8,364 matches
-
despre care se vorbește în dialog este iubirea homosexuală, mai exact o subspecie a acesteia: paid-erastia. Amintesc că relația paid-erastică era dublată de una paid-agogică, adică o relație erotică decompensată de una educativă era, să spun așa, echivalentă hărțuirii sexuale. Pedagogia pederastică (abolită o dată cu trecerea adolescentului spre altă vârstă) prelungită transformă pe eros în phylia, dorința devine afecțiune. Urmează că „în pederastia greacă, oricât de străină ar fi ea de erotica noastră, nu se află nimic morbid”. Un repede rezumat, acum
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
en scène le procède du «faire semblant»”. Dar orice analogie presupune exemplaritățile, modelul. Putem înțelege acum cât de importante sunt în plan practic Ideile, și în principal Ideea de Bine. Dar ce este, în fapt, un bun cetățean? Ținta oricărei pedagogii sociale este, așa cum s-a mai spus, formarea virtuții. Numai cine are virtute și curaj se poate numi bun cetățean. „Date fiind concepțiile lui Platon privind cunoașterea Binelui și rolul educației de a face posibilă o viață virtuoasă, este lesne
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cultural-raționalul le-a permis anumitor autori să interpreteze intransigența lui Platon față de artă ca o opoziție tranșantă a celor două concepte: logos și mythos. „Se știe că Platon a construit politicul, (și concomitent a delimitat filosoficul ca atare) excluzând din pedagogia cetățeanului și, mai general, din spațiul simbolic al cetății, miturile și formele majore ale artei care le erau atașate (. . .) Decizia platoniciană cu privire la mituri se sprijină pe o analiză teologico-morală a mitologiei: miturile sunt ficțiuni, și aceste ficțiuni povestesc minciuni profanatoare
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
obligate la un număr limitat de configurații rezultate din constrângerile de natură sintactică și din cerința de consistență logică. Numai aici aflăm explicația justă a „egiptomaniei” platoniciene, a înclinației sale accentuate pentru canonism și schematism. Conectarea produsului iconic la o pedagogie convergentă a virtuții permite un anume control al interpretărilor. Și tocmai din acest motiv, fie că ne place, fie că nu, Platon nu era un adept al democrației. Gramatica limbajului e, oricum am privi lucrurile, mult mai severă decât regulile
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de lacunele existente în capacitatea de percepție a copiilor, de dificultățile înțelegerii unui text științific; el nu cunoaște cauzele abaterilor disciplinare repetate, nu are experiența diversității problemelor adolescentului sau a reacțiilor, uneori neașteptate, ale grupului școlar ș.a.m.d. Desigur, pedagogia și metodica l-au învățat ce metode și procedee pot fi utilizate, dar acestea trebuie aplicate având în vedere specificul clasei, al unui anume elev și, mai ales, situația, problema concretă. Astfel, psihologia școlară capătă statutul de disciplină resursă, potențial
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care ne pot duce la un mai înalt grad de certitudine cu privire la influența și valoarea unor metode și procedee folosite de profesori, cât și la soluționarea altor probleme de ordin instructiv-educativ. În mod firesc, psihologia școlară este strâns legată de pedagogie, știința educației, a formării conștiente, intenționate a individului. Aceasta abordează însă procesul educativ în toate aspectele sale și din mai multe puncte de vedere. De pildă, psihologia se ocupă prea puțin de scopurile educației sau de aspectele metodice ale educației
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
însă procesul educativ în toate aspectele sale și din mai multe puncte de vedere. De pildă, psihologia se ocupă prea puțin de scopurile educației sau de aspectele metodice ale educației fizice care însă sunt abordate pe larg de către pedagog. Apoi, pedagogia studiază acțiunile educative și rezultatele lor nu doar din punct de vedere psihologic, ci și din punct de vedere igienic (dacă ele nu dăunează sănătății), din punct de vedere moral și din punct de vedere economic (problema costurilor nu poate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nu doar din punct de vedere psihologic, ci și din punct de vedere igienic (dacă ele nu dăunează sănătății), din punct de vedere moral și din punct de vedere economic (problema costurilor nu poate fi neglijată în practică). De aceea pedagogia stabilește care să fie structura unei școli, ce anume să se predea elevilor, ce metode și materiale pot fi utilizate etc. Psihologul nu ia decizii finale, nu face decât constatări și recomandări necesare pedagogului, ca om de știință, ori profesorului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
