4,527 matches
-
corp glorios pe care l’a țesut pentru el însuși, invizibil omenirii neinițiate, spre a o supraveghea (v. pag. 166, n.n.) și proteja (deci reîn“carnarea” în planul astral, n.n.). Sambhogakaya este același lucru, dar cu lustrul adițional a trei perfecțiuni (principii, adică cel eteric, astral, intelectual, n.n.), din care una este ștergerea întreagă a tuturor raporturilor pământești (deci reîn“carnarea” în planul intelectual, n.n.). Corpul Dharmakaya este acela al unui Buddha complet, adică fără corp, ci un suflu vital; conștiința
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
săraci, valorile acestora vor fi diferite, relațiile vor fi mai puțin directe și multi-fațetate, iar sensul interdependenței care sprijină sistemul de reciprocitate va fi slăbit. O atenuare a ideii egalității economice apare totuși atunci când arată că ea este departe de perfecțiune. În fapt, adevărata amenințare la adresa comunității ar veni în condițiile unei inegalități sporite. Deci statul a afectat profund comunitățile. Pe de altă parte, comunitățile au nevoie de egalitate. Dar, așa cum arată liberalii, egalitatea nu se poate menține pe termen lung
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în mediul înconjurător în care trăiește. Din cauza păcatului, viața omului urmează un alt drum decât cel orânduit de Creatorul, omul terfelindu-și propria sa demnitate și denigrându-și augusta sa valoare. Ori, ființa umană a fost chemată să urce culmile perfecțiunii, nu să se prăbușească în abisul fărădelegilor. Valoarea persoanei umane depășește toate valorile lumii. Păcatul, în începutul său, ca și în toate urmările și înfățișările lui, este fructul libertății morale, greșeala neascultării, călcarea legii. „Oricine făptuiește păcatul săvârșește și călcarea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
exigențe de cunoaștere mai pronunțate, pornind de la materialul adunat în constatări empirice și apoi, prelucrat rațional în sensul unor generalizări care să ducă la stabilirea și formularea de reguli universal valabile, aplicabile fiecărui caz concret. Prin definiție, chirurgia, mergând către perfecțiunea lucrului făcut cu mâna, este o artă. Fiind legată de ramuri științifice necesare practicării ei, chirurgia este și o știință. Chirurgia poate fi considerată o artă bazată pe știință, activitate în care calitățile umane au o importanță determinantă, îar progresele
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
consultant", foarte importantă și ea (cel puțin așa era considerată). Chirurgul trebuie să fie un intelectual. Cultura, arta îi dezvoltă, îi amplifică și îi șlefuiește modul de gândire, capacitatea de sinteză și stăpânire a cunoștințelor profesionale, ducând actul operator spre perfecțiune. Pe bună dreptate, H. Mondor spunea: "nu pierdeți pasiunea pentru cultura generală, căci fără ea nu se poate realiza o treabă bună". Opiniile unor oameni de spirit precum Paul Valery considerau actul chirurgical ca îmbinare de știință cu arta, dar
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
tinerețe era Socrate "torpila", Socrate adult era "mamoșul", la bătrânețe Socrate "delficul". Acestea sunt "măștile socratice" pe care le-a descris E. Dupreel ca etape psihologice și morale în evoluția personalității lui Socrate. Ultima parte a vieții este cea a perfecțiunii, seriozității, seninătății; este etapa care îl consacră pe Socrate ca pe "cel mai înțelept dintre oameni" cel care își ordonează existența conform dictonului "cunoaște-te pe tine însuți"; Socrate a fost un filosof apolinic, opus pasiunilor dionisiace. Figura, viața și
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
de credință și dogme. Scripturile nu sunt texte sacre inspirate sau dictate de Dumnezeu. Ele sunt redactate de oameni pentru a impresiona mulțimile cu intenția convertirii. Identifică Infernul cu pasiunile rele. Păcatele sunt elemente ce împiedică omul să-și atingă perfecțiunea, să poată ajunge la beatitudine. Miracolele nu există, ele sunt efecte cărora le ignoră cauzele. Dumnezeu există, dar n-are formă umană, nu i se pot atribui sentimente omenești. Învierea trebuie interpretată simbolic, ca o trecere la o viață nouă
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
în mediul înconjurător în care trăiește. Din cauza păcatului, viața omului urmează un alt drum decât cel orânduit de Creatorul, omul terfelindu-și propria sa demnitate și denigrându-și augusta sa valoare. Ori, ființa umană a fost chemată să urce culmile perfecțiunii, nu să se prăbușească în abisul fărădelegilor. Valoarea persoanei umane depășește toate valorile lumii. Păcatul, în începutul său, ca și în toate urmările și înfățișările lui, este fructul libertății morale, greșeala neascultării, călcarea legii. „Oricine făptuiește păcatul săvârșește și călcarea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
