4,633 matches
-
îngăduitor: - Pe ce clasă ești? Îi răspunsei că eram pe-a patra normală și că aveam optsprezece ani. - Școala e de vină, zise el, că gândiți astfel. Dar o să schimbăm noi și școlile. Nu mă îndoiam. Pătrunseseră repede în ele. Pedagogul verde intra în sala de mese ca un adevărat stăpân, subdirectorul Lascăr se ferea din calea lui, iar directorul Ionașcu stătea mai mult închis în casă (care se afla în incinta școlii), nu prea îl mai vedeam prin clase. - De la
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
martiri, de care voi, regățenii, nu știți nimic. - Aflăm de la voi, i-am răspuns. Povestiți-ne! - Asta și facem! Tata, la Brașov, s-a dus la un ziar și a scris. - Bine, Codrine și tu ce faci în București? - Sunt pedagog într-un internat. Nu l-am întrebat unde. Știam că îl puteam găsi acolo seara la cantină... Ne-am despărțit, ne-am spus la revedere și am plecat. Am revenit, câteva zile mai târziu, să-l revăd, dar nici atunci
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
treia zi după rebeliune, mi se povesti, intraseră prin clase militari cu căști de oțel pe cap și făcuseră percheziție pipăindu-i pe fiecare dacă n-au pistoale, căutară și prin bănci și pe sub saltelele din dormitoare. Nu găsiseră nimic. Pedagogul verde, care înființase în școală "frățiile de cruce", dispăruse și nu se mai întorsese. Nimeni nu spuse nimic elevilor care fuseseră recrutați, își vedeau de învățătură ca și când nimic nu s-ar fi întîmplat. Blândul Bădilă, care fusese șeful frăției de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
trecut omul de la hrana bazată pe rădăcini și carne crudă la alimente ultrarafinate. Avem febră puternică. Ni se schimbă, probabil, aura. EDUCAȚIE Meseria de dascăl trebuie să aibă ieșire la zâmbet. Nu poate fi verticalizat viitorul cu ajutorul unei școli cocoșate. Pedagogul slab îi confiscă tânărului responsabilitatea. Adică aproape totul. Școala mediocră transformă copilul în maimuță. Ori în papagal. Diplomele pentru școala vieții le dă strada. Uneori chiar maidanul. Greu se lasă mârlănia manipulată de educație. Vocația crește din modele. Școala nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cu măiestrie sfânta răzvrătire creatoare a elevilor. Bucuria elevului e să-și prindă profesorul în flagrant delict de ignoranță. Cu cele mai bune intenții, școala și familia pot face din educație o iresponsabilă sâcâială. O carte valoroasă poate deveni un pedagog național. Școala imbecilă torturează memoria și zaharisește inteligența. Obligația școlii e să moștenească uimirea. Maestrul desenează aripile. Învățarea zborului intră în atribuțiile discipolului. Educația nu e contagioasă precum guturaiul. Educatorul mediocru și-a dorit întotdeauna elevi ascultători, adică blegi. Copilul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
echipamentul moral al tinerilor este deformat și incomplet. Apa are nevoie de maluri, copilul de părinți. Adolescența înseamnă aripă de cocor. Într-o societate dezorientată, școala devine o trambulină spre vid. Școala trebuie să deschidă căi, nu să castreze speranțe. Pedagogul care se oferă ca model își pregătește discipolii spre trecut, nu spre viitor. Unii au înțeles că reforma învățământului înseamnă să-l predăm pe Einstein la grădiniță. Când dascălul o merită, iubirea discipolului devine torențială. Școala trebuie să vitaminizeze binele
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
valori semantice prin deraierea sensurilor denotative și proiectarea lor în planul conotațiilor celor mai neașteptate. Unul din aforismele lui, sună astfel : „Ne străduim din răsputeri să lăsăm urme eterne pe zăpada vremii”. Aș nota, în încheierea acestei evocări a omului, pedagogului și scriitorului Vasile Ghica, ideea că urmele lăsate pe terenul expresiei aforistice, la noi, vor rămâne atâta timp cât va vremui limba română, în care și-a zidit, cu modestie pilduitoare, căsuța gândului și a sufletului său. C-tin Parfene De același
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
din carte se coagulează în jurul unei idei centrale: România are și oameni de valoare, pierduți, adevărat, în marea masă ocupată cu nevoile existențiale și tocmai de aceea, autorul i-a scos la suprafață ca exponenți ai spiritului românesc și, poate pedagogi, prin exemplu personal, pentru cei derutați de complexitatea perioadei istorice prin care navigăm fără voia noastră. PS. Apărută în - Postfață (pag.361-363) la volumul Ion N.Oprea „Românii așa cum sunt”, Editura PIM Iași/2011 - plus portret pe manșeta coperții III
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93058]
-
da copilului să opereze decât cu lucruri pe care le-au înțeles pe deplin. Pe deplin, fără umbră de îndoială, fără umbră de nesiguranță. L-a științele ce se memorează (respective la partea lor, care se memorează), cartea-i tot, pedagogul nimic. La științele (respective la părțile lor) care cer dezvoltarea judecății copilului cartea trebuie alungată din școală ca un ce periculos, căci pedagogul e-aicea tot. Apoi mai trec în clase superioare și copii nepreparați bine. Ce faci cu aceștia