stabilește care să fie structura unei școli, ce anume să se predea elevilor, ce metode și materiale pot fi utilizate etc. Psihologul nu ia decizii finale, nu face decât constatări și recomandări necesare pedagogului, ca om de știință, ori profesorului. Pedagogia are, în schimb, un caracter normativ. Ea dă indicații precise, unele absolut obligatorii, altele facultative, care constituie un ghid al activității instructiv-educative desfășurate în școală. Să luăm, de exemplu, problema introducerii filmului la lecție, problemă pusă acum șapte decenii, când
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dar în proporții moderate). Din păcate, pedagogii au subestimat impactul filmelor proaste vizionate în afara școlii și doar în puține țări s-a organizat o instruire sistematică în vederea aprecierii filmului artistic. Deși, în mod evident, psihologia școlară se află permanent în raport cu pedagogia nu credem că ar trebui să o socotim „o subramură” ori „o ramură” a „teoriei pedagogice” Ă așa cum o consideră D. Ausubel (pp. 29 și 38). Ea constituie o știință psihologică atât prin obiectul ei, prin metode, cât și prin
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ramură” a „teoriei pedagogice” Ă așa cum o consideră D. Ausubel (pp. 29 și 38). Ea constituie o știință psihologică atât prin obiectul ei, prin metode, cât și prin caracteristicile rezultatelor obținute. Se poate spune că este o „știință auxiliară” pentru pedagogie. Pedagogia se sprijină pe mai multe științe, așa cum a reieșit din cele amintite mai sus. Dintre toate, psihologia este cea mai importantă, întrucât cele mai dificile probleme din punct de vedere al instrucției și educației sunt cele ale dezvoltării psihicului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a „teoriei pedagogice” Ă așa cum o consideră D. Ausubel (pp. 29 și 38). Ea constituie o știință psihologică atât prin obiectul ei, prin metode, cât și prin caracteristicile rezultatelor obținute. Se poate spune că este o „știință auxiliară” pentru pedagogie. Pedagogia se sprijină pe mai multe științe, așa cum a reieșit din cele amintite mai sus. Dintre toate, psihologia este cea mai importantă, întrucât cele mai dificile probleme din punct de vedere al instrucției și educației sunt cele ale dezvoltării psihicului. O
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
psihologia a avut și un aport de ordin istoric: la începutul secolului psihologii au inițiat cercetări în școli și sub impulsul lor s-au organizat primele experimente pedagogice. Așadar, putem vorbi despre contribuția psihologiei școlare la introducerea metodei experimentale în pedagogie. Experimentul pedagogic este extrem de complex, fiindcă trebuie avute în vedere numeroase variabile, ținând atât de ambianța școlară, de profesor, cât și de factorii inerenți elevilor, subiecți de o mare diversitate. De aceea experimentul în școală capătă un caracter interdisciplinar; în cadrul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
are practica pedagogică desfășurată sub îndrumarea și conducerea atentă a unor profesori cu multă experiență. Dar practica fără teorie e oarbă. Orice metodă, orice atitudine adoptată trebuie să fie luminate de înțelegerea mecanismelor prin care ele duc la bune rezultate. Pedagogia discută sub diverse aspecte modul optim de desfășurare a procesului de învățământ, psihologia școlară dezvăluie complexitatea situațiilor, a reacțiilor posibile din partea elevilor, ceea ce ne ajută în practică pentru a preveni unele erori, pentru a fi conștienți de unele deficiențe și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
conștienți de unele deficiențe și a căuta soluții. Dificultatea majoră rezidă în faptul că procesul de instruire și educație este dependent de o multitudine de factori, încât în puține cazuri ne aflăm într-o situație tipică descrisă în manualul de pedagogie sau în cel de psihologie. De aceea profesorul trebuie imediat să adapteze unele indicații generale la o problemă specifică. Adeseori nici nu are timp de reflexiune. Ca urmare, i se cere intuiție și reacție promptă, ceea ce nu este deloc ușor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
diferite mijloace de înregistrare, însă se preferă notarea manuală, cât mai fidelă, pentru a nu determina anumite rețineri în relatare. Reușita metodei este asigurată de măiestria și experiența practică în dirijarea conversației și de cunoștințele teoretice din domeniul psihologiei și pedagogiei. Interpretarea rezultatelor nu ridică probleme deosebite atunci când convorbirea a fost bine proiectată și dirijată. Chestionarul este un set de întrebări, bine organizate și structurate pentru a obține date cât mai exacte cu privire la o persoană sau un grup de persoane, și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
bunici, mătuși, unchi, veri, prieteni, vecini iau parte, în mod permanent sau doar din când în când, la viața familiei respective. Aceste persoane pot să joace un rol important influențând, în unele cazuri, natura relațiilor copilului cu părinții. „Ceea ce complică pedagogia familială Ă arată André Berge Ă, este numărul de jurisdicții cărora trebuie să li se supună copilul... Sunt familii în care cea mai mică măsură de ordin educativ stârnește strigătele de indignare ale bunicilor, unchilor, mătușilor, prietenilor etc., care își
