KorAP: Find »[drukola/base=paznic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...66 67 68 ...205 >

5,114 matches

Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308

și fiziologiei individuale. Această idee care va fi dezvoltată mai târziu de Platon în Timaios ajunge una de o majoră importanță în gândirea europeană ulterioară, în special la Philon din Alexandria, în neoplatonism și în scolastică. Nerespectând acest nume „geometric”, paznicii vor uni mirese și miri care nu sunt potriviți și astfel se vor naște „copii lipsiți de o natură bună și de o soartă bună” care, ajungând mai târziu la puterea cetății, vor începe să desconsidere vechile legi și nu

Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
fapt este deja efectul unei degenerări ontologice, deoarece nu mai este vorba de o comunitate de suflete, ci de una de suflete cu trupuri; de prezența trupului se mai leagă și explicația apariției luptei pentru avere, în urma degenerării; căci, în timp ce paznicii din modelul ceresc nu posedau nimic al lor în afară de trup (și, în fond, nici acesta nu era al lor în sensul de a dispune liber de el, ci aparținea corpului metafizic al cetății), dezordinea matematică a timpului genezei ajunge să

Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
aș numi „primatul lui a ști asupra lui a fi”. Iată, de pildă, trei contexte în care acest principiu ni se pare activ. Orice „vulgată” a expunerilor Republicii reține faptul că Platon proiectează aici o cetate în care filosofii conduc, paznicii apără, iar restul muncesc. Dar ceea ce scapă acestei imagini este relația specială pe care filosofii o au față de ceilalți: ei știu ceea ce ceilalți sunt. Desigur, aceasta fiindcă ei decid, proiectează, reduc sau augmentează, manipulează sau conduc spre adevăr populația cetății

Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
răspunsul la cea de-a doua întrebare, privind natura filosofului din Republica comparată cu a filosofului din Phaidros sau din Sofistul, ne situăm în preajma problemei legitimității minciunii politice. Platon pretinde ca, în numele distribuției puterii în cetatea lui, filosofii pot minți paznicii că aceștia din urmă s-ar fi născut din pământ, pentru ca ei să îl poată apăra mai bine, ascunzându-le acestora adevărații lor părinți: celebrul mit al fiilor gliei pare astfel o hiperbolă a exemplului restituirii armelor, în care asumarea

Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
reală, lucru care subminează paralela extensivă între individ și cetate”. Nivelul de înțelegere de unde pleacă o asemenea opoziție, mai ales într-un comentariu la Platon, nu pare a fi adecvat chestiunii. Cf. Republica, 546d: a)gnoh/santej oi( fu/lakej - paznicii, ajungând ignoranți... Cf. Republica, 462b-e. Termenul este tradus ca atare de A. Cornea, iar sugestia îi aparține. Cf. Republica, 545d, trad. noastră. Annas, op.cit., p. 376. G.W.F. Hegel, Lecții despre Platon, trad. Radu Gabriel Pârvu, Ed. Humanitas, București

Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387

nou mod de a ține contabilitatea trebuie să fie acceptat de ei pentru a putea fi considerat o îmbunătățire creativă. Prin urmare, o societate poate fi definită ca suma indivizilor din ariile de specialitate legate între ele - de la arhitecți la paznicii grădinilor zoologice și de la mame la utilizatorii terminalelor de calculator. Tabelul 16.3 prezintă unele dintre modurile în care societatea poate influența frecvența și intensitatea noilor „meme”. Și aici, ca și în tabelele precedente, lista va fi utilă atât ca

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191

uscat, s-a-nghețat la obraz și ne-ntrebam: „caru’ asta mare, vede și a noastră casă dragă?”. Mulți deportați Își amintesc că li se dădea liber de Crăciun sau În Ajun și primeau chiar porții suplimentare de mîncare - inclusiv unt - din partea paznicilor ruși, din care Încercau să Încropească o prăjitură, care, așa cum reiese din descrierea unui deportat, „era mai bună decît un tort de Crăciun”. Totul era apoi urmat de reprize de „Noapte liniștită, noapte sfîntă”. Pe lîngă aceste sărbători, pentru mulți