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nesiguranță. L-a științele ce se memorează (respective la partea lor, care se memorează), cartea-i tot, pedagogul nimic. La științele (respective la părțile lor) care cer dezvoltarea judecății copilului cartea trebuie alungată din școală ca un ce periculos, căci pedagogul e-aicea tot. Apoi mai trec în clase superioare și copii nepreparați bine. Ce faci cu aceștia? La științele judecății trebuie să iei lucrul vecinic de la-nceput; algebra să nu fie mai grea pentru orișicine decât calculul cu numere de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
a Universității tot aici, iar în 1904 a susținut examenul de capacitate pentru geografie (principal) și cosmografie, secundar. Ce-i mai important, a făcut studii de specialitate în Germania. Interesant este cum a fost numit aici ca director. Aveam un pedagog - unul înalt, cu o față de salahor, care dintr-un impuls de neexplicat, mai anul trecut s-a apucat, cu de la sine putere, să-i tundă pe toți elevii din ultima clasă, chiar înaintea vacanței de iarnă. Urmarea, elevii au
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
mai anul trecut s-a apucat, cu de la sine putere, să-i tundă pe toți elevii din ultima clasă, chiar înaintea vacanței de iarnă. Urmarea, elevii au făcut un gest pe care nu știu cum să-l calific. L- au imobilizat pe pedagog și, la rândul lor l-au tuns în fața întregului internat. - Cum așa... Dar pedagogul nu-i tot un fel de profesor? Adevărul este că era puțin îngrijorat. Văzuse uniforma impresionantă a elevului, cu petlițe, și nu-și putea închipui un
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
toți elevii din ultima clasă, chiar înaintea vacanței de iarnă. Urmarea, elevii au făcut un gest pe care nu știu cum să-l calific. L- au imobilizat pe pedagog și, la rândul lor l-au tuns în fața întregului internat. - Cum așa... Dar pedagogul nu-i tot un fel de profesor? Adevărul este că era puțin îngrijorat. Văzuse uniforma impresionantă a elevului, cu petlițe, și nu-și putea închipui un altul asemeni lui, în postura de frizer adhoc. Imaginea cea mai realistă a prototipului
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
cea mai realistă a prototipului de elev trebuia să fie, după mintea lui, a unui băiat stând disciplinat în bancă, cu o carte sau un caiet în față, sau în sala de meditații, făcându-și temele. Un elev tunzând un pedagog, de neînchipuit! - Ce legătura are domnul director Mitru cu acest fapt? - După incident Ministerul a intervenit, pentru că nici pedagogul, nici elevii nu fuseseră pedepsiți, prin schimbarea directorului. - Aha, deci atunci a fost numit d-l. Mitru... - Nu, atunci a fost
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
bancă, cu o carte sau un caiet în față, sau în sala de meditații, făcându-și temele. Un elev tunzând un pedagog, de neînchipuit! - Ce legătura are domnul director Mitru cu acest fapt? - După incident Ministerul a intervenit, pentru că nici pedagogul, nici elevii nu fuseseră pedepsiți, prin schimbarea directorului. - Aha, deci atunci a fost numit d-l. Mitru... - Nu, atunci a fost numit un domn din Huși care, deși profesor de mare prestigiu, nu făcea parte din corpul didactic al școlii
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
de atunci. Se apropiase subdirectorul care, după ce ascultase interesat un timp, interveni: - A venit în școală în martie 1925 împreună cu delegatul Ministerului, numai că, pe scurt, atmosfera nu-i era prielnică. După numire, știind situația din școală, îl concedie pe pedagog și-i elimină pe elevii frizeri. Apoi l-a numit secretar la bibliotecă pe Jean Livescu. - Domnul care ne-a citit anunțul despre desfășurarea examenului de admitere! - Exact! Dumnealui a făcut multe pentru școală. Fiindcă bântuia scarlatina, cu aprobarea Ministerului
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
de conducere ale componentelor de dezvoltare, organizatorice sau comunicative ale activității precum și de raportul dintre activitățile teoretice și practice au fost Împărțite În trei stiluri, condiționate de proprietățile tipologice ale sistemului nervos: organizatoric-comunicative, constructiv organizatorice, constructiv comunicative. Stilul organizatoric-comunicativ specific pedagogilor de tip puternic, cu mobilitate ridicată a sistemului nervos. Caracteristicile sale de bază sunt: plan scurt și concis, lecții conturate schematic; viteza și claritatea organizării grupelor la Începutul lecțiilor; cerințe active de executare a tuturor indicațiilor; caracter creativ și divers
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
a fost o pană de curent electric care a ținut câteva ore. Fanfarele cu notiști n-au mai putut cânta și singura care a evoluat pe întuneric a fost fanfara de la Cozmești". George Dulce Antohi este și un foarte bun pedagog. Cunoscând toate instrumentele de suflat, el crește noi generații de instrumentiști din comună. Trei ani, cât a mers la vânătoare în Cozmești, Ceaușescu dorea să asculte fanfara. Pădurile din împrejurimile satului Cozmești erau un loc ideal de vânătoare de mistreți
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
în vârstă se remarcă profesorii A.I. Doncenco la tubă, P.I. Focșa la trombon, V. Pribora și I. Teacă la trompetă, I.C. Gromakov la bariton, saxofon, K. Topolnițki și A. Chițan la clarinet, I.Ivanes la bariton. O altă pleiadă de pedagogi mai tineri au suplinit această secție pe când director era cel care cânta la trombon, Gr. Zănoagă. A crescut numărul de elevi la această secție și evident numărul de profesori. Dintre profesorii mai tineri fac parte D. Cojoc, V. Mârzac, M.
