literaturei [...], cel puțin avântului
FAT-FRUMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286969_a_288298]
-
se stabili în capitală, schimbând până în preajma celui de-al doilea război slujbe modeste: stipendiată de Muzeul „Al. Saint Georges”, la Biroul de presă al Fundației Regale sau la Ministerul Muncii, F. mai funcționează, din 1945, ca instructor scenic la Apărarea Patriotică, pictor decorator, regizor de culise la Teatrul Poporului din București și la Naționalul craiovean, îndrumă cercuri și cenacluri ale Sindicatelor Unite (Ilfov, București), e asistentă la Muzeul „K. Zambaccian” ș.a. Înstrăinarea de familie a tatălui (prin divorțul din anii ’20
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
înverșunată în a respinge fenomenul literar modernist. În mod cert, prin causticitatea și subiectivitatea pe care le degajă, rubricile „Multe și mărunte” și „Cronică” sunt cele mai dinamice secțiuni ale revistei. Poezia cultivată aici este una tradiționalistă, de inspirație istorică, patriotică, o poezie a nostalgiei pământului natal, scrisă de poeți minori ca Adelina Cârdei, Ion Buzdugan, George Drumur, George Voevidca, V. Bogrea, Nicolae Tăutu, Ioan Cârdei ș.a. Proză apare sporadic și este ilustrată de autori ca Traian Chelariu, Paul Mihail, Ion
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
urmare, versurile și proza sunt, de cele mai multe ori, de un nivel artistic modest: anecdotele lui Petre Dulfu și I. Pop-Reteganul, versuri ale poeților locali Al. Muntean al lui Vasile, Petru Baba, N. Țânțaru, Viora Magdu. Pe gustul redacției erau poeziile patriotice ale lui I. S. Nenițescu, dar se inserează și versuri de D. Bolintineanu și G. Coșbuc. Prozatorii care colaborează sau cărora li se republică diverse scrieri sunt Coriolan Brediceanu și Emilia Lungu, V. A. Urechia, I. Popovici-Bănățeanul, V. Crăsescu. Foiletonul
FOAIA DE DUMINECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287038_a_288367]
-
de poeții vremii, mai ales de Grigore Alexandrescu, cum se observă în poeziile apărute în „Foiletonul Zimbrului”, „Almanah pentru români”, „Almanah de învățătură și petrecere”, „Secolul” ș.a. El caută în trecutul de slavă învățăminte și îndemnuri pentru prezentul decăzut. Lirica patriotică are un caracter militant, uneori cu accente de marș eroic, iar lirica de dragoste, cu supărătoare dulcegării, nu iese din nota convențională. Peisajul predilect e acela nocturn, mângâiat de razele lunii, dar autorul nu are un deosebit simț al naturii
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
amuzantă, a cosmopolitismului lingvistic și a ambițiilor de schimbare a stării sociale, pe care le observa la burghezia în formare. Se pare că M. a scris sau a adaptat și alte piese, jucate de trupele Tardini-Vlădicescu, Luchian, Lupescu. Câteva poezii patriotice, satire și fabule, compuse cu destulă ușurință și pricepere de versificator, a publicat în „Steaua Dunării”, „Curierul”, „Bârladul” și în gazetele redactate de el: „Opiniunea”, „Curierul de Dorohoi”, „Cucoșul în pragul ușii”. SCRIERI: Fata cojocariului, Iași, 1851. Repere bibliografice: [Dimitrie
MICLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288106_a_289435]
-
domină lungul poem Spirala iederii. Mai vechea tentativă de a institui un neoromantism revoluționar este, în volumul Prima zăpadă (1990), potențată printr-un patos susținut, probabil, și de evenimentele din decembrie ’89. Prima secțiune a plachetei conține o bună poezie patriotică, chiar dacă surprinde pe alocuri exaltarea unor fapte nu rareori infirmate în istorie. Ciclurile naturii, altădată proiectate în orizontul cosmic, au căpătat acum o notă de cumințenie convențională. Structurat în patru părți, Periplu (1993) reia demersul favorit al poetului - o necontenită
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
deturnate aproape 400 milioane $ -, dar a „îmbogățit” rețeta devalizării unei bănci de către propria sa conducere cu adăugarea unui ingredient politic suplimentar. Dacia Felix fusese înființată la Cluj, pentru a contracara dominația totală a băncilor bucureștene. Ea avea o puternică semnificație patriotică locală și a fost susținută de unul dintre partidele politice puternice ale momentului, de către PUNR. În plus, devalizarea ei s-a făcut prin intermediul sau prin utilizarea numelor unor actori politici semnificativi din spațiul european și cel american. Rezultatul final a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Iosif Vulcan. S-a tradus din Pușkin (Dama de pică, Viscolul, transpuneri de I.P. Coman), Turgheniev (A. Băliban și V. Pop), J.-J. Rousseau (A. Cosma), Alphonse Daudet (Tit Bud), Herder ș.a. G. a constituit un moment de vie activitate patriotică și culturală într-o zonă a Transilvaniei în care, până la apariția acestei reviste, nu se tipărise nici un periodic în limba română. R.Z.
GUTINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287393_a_288722]
-
îl face să implore patetic amânarea sentinței definitive: „Aș plăti Eternității tribut pentru cât îmi mai îngăduie / din timpul de dincolo să mai rămân aici” (Fast cronologic). Dacă în volumul Efigiile riscului (1978), mai mult decât în cele anterioare, „puseurile” patriotice, fără valoare estetică, își găsesc locul într-un fel de proză mai mult sau mai puțin rimată (Baba Novac, Cap de răscoală, Vlad, Coșbuc și 1907), în schimb, în Copacul ascuns (1994), pe lângă pregnantul presentiment al morții (Capăt de drum
GRUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287378_a_288707]