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
palton, rupsesem buzunarele și avea căptușeala, și am băgat toate... mai puneam ceapă, una, alta acolo, ca să duc și la fete din cameră. Deși impresionantă, grija ei pentru colegele de cameră a atras În cele din urmă atenția unuia dintre paznici, care a surprins-o luînd legumele. Mișcat de rana care nu i se vindecase Încă, dar simțindu-se trădat, paznicul o Întreabă: Te-am dat la grădină și ia uite, ce ai făcut? De ce ai furat de acolo? De ce n-

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
fete din cameră. Deși impresionantă, grija ei pentru colegele de cameră a atras În cele din urmă atenția unuia dintre paznici, care a surprins-o luînd legumele. Mișcat de rana care nu i se vindecase Încă, dar simțindu-se trădat, paznicul o Întreabă: Te-am dat la grădină și ia uite, ce ai făcut? De ce ai furat de acolo? De ce n-ai mîncat acolo cît vrei tu?... Hai... ce să fac cu tine?. Din fericire, paznicul avea o slăbiciune pentru Hrușcă

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
Încă, dar simțindu-se trădat, paznicul o Întreabă: Te-am dat la grădină și ia uite, ce ai făcut? De ce ai furat de acolo? De ce n-ai mîncat acolo cît vrei tu?... Hai... ce să fac cu tine?. Din fericire, paznicul avea o slăbiciune pentru Hrușcă, ceea ce a salvat-o pe aceasta de la o pedeapsă aspră. Mai tîrziu, cînd Hrușcă a fost trimisă să lucreze În spital, Îngrijind deportații, a fost trimisă, din bunăvoința aceluiași paznic, Înapoi În România, Împreună cu un

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
fac cu tine?. Din fericire, paznicul avea o slăbiciune pentru Hrușcă, ceea ce a salvat-o pe aceasta de la o pedeapsă aspră. Mai tîrziu, cînd Hrușcă a fost trimisă să lucreze În spital, Îngrijind deportații, a fost trimisă, din bunăvoința aceluiași paznic, Înapoi În România, Împreună cu un convoi de deportați bolnavi. Astfel de dovezi de bunătate din partea rușilor nu erau singulare, așa cum Își amintesc mulți deportați. Rușii... sînt oameni buni, Înțelegi? Nu sînt oameni răi. Nu sînt un popor violent. Nu aveau

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
și chiar periculoasă pentru unele. Munca În mine sau la pădure era mult mai dificilă pentru femei, deși multe dintre ele erau obișnuite cu munca În ferme. Cu toate acestea, erau nevoite să se dezbrace și să se spele În fața paznicilor ruși, cei mai mulți bărbați, ceea ce era umilitor pentru ele. Mai mult decît actul de „a-și face necesitățile” În fața prietenilor sau a celor dragi, faptul că erau privite și uneori chiar atinse de gărzi era de-a dreptul Înspăimîntător pentru ele

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
Corola-publishinghouse/Science/287934_a_289263

debut, Dospirea ploii (1971), este evidentă această predispoziție de a trata pictural detaliile, ascultând mai puțin de logica extatic-contemplativă a temei și mai mult de stilistica barocă a aglomerării și contorsiunilor, dezvoltată în următoarele cărți de versuri, Nuntă călătoare (1974), Paznic al grădinilor (1975), Ce se cuvine (1977), Insomniile trandafirilor (1983). La nivelul secvențelor scurte, juxtapuse în frize decorative, gramatica descripției este deja constituită pe un principiu de abolire violentă a perspectivei, ceea ce duce la dizolvarea departelui în aproape și a

LUPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287934_a_289263]
Destul de plat în ansamblu, stufos fără strălucire, aparținător unei poetici prozastice deloc revoluționare, bogat însă în detalii, romanul transpune în cele din urmă destul de plauzibil constituirea unei personalități. SCRIERI: Dospirea ploii, pref. Marin Sorescu, București, 1971; Nuntă călătoare, București, 1974; Paznic al grădinilor, București, 1975; Ce se cuvine, București, 1977; Întocmirea chipurilor, București, 1980; Alegoria timpului și a iubirilor, București, 1981; Insomniile trandafirilor, București, 1983; Singuri și fericiți, București, 1984; Livada cu aripi, București, 1988; Cocoșul de tablă, București, 1989; Prăbușirea

LUPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287934_a_289263]
Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318

Roman și Școala Națională de Viticultură din Chișinău, terminată în 1938. În 1940 trece bacalaureatul și devine student la Facultatea de Agronomie din București. În perioada școlarității, neobișnuit de lungă (începe cursurile secundare târziu), lucrează ca ucenic brutar, acrobat, salahor, paznic, zidar, impiegat, electrician, pedagog, iar după licență (1946) este angajat agronom la Camera Agricolă a județului Roman. Între 1948 și 1960 lucrează ca profesor la Liceul Agricol din Alexandria și la Liceul Horticol din Turnu Măgurele, iar între 1960 și

MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392

pace: Domnu-i cu tine” (Mângâiere). Se valorifică în cheia folclorului de inspirație religioasă toposul luminii cerești și acela al răsăririi stelei ce vestește marea minune : „Lumini lucesc la gura mormântului deschis,/Întunecimea piere o clipă-n toată firea.../ Hristos învie!.../ Paznici, să fie vouă vis,/ Lumina vă vorbește, v-au înlemnit uimirea!// Lumină din lumina cerescului cuprins/ Lucește-acum pe chipuri, îl-înalță biruința” (Hristos a înviat). Poetul însuși se crede un apostol al lui Hristos, profetizând în „versuri cu foc arzătoare”, pe

MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313

cântec sau rugăciune ce simt acum?/ E cântec sau rugăciune faptul că trec pe lângă zidurile dărâmate?...” De îndată ce văluri de întuneric împiedică vederea, fantezia se complace în mister; la malul apelor, focuri nocturne „vestesc comori” (Cântec sau rugăciune), jos, „lângă pământ”, paznici și câini dormitează, pe când „focuri blestemate scot limba pe comori”. Poetul e interesat de arhetipuri, dar nu în măsura în care ele îi acaparează pe Blaga și pe Voiculescu. Aproape despuiate de aura vechimii, aici funcția lor e mai curând de nuanță decorativă

MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337

referă Lenin nu se aplică nicidecum proletariatului doar prin intermediul fabricii, ci și prin intermediul cazărmilor, al birocrației moderne și al Întreg mecanismului aparatului de stat burghez centralizat... Ultracentrismul susținut de Lenin este marcat, În Însăși esența sa, de spiritul steril al paznicului de noapte (Nachtwachtergeist), nu de un spirit pozitiv și creator. El s-a concentrat mai mult asupra controlării partidului, nu asupra Îmbogățirii lui, asupra Îngustării, nu a dezvoltării lui, asupra Înregimentării, nu a unificării lui”. Esența dezacordului dintre Lenin și

În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660

În registrul nostru de progrămări fluieră vîntul, telefonul nu sună nici să-l picuri cu ceară, iar locul e la fel de mort ca Întotdeauna. Mă uit În jur. Nici picior de client. Singura mișcare de pe etajul nostru e furnizată de Len, paznicul nostru, care-și face turele de control, și are un aer la fel de sastisit ca și noi, ceilalți. Și cînd mă gîndesc cum era nu demult la Barneys din New York, numai viață, culoare și agitație, și oameni care cumpărau rochii de

