4,234 matches
-
în 1653. Miza era următoarea: ar trebui credincioșii să-și facă cruce cu două degete (simbolizând cele două naturi ale lui Hristos, cea divină și cea umană) sau cu trei degete (simbolizând Treimea)? Rascolnicii (schismatici) au preferat să îndure o persecuție îngrozitoare decât să abandoneze obiceiul străvechi de a-și face cruce cu degetul mare și cu arătătorul împreunate. Țarul Petru cel Mare (1682-1725), în cadrul efortului său uriaș de occidentalizare a Rusiei, s-a legat și el de simbolurile străvechi. Își
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și nu modifică importanța prejudiciilor aduse, dar absolvă: prin grațiere, criminalul nu mai trebuie să suporte consecințele faptei sale. Situația este și mai spinoasă în cazul schimbărilor de regimuri politice. Un sistem dictatorial, chiar totalitar, care a practicat violența, opresiunea, persecuția, cedează locul democrației sau se democratizează, așa cum a fost cazul în țările socialiste ale Europei centrale și de Est, în Uniunea Sovietică, America latină, Spania, Portugalia... Dilema este: trebuie să epurăm (deci să pedepsim) sau să acordăm aministia (deci să iertăm
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
lucru se întâmplă deoarece le frecventează... Nu se poate spune că cel care insinuează minte, deoarece nu acuză și poate retracta. Dar a reușit să semene îndoiala. Victimizarea este foarte utilizată de grupurile care au suferit nedreptăți, discriminări sau chiar persecuții. Aceste fapte regretabile pot fi cu totul autentice, dar evocarea lor repetată, cu orice ocazie, merge dincolo de simpla păstrare a faptelor: a se prezenta ca victimă determină acceptarea revendicărilor ca o compensație dreaptă pentru ceea ce a îndurat. Ar fi nepotrivit
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
vicleșug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei și cu de a sila alipită la Coroana Habsb urgilor ; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferințele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naționale și care prin strâmbătăți și persecuții cauta să-i înstrăineze firea și să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu care el voiește să trăiască ca frații ; că în scurgerea de 144 ani bucovinenii au luptat ca niște mucenici pe toate câmpurile de bătaie din Europa, sub
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
funcția de primar. Acest fapt a însemnat preludiul arsenalului de acțiuni dușmănoase îndreptate împotriva celor ce urau comunismul, acțiuni menite să introducă comunismul în România, să transforme România într-o feudă bolșevică. (chiaburie, dușmani ai poporului, lupta de cl asă, persecuții - cu cotele obligatorii, închisoare, exterminare e tc.). După demiterea din funcția de primar a urmat ares tarea tatei. N am să uit niciodată clipele de groază ca re ne-au marcat, nouă copiilor, toată viața, când, în zorii unei zile, a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
stau la masă... Au acceptat, n-au folosit violența; i au impresionat poate lacrimile noastre. A urmat calvarul familiei Scum pu. Întemnițat la închisoarea din Bârlad, a fost transferat apoi tocmai la închisoarea din Brașov. Cote mari de cereale, nesuportabile, persecuții, amenințări... Cu pecetea „fii de chiaburi”, am fost hăituiți, obligați să luptăm cu îndârjire pentru a supraviețui. Fratele meu, stud ent la medicină, a fost exclus de la cantină și cazare, obligat să plătească taxe școlare de neînchipuit de mari , ne
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
tot din piele, ca o rămășiță a sandalei romane. Relatările despre evrei devin și ele pitoreșt i. La Bârlad viețuiau atunci 130 familii de evrei sosite din Rusia, Austria și Germania; familiile de evrei trăiau liniștite, fără să sufere vreo persecuție. La sinagogi au discutat în nemțește cu doi bărbați despre Sfânta Scriptură și despre Talmud (Cuvântul oamenilor). Le-a arătat cât de deosebiți erau creștinii din Anglia și Scoția față de cei din Bârlad. Întrebați dacă poartă Filacterii, ei le au
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dedicate religiozității. Spre deosebire de societățile din Europa de Vest, în care diminuarea rolului social jucat de religie a apărut doar ca o consecință firească a procesului de modernizare, în țările central și est europene, aflate sub influența sovietică în secolul al XX-lea, persecuțiile religioase și încercarea de impunere a ideologiei marxiste au contat foarte mult în evoluția câmpului religios. După cel puțin cinci decenii de ateism impus de puterea comunistă, religia joacă un rol diferit în societățile din Centrul și Estul Europei. Astfel
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
comunistă. Ideea unei revitalizări religioase specifice țărilor postcomuniste este adesea prezentată ca o reacție logică la secularizarea profundă a perioadei precedente, marcată de o veritabilă ideologizare ateistă. "Religia a cunoscut însă în interiorul societăților comuniste o traiectorie mai complexă, care, în ciuda persecuțiilor religioase, reglementărilor drastice a activităților bisericești și secularismulului politic, a supraviețuit în sfera privată a mediului familial." (Gog, Herțeliu, 2012, p. 336). Biserica Ortodoxă Română, "Biserică majoritară de altfel, are o situație mai specială în perioada comunistă. Deși afectată de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
