KorAP: Find »[drukola/base=picta & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...66 67 68 ...407 >

10,156 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372

minunată? Ascultă-mă pe mine, băiete, nu mai pierde nici o clipă. Însoară-te cât de curând poți. Sunt cel mai fericit om de pe pământ. Uită-te la ea cum șade acolo. Ce zici ce tablou frumos alcătuiește? Parcă ar fi pictată de Chardin, nu? Am văzut cele mai frumoase femei din lume, dar n-am văzut încă una mai frumoasă decât soția lui Dirk Stroeve. — Dacă nu te potolești, Dirk, am să plec. Nu, mon petit chou, îi zise el. Doamna

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
fel de educație a primit sau cum a trăit înainte de căsătorie. Era foarte tăcută, dar când vorbea avea un glas plăcut și manierele ei erau foarte firești. L-am întrebat pe Stroeve dacă lucrează. — Dacă lucrez? Vai de mine, dar pictez mai bine ca oricând. Ne aflam în atelier și el a făcut semn cu mâna către un tablou neterminat de pe șevalet. Am tresărit pur și simplu. Înfățișa un grup de țărani italieni în costume din Campagna, stând în diferite atitudini

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
creț care se jucau cu niște bile. Nu sunt dulci? mă întrebă dna Stroeve. Și apoi îmi mai arătă și alte lucrări. Am descoperit că și la Paris zugrăvea exact aceleași lucruri banale, de un pitoresc naiv, pe care le pictase ani de zile și la Roma. Totul era fals, nesincer, de o banalitate vulgară. Și totuși, nimeni, nici un om nu era mai cinstit, mai sincer și mai deschis decât Dirk Stroeve. Cine oare ar fi putut dezlega enigma acestei contradicții

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
om cu o barbă roșie - Charles Strickland. Englez. — N-avea barbă când l-am cunoscut eu, dar dacă și-a lăsat-o să-i crească ar trebui să fie într-adevăr roșie. Individul la care mă gândeam a început să picteze abia acum cinci ani. — Chiar ăla e. E un mare artist. — Imposibil. — M-ai văzut vreodată înșelându-mă? m-a întrebat Dirk. Îți spun eu că are geniu. Sunt convins de asta. Peste o sută de ani, dacă tu și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
de atelierele comune, nu măi lucra decât singur. Niciodată nu fusese atât de sărac încât să nu-și poată cumpăra pânze și vopsele și, de fapt, de altceva nici nu mai avea nevoie. În măsura în care-mi puteam da eu seama, nu picta deloc ușor și în încăpățânarea lui de a nu accepta ajutorul nimănui, pierdea multă vreme pentru a descoperi soluții tehnice pe care generațiile anterioare le rezolvaseră deja rând pe rând. Avea un țel - nu știu prea bine care - și poate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
să-și arate tablourile pentru că de fapt nu-l interesau. Trăia un vis, și realitatea nu însemna nimic pentru el. Aveam sentimentul că lucrează la o pânză cu toată forța personalității sale violente, uitând de orice în efortul de a picta ceea ce vedea cu ochii minții; iar apoi, după ce termina, nu atât tabloul, (căci aveam impresia că rareori ducea vreun lucru la bun sfârșit), ci patima care-l ardea, înceta să-i mai pese de el. Nu era niciodată mulțumit de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
sorbind emoții subtile și pasionate, din opera mâinilor tale? Tuturor le place puterea. Nu-mi pot închipui un mod mai minunat de a o exercita decât stârnind milă sau groază în sufletele oamenilor. — Melodramă. — Atunci de ce-ți pasă dacă pictezi bine ori rău? — Nu-mi pasă. Nu vreau decât să pictez ceea ce văd. — Mă întreb dacă aș putea scrie pe o insulă pustie, având certitudinea că n-o să vadă ceea ce am scris alți ochi decât ai mei. O vreme, Strickland

