6,187 matches
-
concretizează, rezultă necoordonare și neîndemânare. De aceea, o importanță deosebită o are sincronizarea senzorimotorie. Spre exemplu, cântecele copilărești și adaptarea motrică pe o muzică bine ritmată, influențează mult latura emoțională, iar dacă sunt realizate în grupuri, rezultatele pozitive apar imediat. Perceperea relațiilor temporale este cel mai dificil proces perceptiv. S-a observat că la copii preșcolari are loc o reflectare greșită a relațiilor temporale. Adaptarea la timp este mai anevoiasă decât perceperea sa, însă percepția timpului se îmbunătățește mult sub influența
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
dacă sunt realizate în grupuri, rezultatele pozitive apar imediat. Perceperea relațiilor temporale este cel mai dificil proces perceptiv. S-a observat că la copii preșcolari are loc o reflectare greșită a relațiilor temporale. Adaptarea la timp este mai anevoiasă decât perceperea sa, însă percepția timpului se îmbunătățește mult sub influența exercițiului. Astfel, copiii pot să aprecieze cu aproximație timpul, dacă sunt îndrumați corect de adulți; după Eraisse, preșcolarii de 6 ani ajung să perceapă durate scurte de 1 minut la fel de exact
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
corticali și solicită punerea în joc a unei forme de atenție selectivă. După Fraisse “percepția timpului este reprezentată de percepția succesorului unitar”. Intervalul este perceput ca un tot cu 2 limite, corespunzând “prezentului psihologic” sau memoriei imediate. Această formă de percepere, de reproducere imediată, implică 2 aspecte: Cantitativ: percepția intervalelor temporale, adică a duratelor. Pentru Pieron, “durata se manifestă când subiectul percepe, la un anumit fenomen, un început și un sfârșit, separate de un interval”. Pentru această durată să fie percepută
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
se manifestă imediat în modificările perceptibile în executare. Când avem în vedere natura deprinderilor, trebuie apreciați mai mulți factori importanți. Se pare că indivizii aduc în execuție un număr de strategii personale, o abordare unică a aranjării echipamentului și de percepere a mediului și o serie de alegeri personale pentru o execuție atentă și corectă ce presupune o rapiditate în mișcări, în timpul încercărilor inițiale. De asemenea indivizii aleg dacă probele sunt exersate împreună sau separat. Serii unice de însușiri senzoriale motrice
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
le învețe și despre cunoașterea rezultatelor, nu-și formează doar o reprezentare cognitivă, ci el poate de asemenea, să asocieze la fel de bine modelele, cu altele. Observatorul ar trebui să fie capabil să utilizeze reprezentarea sa cognitivă care se dezvoltă pentru perceperea greșelii răspunsului pe care-l observă și el poate să testeze propria percepție cu cea a răspunsului, funcție de cunoașterea rezultatelor. Observatorul este capabil să utilizeze această informație a greșelii pentru a proiecta corectarea cerută de încercarea următoare. Un observator care
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
a spune că n-ai mințit niciodată e ca și cum ai admite că n-ai imaginație, singurul lucru pe care Dumnezeu l-a dat omului pentru a-l face diferit de restul animalelor de pe pămînt. (Kerr 1990:100) Probabil că această percepere a minciunii ca dovadă a libertății și imaginației este ceea ce explică atracția magnetică a nenumăratelor minciuni, atît la nivel elevat, cît și la nivelul omului de rînd (de ex. Jones 1984). Kerr (1990:99-101) include în antologia sa unicul fragment
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
-o în Statele Unite, unele povești neadevărate, percepute ca "fabulări", erau acceptabile din punct de vedere moral; totuși, aceleași povestiri spuse într-o comunitate învecinată de oameni aparținînd păturii sociale de mijloc, ar fi fost clasificate drept minciuni. Un exemplu de percepere a diferențelor de clasă socială prin aceste atitudini este oferit de Madame Necker de Saussure (1839:164), care a scris despre educația copiilor. Ea a accentuat importanța sincerității absolute arătată de părinți și profesori; exemplul lor îi va influența întotdeauna
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
datarea tipicară a obiectului surprins În haiku. Ceea ce Îl pasionează este acel "aer viu și totuși subtil evaziv, care umple fiecare colț al haiku-ului, imponderabil, și totuși făcîndu-și simțită prezența. Aceasta este o atmosferă vie care vine dintr-o percepere a anotimpului cu care are de a face haiku-ul, adăugînd claritate și desăvîrșire celorlalte elemente ale lui". Nu amănuntul temporal care delimitează precis și restrictiv situația obiectului contează ci infuzia sentimentului sezonal pe care acesta o prilejuiește. „Atmosfera sezonală
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