religioase, reglementărilor drastice a activităților bisericești și secularismulului politic, a supraviețuit în sfera privată a mediului familial." (Gog, Herțeliu, 2012, p. 336). Biserica Ortodoxă Română, "Biserică majoritară de altfel, are o situație mai specială în perioada comunistă. Deși afectată de persecuțiile comuniste, Biserica Ortodoxă reușește să găsească o posibilitate de a "relaționa" cu puterea comunistă, care să îi asigure supraviețuirea și să conducă la pierderi cât mai mici de pe urma regimului comunist. Statul comunist, deși stat laic, nu a emis nici un act
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
fost odată civilizată. [...] Fascinant de sinistră perspectivă"10. Cu treizeci de ani în urmă, părăsise o țară care, deși marcată de război, încă mai păstra din strălucirea perioadei interbelice. Pelicula captează cicatricele lăsate de abuzurile regimului: exterminarea, întemnițarea, munca forțată, persecuția, represiunea, deportarea. Vinovată de multe din crimele regimului comunist este Securitatea, înființată sub titulatura "Direcția Generală a Securității Poporului" în 1948. Conform statutului, ea apără democrația și luptă împotriva uneltirilor dușmanilor interni și externi. ""Braț înarmat" al partidului comunist, "tăiș
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de aceea a solidarității cu cei supuși dominației totalitare. Nu este de ajuns să spui NU unei societăți de consum de ale cărei beneficii te bucuri în fond pe deplin. O revoltă veritabilă înseamnă să spui NU minciunii, infamiei și persecuției, oriunde acestea se află la putere", precizează Vladimir Tismăneanu în prefața antologiei Etica neuitării. Monica Lovinescu primește oferte de a colabora cu regimul. George Ivașcu îi propune, din partea partidului, un post la catedra de literatura română a Facultății de Litere
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sfânt, ci numai fericit. I.1.2. Fericitul Augustin - apărător al Creștinismului Ca episcop, Augustin s-a luptat pentru păstrarea dreptei credințe. În momentul în care donatiștii își fac apariția în Africa de Nord, Augustin ia atitudine. Această sectă a apărut în urma persecuției împăratului Dioclețian (284-305) și pretindea că validitatea tainelor depinde de curăția morală a săvârșitorului. Fericitul Augustin a arătat că validitatea tainelor nu depinde de vrednicia morală, ci de harul lui Dumnezeu. Biserica are sfințenia de la Hristos, așadar ea rămâne sfântă
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
simțită, mai necesară în cadrul Bisericii, pentru cei care ar fi dorit să primească Taina Sfântului Botez. Și aceasta, atât pentru motivul că plinătatea de viață creștină părea cât de cât mai strânsă, dar mai ales pentru intensitatea cu care creșteau persecuțiile împotriva creștinilor. Pentru intrarea în creștinism era necesară o formație lăuntrică din care să pulseze atitudini limpezi și hotărâte, sprijinite pe o cunoaștere temeinică a învățăturii creștine, pe o simțire curată și pe o voință total încreștinată. Unor asemenea cerințe
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
a școlii creștine patristice de a cunoaște individualitatea și a forma personalitatea, ne-o înfățișează ca pe o școală creștină creatoare, ori, după noile formulări ale pedagogiei actuale, școală formativă organică”. Așa ne putem explica faptul că în vremea marilor persecuții creștinii au răspuns, la examinarea conștiinței lor, cu prețul propriei vieți deoarece credința creștină nu era o formulă teoretică, ci un principiu de viață, care nu putea fi smuls din sufletul lor decât odată cu viața. Cercetând rezultatele școlilor catehetice patristice
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Transilvaniei. Sovieticii mențineau ordinea în Basarabia, denumită mai apoi Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și în Transilvania, unde autoritățile bucureștene nu mai erau în stare să-i țină în frîu pe românii dornici să se răzbune pentru cei patru ani de persecuții, în care fuseseră sub ocupație ungară 205. În luna ianuarie 1945, Ana Pauker și Gheorghiu-Dej s-au dus la Moscova. Acolo, Kremlinul i-a încurajat să fie mai agresivi. Era momentul ca guvernul român să fie înlăturat. Partidele conservatoare îl
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
trebuiau să rezolve toate problemele "acționînd la unison". Însă Articolul 38, care se referea tot la șefii de misiune, nu avea un termen limită. La începutul anului 1949, în Ungaria, Bulgaria și România s-au înregistrat cîteva incidente legate de persecuțiile religioase și încălcările drepturilor omului. Pe 8 martie, Llewellyn Thompson, de la Biroul de Afaceri Europene a recomandat Departamentului de Stat să invoce de urgență procedurile litigioase prevăzute în fiecare din cele trei tratate balcanice, de preferință înainte de 1 aprilie, cînd