CALEA CUNOAȘTERII PAGEREF Toc164861151 \h 109 HYPERLINK \l " Toc164861152" Mulțumiri PAGEREF Toc164861152 \h 111 HYPERLINK \l " Toc164861153" Bibliografie PAGEREF Toc164861153 \h 113 Fie că este vorba despre măreția voastră, cea a omului Înarmat, a durerii, sau a noastră, cea a perfecțiunii, ea vine din intensitatea emoției pe care o trezește În noi un sentiment. La voi, este cel al sacrificiului. Admirația vine dintr-o acțiune. Pentru noi, e doar conștiința de a fi În felul cel mai frumos. André Malraux De
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
reușitei. Dacă, pentru insulari, spațiul maritim este un avantaj defensiv obiectiv, el reprezintă și o frontieră deschisă panoramic; preocupați să rezolve această dilemă, suveranii britanici au transformat coastele adverse În propriile frontiere strategice și au dezvoltat un Înalt grad de perfecțiune În privința navigației. Realitatea fizică a insularității incită la inventarea mijlocului de a domina spațiul comunicării cu exteriorul. De aceea, arhipelaguri cu puternică tradiție comercială au instituit de timpuriu servicii de spionaj, pentru a lupta Împotriva handicapului distanței și pentru a
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
În raport cu timpul, cu ritmul ce se impune, cu adecvarea la circumstanțe care favorizează, În cele din urmă, armonia. Artele marțiale, arta florală sau ceremonia ceaiului reprezintă câteva dintre expresiile sale, iar antrenamentul continuu educă sensibilitatea, desăvârșind-o. Această stare de perfecțiune, care, pentru un spirit occidental mai marcat de transcendență decât de imanență, pare imposibil de atins, se manifestă În Arhipelag prin statutul de tezaur viu, ființă umană care, În viața sa pământească, realizează perfecțiunea unei arte. Un meșter popular ce
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
sensibilitatea, desăvârșind-o. Această stare de perfecțiune, care, pentru un spirit occidental mai marcat de transcendență decât de imanență, pare imposibil de atins, se manifestă În Arhipelag prin statutul de tezaur viu, ființă umană care, În viața sa pământească, realizează perfecțiunea unei arte. Un meșter popular ce lăcuiește ireproșabil poate fi declarat tezaur viu de către Împărat, căci excelența aparține acestei lumi, hic et nunc. Ea nu se situează Într-un dincolo postmortem, Într-o ipotetică viață de după moarte, ci se concretizează
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
care se poate traduce prin „intenție manifestată Într-un act”, și chokkan, ce ar Însemna „instinct sau cunoaștere intuitivă”. În mod logic, conceptul de calitate totală ar trebui să fie de neconceput, fiind nerealist, În unele societăți occidentale creștine unde perfecțiunea nu poate fi atinsă În lumea aceasta, ci În lumea de dincolo! Calea Arcului - tir cu arcul. Le Zen dans l’art chevaleresque du tir ŕ l’arc, Dervy, Paris, 1970. Random, op. cit. Herrigel, op. cit. Vezi nota 2, p. 24
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
De aceea, din context nu aflăm decât că este unul dintre nume. Pentru majoritatea comentatorilor, el are semnificația de „preacurat”, „fără cusur”, „desăvârșit”. Ghaz"l îl interpretează că exprimând faptul că All"h este dincolo de orice calificare pozitivă, dincolo de toate perfecțiunile pe care oamenii și le-ar putea imagina 86. Ar avea deci o semnificație apropiată de a biblicului Q"dÄš, „sfânt, transcendent”. Semnificații de bază: desăvârșit, transcendent. 2.1.5.2. al-Sal"m: SOI „făcătorul de pace”; ASM „Cel Curat
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ar exprimă ideea de superioritate ierarhică: All"h este acela care, prin desăvârșirea atributelor sale, întrece toate fiintele; uneori se accentuează ideea de atotputernicie, ori aceea de transcendență (Hatt"b). Ghaz"l propune o explicație originală: kabr ar exprimă perfecțiunea ființei (kam"l al-wumód) că eternitate și ca principiu a tot ce exista. Semnificații de bază: superior, desăvârșit, transcendent. 2.1.5.7. al-Mutakabbir: SOI „preaînaltul”; ASM „Cel Preaînalt”; GG „Preamăritul”; Marr „Excelsus”; RB „le Superbe”; DM „le Très-Grand”; Arb
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
plăcut sau vrednic de laudă, de unde o multitudine de traduceri posibile. Cea cu „sfânt”, însă, nu pare justificată. Că nume divin, apare doar în versetele citate și, a treia oară, la superlativ (96, 3). Comentatorii consideră că el exprimă fie perfecțiunea divină în esență ei, fie generozitatea lui All"h. După Baghd"d, karm este acela care „uită slăbiciunile, iartă greșelile, este indulgent cu erorile”. Pentru Hatt"b, All"h este numit astfel pentru că dăruiește binefacerile sale oamenilor și totodată
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
este vorba de un termen specializat, care face parte din vocabularul teologic. În limba română necesită însă explicații pentru a nu fi înțeles doar parțial. Componentă alterității absolute riscă să nu fie percepută, fiindcă sfințenia e considerată de mulți doar perfecțiune morală. Semnificații de bază: cu totul altul, fără măsură comună cu oamenii, fără slăbiciune sau întinare. 3.1.6.2. ‘ElyÄn: „Preaînalt” (SC, Blaj, BS, C); „Cel-Preaînalt” (BVA); G-R „Cel Prea Înalt”; ho Hýpsistos (LXX); „Altissimus” (Vg); „Très-Haut” (BJ); „Most