un anume fel, adăugînd a treia dimensiune și poate și măsura reală a persoanei, mai fidel obiectului decît o fotografie. Pentru lumea senzorială și perceptivă, infidelitatea reprezentării lumii reale ține de limitele aparatului de recepție și prelucrare a informației originare. Perceperea obiectelor ca imagini este, folosind termeni IT, formatată de aplicațiile cu care lucrează dispozitivul nostru senzorial și mental. Formatarea este Însă simultan și o deformare a obiectului. O punere În forme care nu sînt ale lui, o reprezentare În formele
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și sinteza materialului intuitiv sub o eficientă îndrumare a învățătorului. De exemplu, elevii clasei I confundă ușor literele b, p, d, care se aseamănă prin forma lor, diferind numai în ceea ce privește poziția spațială pe care elevii o sesizează mai greu. Pentru perceperea corectă a acestor litere trebuie nu numai să atragă atenția elevilor asupra difernțelor, ci să se sublinieze și să se urmărească deosebirile dintre semnele respective, pentru ca imaginile vizuale să fie cât mai distincte. Totodată trebuie să se atragă atenția copiilor
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
mai distincte. Totodată trebuie să se atragă atenția copiilor asupra mișcărilor mâinii, care diferă în funcție de aceste semne. Pentru învățarea cititscrisului este necesar ca micul școlar să-și dezvolte bine auzul fonematic. Învățarea cititului și scrisului nu se poate realiza prin perceperea globală a unor cuvinte ca: grădină, școlar, sapă, care până la intrarea în școală se prezenta ca niște complexe sonore nediferențiate. Analiza acustică a elelmentelor componente ale cuvintelor atrage după sine dezvoltarea aparatului verbomotor, care asigură astfel reproducerea și pronunțarea corectă
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
le comportă elaborarea ulterioară a regulilor ortografice și de punctuație. Citirea ortografică pe texte literare este utilă pentru observarea așezării corecte a textului în pagină, respectarea alineatelor în scris. Citirea cu voce tare a tuturor semnelor unui text sprijină observarea, perceperea și fixarea în memorie a unor grafii și-i ajută pe elevi cum să explice folosirea lor corectă. Citirea ortografică îi familiarizează pe elevi cu semnele de ortografie și punctuație, îi ajută să se exprime corect în activitatea orală și
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
baza unor materiale în care elevul învață să selecteze, să aprecieze și să-și fixeze materialul parcurs, învățătorul reușește să cunoască pe fiecare elev în parte, lacunele fiecăruia. Un exercițiu cu bune rezultate este citirea ortografică, cea care sprijină observarea, perceperea și fixarea în memorie a unei grafii, a unor semne ortografice și de punctuație și determină chiar lămuriri în legătură cu folosirea lor. În activitatea didactică am întâlnit elevi care, deși cunosc regulile, fac greșeli de ortografie din cauze lipsei automatismelor, lipsă
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
Ea afirmă o voință vitală, o hotărâre de eficacitate pe care nu le regăsim în religiile elaborate, mai puțin activiste, mai înclinate spre resemnare și smerenie. Într-o frumoasă carte intitulată Arta magică, în care ochiului fizic, care datorează totul perceperii realității, îi opune ochiul minții care-și este propria sursă, André Breton susține, cu un oarecare optimism, că titlul său este un pleonasm 12. E drept că un persistent nimb de magie scaldă tradițiile noastre în imagini. Inconștientul psihic, cu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
nu are întotdeauna nevoie să fie văzută pentru a acționa. Chiar dacă Gorgona îi împietrește numai pe cei care o privesc, creaturile lui Dedal, statuile arhaice, își trăiesc viața ascunse de oameni. În regimul "idol", practica imaginii nu este contemplativă iar perceperea nu este un criteriu. Puterea imaginii nu stă în faptul că este văzută, ci în prezența ei. O anluminură dintr-un manuscris închis sau un minei invizibil dintr-o biserică veghează de departe asupra credincioșilor adunați. Un ortodox se roagă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cult. Arta și umanismul sunt contemporane fiindcă sunt solidare în postulatele lor. Nu vom relua dezbaterea legată de întrebarea dacă deschiderea capitală marchează atingerea, după o lentă aproximare, a unei realități obiective redată în sfârșit adevărului ei, având ca urmare perceperea directă și fidelă a unui spațiu absolut; sau o "formă simbolică" printre o sută altele posibile, o metodă și un cod subiectiv, ilegitime științific și pertinente cultural, relative la o stare de civilizație. Totul pare să-i dea dreptate lui
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
foarte mic al suportului; 4) posibilitatea transmisiei instantanee la distanță (prin legătură de satelit, în timp ce bobina trebuia expediată cu avionul). Iată lucruri care modifică nu doar meseria de jurnalist și un regim de informare, ci și un întreg mod de percepere a spațiului și timpului. În monopistă există, în filigran, o diminuare a gradului de libertate a aprecierilor subiective (ulterior se poate comenta diferit un eveniment pe care documentul disponibil instantaneu ni-l arată într-un singur fel). În vizibilitatea instantanee