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Imitația este într-adevăr foarte importantă, în special în cazul copiilor. Vorbirea, mersul, învățarea mânuirii obiectelor casnice, toate se învață imitând părinții, adulții. Imitația rămâne importantă pe toate treptele învățământului, în cazul învățării senzorio-motorii și nu numai. Pe drept cuvânt, pedagogia subliniază rolul fundamental al exemplului profesorilor Ă în toate privințele. În al doilea rând, fiziologul rus citează cazuri când se formează legături temporare, deși ambii excitanți ce intervin sunt indiferenți (n-au nici o importanță pentru organism). Iată un astfel de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
menține bursa. Interesul direct sau indirect este o pârghie principală în efortul de asimilare a cunoștințelor, chestiune asupra căreia vom reveni. Așadar, deși I.P. Pavlov a întreprins studii asupra câinilor, el a făcut constatări care confirmă reguli bine cunoscute de pedagogie. Dar explicația sa a rămas la un nivel elementar, fiindcă, deși în învățare se formează legături între centrii nervoși, numărul și complexitatea lor e mult mai mare decât ceea ce a postulat marele fiziolog, la începutul secolului nostru. b. În același
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
177). În acest scop psihologul american va susține importanța activizării elevului, „a problematizării”, a participării sale efective la formularea de probleme și la soluționarea lor. Strânsa legătură între acțiune și gândire demonstrată de J. Piaget a stimulat noile tentative ale pedagogiei de a activa cât mai mult spiritul tinerii generații. 5. Tipuri de învățare tc "5. Tipuri de `nv\țare " În cartea sa Condițiile învățării psihologul american R. Gagné face o expunere mai analitică asupra învățării, distingând 8 tipuri de învățare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
imagine detaliile, confirmând spusele sale („vulturul are ciocul puternic și încovoiat”; „picioarele sale sunt acoperite cu un fel de solzi” etc.). În acest caz, sursa cunoștințelor o constituie relatarea verbală a profesorului, iar planșa confirmă, demonstrează adevărul. De aceea în pedagogie acest mod de predare este denumit metoda demonstrației. Dar se poate proceda și astfel: nu explicăm nimic elevilor. Le prezentăm planșa, spunem despre ce este vorba și le cerem lor să observe. Profesorul îi ajută punându-le întrebări („cum e
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în gândire. Există însă o memorie mai elementară, prezentă la animale, care nu comportă un efort conștient și o memorie superioară, logică Ă specific umană. 2. Pentru a preîntâmpina eventualele confuzii e bine să precizăm câțiva termeni frecvent utilizați în pedagogie; deprindere, pricepere, cunoștință. În orice act învățat sunt prezente aspecte de stereotipie și de variabilitate. De pildă, în conducerea automobilului: pornirea de pe loc se face totdeauna cu aceleași mișcări, dar, odată ieșit în stradă, mânuirea volanului, accelerarea, frânarea depind de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de la înec. Sunt necesare exerciții motorii reale, pentru a se forma priceperea corespunzătoare. Cunoștințele mă pot ajuta să fac mai puține erori, să le corectez mai repede. Deci nu sunt inutile, dar nu se pot substitui antrenamentului real. De aceea pedagogia se află mereu în fața următoarei probleme: cum să organizăm predarea și învățarea, în așa fel încât cunoștințele teoretice să poată fi cât mai utile în practica profesiunii și a vieții sociale? 3. Baza fiziologică a memoriei nu este încă elucidată
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
față de acei ce privesc viața doar prin prisma avantajelor materiale care, singure, nu asigură un echilibru sufletesc. Acesta va continua să se cultive și după părăsirea școlii și se va putea bucura de trăirea marilor valori ale culturii. De aceea pedagogia se preocupă foarte mult de formarea intereselor pentru cultură, conștientă fiind de importanța lor. Cu ani în urmă, în didactică era prezentat ca principiu al învățământului și „principiul interesului”, subliniind tocmai însemnătatea acestui aspect pentru trăinicia învățării. b. Un alt
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de cunoștințe însușit, ci și varietatea lor. Într-adevăr, se cunosc multe cazuri când soluționarea unor probleme într-un domeniu s-a realizat prin analogie cu fapte constatate în altă disciplină. Acesta este unul din argumentele pe care se sprijină pedagogia, când acordă o mare pondere culturii generale în învățământul preuniversitar. Se disting două feluri de experiențe: 1. una directă, acumulată prin observarea fenomenelor sau prin discuții personale cu specialiștii și 2. o experiență indirectă, obținută prin lectura unor cărți ori
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]