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
asta i-au vopsit deja părul În altă culoare și i-au schimbat hainele, spune blonda cuprinsă de isterie. Acum e deja În drum spre Tailanda! — Doamnă, intrările În tîrg au fost Închise imediat ce-am primit Înștiințarea, spune un paznic pe un ton cît se poate de grav. Nu intră și nu iese nimeni pînă nu găsim acest copil. Ok, ar cam fi cazul să iau situația În mîini. Trebuie să le spun c-a fost alarmă falsă. Da. Pur

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
numărul pe pilot automat, iar el Îmi Întinde sacoșa. — I-a dispărut copilul... și ea Își vede de cumpărături? zice blonda absolut șocată. — SÎnteți vă rog drăguță să ne faceți o descriere detaliată a copilului, doamnă? mă Întreabă unul dintre paznici. Am informat deja poliția și sîntem pe punctul de a anunța și aeroporturile... N-o să mai mint cît oi trăi. În vecii vecilor. — Eu... ăă... Vocea nu vrea deloc să mă asculte. Probabil că ar trebui să... vă explic ceva

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
zic, Înșfăcînd-o pe Clementine din mîna lui Suze, cu glasul ușurat. Vino aici, Tallulah-Phoebe! O strîng pe Clementine tare la piept, În Încercarea de a camufla faptul că ea se Întinde disperată Înapoi spre Suze. — Acesta este copilul dispărut? Un paznic o cîntărește din ochi pe Clementine. — Copil dispărut? Suze nu-nțelege nimic. Se Întoarce și remarcă mulțimea din jurul nostru. — Bex, ce naiba... Am uitat complet că ai luat-o pe Tallulah-Phoebe cu tine la masă! zic cu glasul strident. Proasta de

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
printre bagaje și mă pregătesc de decolare. — Mama! Clementine Încă mai Întinde brațele după Suze. — Mama! — Dumnezeule! Fața lui Suze se luminează ca un far. — Ai auzit? A zis mama! Ce fată isteață! — Trebuie să plecăm acum, le spun repede paznicilor. Vă mulțumesc foarte mult pentru ajutor, aveți un sistem de securitate de nota zece... Ia stați așa. Unul dintre bodyguarzi se Încruntă, suspicios. — De ce i-a spus copilul „mama“ acestei doamne? — Pentru că... așa Îi spunem noi, Mamie, zic disperată. Tallulah-Phoebe

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
Corola-publishinghouse/Science/286946_a_288275

zidite din truda generoasă de robi români. Pentru noi înseamnă tot: trecut, prezent, viitor, ființă sau neființă.” Majoritatea articolelor și contribuțiilor literare au un caracter protestatar și combativ. Versurile sunt semnate de N. I. Herescu (Cântec de jale), Ion Minulescu (Jalea paznicului), George A. Petre, George Todoran, Iustin Ilieșiu, L. Dimulescu, Dimitrie Danciu, V. Copilu-Cheatră, Neculae Rusu, Ion Pillat (Sonete), Eugen Jebeleanu (Veacul de grație), Al. T. Stamatiad, Claudia Millian, Ion Th. Ilea, Const. Salcia, Radu Gyr, iar proza de Ionel Teodoreanu

FAMILIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286946_a_288275]
Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471

confidențialității 148 Acțiunile secrete și activitatea de informații 154 Capitolul 5. Spion contra spion: activitatea de contrainformații 159 Clasificarea informațiilor 160 Securitatea 167 Contraspionajul 172 Activități contrainformative multidisciplinare (MDCI) 180 Dezinformare și contradezinformare 184 Analiza contrainformativă 197 Capitolul 6. Controlul paznicilor: managementul culegerii informațiilor 199 Caracterul secret și controlul 199 Expertiză și strategie 205 Serviciile secrete și „era informațională” 216 Activitatea de informații și democrația 220 Capitolul 7. Două perspective asupra lumii informațiilor 241 Istoricul viziunii americane 243 Activitatea de informații

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]