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
modalitate a acțiunii complexe (1976, p. 115), În totalitatea operațiilor (procedeelor) ei. Ea nu valorează decât prin detaliile sau procedeele proprii de aplicare (G. Mialaret). Și, parafrazându-l pe Michelangelo, am putea spune că de aceste amănunte depind măiestria și perfecțiunea operei, ale actului instructiv, ale unei lecții, bunăoară. Acestea nu sunt, așadar, doar simple amănunte. În fiecare situație dată, succesul Învățării este condiționat, În bună parte, de natura și structura operațiilor mintale suscitate la elevi prin varietatea și logica procedeelor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
eficiența și eficacitatea ei. Este eficientă acea metodă care, prin propria-i aplicare, favorizează obținerea unor rezultate superioare, care produce maximum de modificări comportamentale În condiții minime de timp, de efort, de cheltuieli materiale posibile, asigurând un grad Înalt de perfecțiune și calitate a organizării Învățării. Iar eficacitatea unei metode se apreciază, În modul cel mai pragmatic (dar nu exclusiv), după performanțele obținute, după contribuția ei la realizarea sau nerealizarea obiectivelor propuse. Este vorba Întotdeauna, aici, de o eficacitate umană socială
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dincolo de lumea II-a sensibilă. Ca prizonier, de fapt al propriilor sale simțuri, omul se hrănește cu iluzia păgubitoare că lumea aparențelor în care trăiește este cea efectiv reală, adevărată. Din mijlocul acestei lumi inteligibile strălucește ca un soare, prin perfecțiunea sa, Ideea supremă a Binelui absolut. Cum prin lumina sa soarele face cu putință ca ochiul să vadă lucrurile și fenomenele lumii sensibile, Ideea Binelui oferă șansa de existență tuturor celorlalte idei, modele perfecte ale lucrurilor, care își trag din
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
termeni mai concreți, că există un principiu conform căruia viața umană poate fi astfel organizată încât să rezulte o societate dreaptă compusă din oameni drepți. O asemenea societate ar fi evident ideală, în sensul că ar oferi un standard de perfecțiune prin care toate societățile existente ar putea fi măsurate conform gradelor în care se aseamănă sau nu cu aceasta. La fel cum lumea vizibilă imită, după posibilități, creatorul, lumea inteligibilă, și orânduirile politice sunt generate de către cea mai bună dintre
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
timp trebuie să se producă pornind de la o stare din afara timpului, și atunci trecerea de la eternitate la timp pune anumite dificultăți insurmontabile. Aparent, morfologia lui Platon este afectată de la început de un asemenea neajuns, dacă se afirmă în cadrul ei că perfecțiunea constituției ideale intră într-un proces de declin. Motivul este că se va intra într-un cerc vicios: dacă aceasta intră într-un proces de declin, înseamnă că nu este constituția prefectă, iar dacă ar fi constituția perfectă, atunci nu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
într-un proces de declin, înseamnă că nu este constituția prefectă, iar dacă ar fi constituția perfectă, atunci nu ar mai putea intra în declin, și asta ar însemna să nu existe un început logic al istoriei. Însă natura de perfecțiune a constituției drepte este asumată în dese rânduri de către Platon: „... nici o formă de stat dintre cele existente acum nu este demnă de natura filosofului. Iată de ce, ea se frânge și se alterează. Iar dacă el va avea parte de orânduirea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
concluzia: omul politic nu este un zeu, nici nu se aseamănă cu zeii, nici măcar într-o mișcare inversă, așa cum ar presupune analogia cu perioada în care procesele de creștere și descreștere erau inversate și toate erau conduse de zeu spre perfecțiune. Eroarea din încercările anterioare și, putem presupune, chiar și din Republica, este aceea că liderul politic (fie el individ sau clasă) a fost luat separat și diferit de cei conduși: fie ca păstor, ca semizeu sau, în fine, ca „om
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și e vorba de cunoașterea umanului prin excelență pe care mitul îl situa tocmai la granița dintre viață și moarte - pe de alta virtutea militară prin excelență: curajul. Să mai adăugăm că această sinteză se exprimă nu atât într-o perfecțiune individuală, cât într-o responsabilitate față de comunitate, în dimensiunea politică. Gardienii sunt, într-un anume sens, niște înțelepți în stare de permanentă veghe, „un soi de intelighenție pe câmpul de luptă” (p. 129) după cum se exprimă Patočka. Funcția lor esențială
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]