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
fiind practicate în cu totul alte scopuri decât la vechii greci (în general pregăteau indivizii pentru război). Perioada Renașterii, prin ideile sale profund umaniste, reconsideră practicarea exercițiilor fizice. Apar, în acest sens, consemnări la scriitori și mai ales la marii pedagogi ai vremii: Vittorino da Feltre, Hieronymus Mercurialis (în lucrarea „Ars gymnastica”), Rabelais (în „Gargantua și Pantagruel”), Komensky, Amos, J.J. Rousseau, Pestalozzi, Locke etc. (Ceaușescu, 2002, pp. 26-50) Sfârșitul sec. al XVIII-lea și sec. al XIX-lea marchează lărgirea preocupărilor
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
a gladiatorilor. În evul mediu, perioadă caracterizată, așa cum aminteam în capitolele introductive, de un regres datorat ignorării importanței practicării exercițiilor fizice, aveau acces la educația cavalerească numai nobilii, de care se ocupau preceptorii. În epoca Renașterii, grație contribuției unor mari pedagogi ai timpului, se pune mare accent pe educarea tinerilor pentru formarea personalității integrale, astfel că educația fizică începe să fie tot mai prezentă. În această etapă întâlnim maeștri de scrimă, călărie sau dans. În secolul al XIX-lea sunt deseori
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de percepere a propriilor mișcări și de reglare conștientă a execuției; 3. obișnuirea cu analiza mișcărilor după fiecare execuție; 4. să gândească și să găsească noi soluții de executare a unor acțiuni. b) Funcția selectivă - determinată de măsurile pe care pedagogul le ia pentru ca exercițiile fizice selecționate să fie adaptate particularităților individuale ale subiecților. In acest sens se urmărește: utilizarea modelelor operaționale structurate de așa manieră încât să evidențieze influențele programate; organizarea diferențiată a modalităților de repetare a exercițiilor fizice în
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
pe aceeași temă”, iar această influență este denumită stil, adică nota personală în care poate fi executat un procedeu tehnic, datorită particularităților fizice și psihice al executantului (Dragnea, 1996, p. 135). Trăsături fundamentale ale formei (tehnicii) În procesul instructiv-educativ, atât pedagogul cât și executanții au datoria de a cunoaște particularitățile principale și cele mai importante elemente ale structurii mișcărilor. Aceste particularități sau trăsături caracteristice ale formei mișcărilor sunt într-o strânsă interacțiune și se condiționează reciproc. Martin (citat de Dragnea și
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
vie, complexă, ea evoluează continuuu, în strânsă legătură cu dezvoltarea societății ale cărei acțiuni, aspirații și realizări le reflectă. Despre importanța studiului limbii ca mijloc puternic de cunoaștere a tezaurului culturii poporului și de educare în spiritul dragostei de patrie, pedagogul Ușinski spunea: În limbă se întruchipează tot poporul și patria lui, în limbă, prin forța creatoare a spiritului poporului, se transformă în gândire, în imagini și sunet cerul patriei, aerul, formele fizice, climatul ei, câmpiile, munții, pădurile și râurile, furtunile
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
cu învățătorul și numai dacă nu știe, va fi ajutat de clasă sau de învățător. Este necesar ca elevii să fie obișnuiți să consulte permanent Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație. II. 4.3. Metode și procedee Cercetările întreprinse de pedagogi au scos la iveală că orice metodă s-ar folosi, se poate stimula inițiativa și responsabilitatea elevului, capacitatea de alegere și decizie. Oricare metodă oferă largi posibilități de a-i antrena pe elevi la propria lor instruire și educație. Metoda
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]