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Drepturilor Omului din 19481921. Ceaușescu credea, fără îndoială, că a rezolvat cîteva din problemele legate de drepturile omului atunci cînd l-a încurajat pe Paul Goma să plece din România, în noiembrie, pentru un lung exil1922. Cu toate acestea, problema persecuției ungurilor a apărut din nou. Ungurii din Budapesta acuzau România că aplică o politică de tip apartheid față de ungurii din Transilvania 1923. Ungurii din București au participat la acțiunea de protest condusă de Károly Kiraly, care era de etnie ungară
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ce puteau fi criticate de către americani. Pe 2 aprilie, nouă baptiști, printre care și preotul exilat Pavel Niculescu, au înființat Comitetul de Apărare a Libertății și Conștiinței Religioase sau ALRC. Scopul comitetului era acela de a aduce la cunoștința Occidentului persecuțiile religioase din România. Grupul milita, de asemenea, pentru o "religie liberă într-un stat liber"1944. Pașapoartele aprobate de Ceaușescu nu aveau nici o legătură cu problema religioasă, dar dovedeau că România nu este insensibilă la drepturile omului și că e
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aceeași, cu excepția a două chipuri noi. Dimitrie Apostoliu, președintele Comitetului Național Româno-American pentru Drepturile Omului și pastorul Alexander Havadtoy, din Comitetul Ungurilor Americani din statul Connecticut au criticat practicile Bucureștiului cu privire la drepturile omului, cel de-al doilea punînd accent pe persecuțiile religioase din România 1956. Dat fiind că la audieri nu s-au emis moțiuni de protest împotriva derogării, puterea legislativă a prelungit derogarea și "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România pînă în iulie 1979. Tot din același motiv s-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ca urmare, Justin a fost întîmpinat cu critici de unii membri ai Bisericii Ortodoxe Române și de baptiști, care îl identificau pe episcop cu politica de represiune religioasă a lui Ceaușescu. Carter voia să tragă foloase de pe urma acestor acuzații de persecuție. În cursul întrevederii, el l-a îndemnat pe patriarh să fie "o voce pentru libertatea religioasă din România". Carter a adăugat că avînd în vedere "angajarea profundă a Americii la cauza drepturilor omului, noi credem cu tărie că libertatea religioasă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
derogarea de la condiția emigrării. Succesul negocierilor de la București a descurajat în mare măsură opoziția. Cu toate acestea, congresmenul Richard Schulze, autorul moțiunii 317, care protesta împotriva cererii prezidențiale de prelungire a derogării pentru România și-a menținut poziția, axîndu-se pe persecuțiile la care erau supuși ungurii în această țară. Schulze a atras atenția asupra faptului că Amnesty International condamnase recent România pentru încălcarea drepturilor omului 2003. Schulze a primit sprijin din partea unei organizații noi, Grupul Legii Internaționale a Drepturilor Omului, o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
organizație legală nonprofit, înființată de Fundația Ford și de Fondul Fraților Rockefeller. Amy Young-Anawaty a luat cuvîntul în numele grupului, exprimîndu-și, ca și Schulze, îngrijorarea pentru oprimarea ungurilor din România 2004. Alți purtători de cuvînt ai opoziției au scos în evidență persecuțiile religioase la care recurgea Bucureștiul, mai cu seamă împotriva diverselor secte creștine și a mișcărilor ortodoxe disidente 2005. La trei zile după încheierea audierilor, Comitetul de Mijloace și Resurse al Camerei Reprezentanților a votat moțiunea de protest a lui Schulze
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la audierile Camerei Reprezentanților. Dimitrie Apostoliu a informat comisia în legătură cu implicarea autorităților române într-o rețea sovietică de spionaj extinsă în întreaga lume, care avea agenți și în Washington, D.C. și în New York City2008. Cîțiva vorbitori au adus în discuție persecuțiile religioase din România. Pastorul Alexander Havadtoy, care ținea de Biserica Calvinistă Unită a lui Cristos a vorbit despre refuzul României de a repara bisericile reformate deteriorate. Nu numai că guvernul nu aloca fonduri, dar interzicea folosirea fondurilor de proveniență occidentală
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Comerț a Camerei Reprezentanților a audiat aproximativ treizeci de martori, cei mai mulți dintre ei pledînd pentru prelungirea dreptului prezidențial de a scuti România de condiția emigrării. Pledoariile s-au axat în esență nu atît pe emigrare, cît pe lărgirea comerțului, pe persecuțiile religioase și pe încălcările drepturilor omului. Indicii emigrării din România demonstrau faptul că aceasta nu mai constituia o problemă în 1980. În Statele Unite imigraseră 2.886 români, iar în Germania Federală, aproape 13.0002068. Problema emigrării evreilor a jucat, de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]