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Cum s-ar putea concepe, în orice caz, "revenirea evenimentului" și această "uriașă promovare a imediatului" (Pierre Nora) la care asistăm, fără tranzistor, video sau legături prin satelit? Electronului îi datorăm coincidența, botezată "transmisie în direct", dintre eveniment, înregistrarea și perceperea lui. Fără îndoială, tiparul a inventat "actualitatea", această bizarerie care a luat avânt în secolul al XVIII-lea, provenită din gazetă, catalizată apoi, la sfârșitul secolului al XIX-lea, de alianța între telegraful electric și cotidianul popular și întărită puternic
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
2 Despre spațiu, timp și „saltul“ cuantic Noua viziune cu privire la înțelegerea fenomenului religios și, în genere, a oricărui fenomen s-ar cuveni să acorde o atenție mai mare cadrului, orizontului subiectiv din interiorul căruia este perceput, analizat și interpretat fenomenul. Perceperea istoriei ca secvențialitate în spațiu și timp se regăsește în modul comun (și academic) de interpretare a ierarhiei divine, respectiv a monoteismului. Istoria nu există pentru noi decât din perspectiva secvențialității, în intervalul deschis de ierarhie. Numai că ierarhia însăși
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
este unică în întregimea ei, dar și prin unicitatea fiecărui moment al relației. Constituirea (și numirea) unui „obiect“ având atributele unicității și stabilității (fie el lucru, ființă, fenomen etc.) recunoaște doar unicitatea în raport cu alte „obiecte“, fără însă a pătrunde până la perceperea unicității fiecărei „instanțe“ a „obiec tului“ ca unicitate în și pentru sine. De aceea, este neadecvată utilizarea termenului „monoteism“ fără a ține seama de natura vie, dinamică și personală, a relației cu Unul, precum și de fragilitatea și discontinuitatea acestei legături
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
am văzut, infertilă și redundantă. Domeniul studiilor religioase are privilegiul, prin perspectiva comparată, să producă o dislocare fertilă, făcând trecerea către înțelegeri mai profunde și cu relevanță din ce în ce mai extinsă. Evidențierea structurilor proprii umanului se poate face nu atât la nivelul perceperii și analizei diferențelor, pas necesar în orice demers integrator, ci la nivelula ceea ce ne unește după ce diferențele sunt reinterpretate și așezate în armonia lor. Această unitate nu poate fi dedusă și înțeleasă pornind de la un singur context de cercetare, întrucât
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
361) footnote>”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 72, în Filocalia..., vol. X, p. 361) Credința - faptă de virtute, dar și un dar al Duhului „Înțelegerea cu privire la Hristos se dăruiește de Tatăl celor vrednici mai degrabă ca putere de percepere din iubire, decât ca forță silnică<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Credința nu e impusă cu sila, sau nu se naște în om ca o necesitate, ci e un dar al vorbirii Tatălui în Fiul Său, sau despre El înainte de întrupare
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ca o necesitate, ci e un dar al vorbirii Tatălui în Fiul Său, sau despre El înainte de întrupare, și după întruparea Lui. Dar e un dar ce se adresează, prin vorbirea Tatălui, libertății sufletului. Ca atare, credința e puterea de percepere a înțelegerii Fiului dăruită de Tatăl ... (n.s. 702, p. 390) footnote>”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a Patra, cap. 1, în PSB, vol. 41, p.389-390) „Pentru ce Pavel numește credința duh al credinței (II
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Cele 100 capete, cap. 16b, în Filocalia..., vol. VIII, p. 45-46) „Dar scrie și cuviosul Isaac: Credința e mai subțire decât cunoștința, după cum și cunoștința e mai subțire decât cunoașterea lucrurilor ce cad sub simțuri<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Perceperea lucrurilor sensibile e proprie oricui, chiar și animalelor. Cunoștința unor principii raționale e mai subtilă, căci implică o putere de abstragere de la lucrurile sensibile și de la multitudinea lor. Dar credința e mai subtilă și decât această cunoștință, căci surprinde indefinitul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pentru a deveni membru al realității sociale obiective, adică acea realitate pe care o împărtășește cu ceilalți. Socializarea primară îndeplinește un rol fundamental în ansamblul procesului, implicând următoarele aspecte: a) internalizarea individuală a normelor specifice unei anumite comunități, ceea ce presupune "perceperea sau interpretarea imediată a unui eveniment obiectiv ca exprimând un sens, un înțeles, deci ca o manifestare a proceselor subiective ale altuia care, prin aceasta, devin pline de sens pentru mine ca individ"326. Internalizarea, ca aspect specific al procesului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]