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
place puterea. Nu-mi pot închipui un mod mai minunat de a o exercita decât stârnind milă sau groază în sufletele oamenilor. — Melodramă. — Atunci de ce-ți pasă dacă pictezi bine ori rău? — Nu-mi pasă. Nu vreau decât să pictez ceea ce văd. — Mă întreb dacă aș putea scrie pe o insulă pustie, având certitudinea că n-o să vadă ceea ce am scris alți ochi decât ai mei. O vreme, Strickland nu zise nimic, dar ochii îi străluceau într-un chip straniu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
câtuși de puțin. Pentru el avea să rămână femeia cea mai frumoasă de pe lume. Era un har binecuvântat în viața lor ordonată. N-aveau decât atelierul, un dormitor și o bucătărioară. Dna Stroeve ținea singură toată gospodăria și în timp ce Dirk picta tablouri proaste, ea se ducea la piață, gătea dejunul, cosea și trebăluia cât era ziua de lungă ca o furnică harnică. Iar seara se așeza în atelier și iarăși cosea în timp ce Dirk cânta o muzică de care nu mă îndoiesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
de atunci. Eram însă aproape sigur că nu s-a mutat prea departe. Dacă frecventa aceeași cafenea ca atunci când stătea la hotel, probabil o făcea pentru că era cea mai apropiată. Deodată mi-am amintit că obținuse angajamentul acela de a picta un portret prin brutăreasa de la care-și cumpăra pâinea și mi-a trecut prin minte că de acolo i-am putea afla adresa. Am cerut un Anuar și am căutat brutăriile. Erau vreo cinci în imediata apropiere și nu aveam

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
îmi dădea senzația că e posedat de un demon. Dar nu puteai să spui că e vorba de un demon al răului, căci era o forță primitivă, așa cum existase înaintea binelui și a răului. Era încă prea slăbit ca să poată picta și ședea în tăcere în atelier, pradă Dumnezeu știe căror visuri, ori citind. Foarte ciudate erau și gusturile lui în materie de lectură. Uneori îl găseam aplecat cu atenție asupra poeziilor lui Mallarmé, pe care le citea ca un copil

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
modul ăsta rușinos? l-am întrebat în glumă. — N-am mai fost de mult la Luvru. M-am gândit să vin să văd dacă mai au vreo noutate. — Bine, dar îmi spuneai că trebuie să termini un tablou săptămâna asta? — Pictează Strickland în atelierul meu. — Serios? — Da. Chiar eu i-am propus. E prea slăbit ca să se poată întoarce la el acasă deocamdată. Am crezut că am putea picta împreună. La urma urmei, în Cartierul Latin, mulți băieți împart atelierul. M-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
Bine, dar îmi spuneai că trebuie să termini un tablou săptămâna asta? — Pictează Strickland în atelierul meu. — Serios? — Da. Chiar eu i-am propus. E prea slăbit ca să se poată întoarce la el acasă deocamdată. Am crezut că am putea picta împreună. La urma urmei, în Cartierul Latin, mulți băieți împart atelierul. M-am gândit că o să fie distractiv. Întotdeauna mi s-a părut că e nostim să ai pe cineva cu care să mai schimbi o vorbă când obosești lucrând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
s-a întâmplat, de fapt? l-am întrebat cam aspru. A dat din colț în colț și s-a făcut roșu ca sfecla. A început să privească trist un tablou de pe perete. — N-a mai vrut să mă lase să pictez. Mi-a zis să plec. — De ce nu i-ai spus să se ducă dracului? M-a dat afară. N-am prea putut să mă lupt cu el, mi-a aruncat pălăria după mine și a încuiat ușa pe dinăuntru. Eram

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
a văzut. Lui Stroeve îi străluceau ochii: Iar acum pe toți pereții casei vechi e câte un tablou de-al meu în ramă frumoasă, aurită. Strălucea pur și simplu de mândrie și fericire. Mi-am amintit de scenele acelea reci pictate de el, cu țărani și măslini. Probabil că arătau ciudat în ramele lor strălucitoare pe pereții casei țărănești. — Drăguța de ea, socotea că a făcut o adevărată minune pentru mine când m-a văzut ajuns pictor datorită strădaniilor ei, dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
gândească ce face, schimbă puțin poziția unei mese Louis al XV-lea care constituia una dintre comorile cele mai îndrăgite. Deodată observă un tablou așezat cu fața la perete. Era de proporții mult mai mari decât îi stătuse lui în obicei să picteze și se întrebă ce căuta acolo. Se apropie și-l întoarse ca să-l vadă. Era un nud. Inima începu să-i bată, repede căci ghici imediat că e pictat de Strickland. Îl trânti furios de perete. — Cum naiba și-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
proporții mult mai mari decât îi stătuse lui în obicei să picteze și se întrebă ce căuta acolo. Se apropie și-l întoarse ca să-l vadă. Era un nud. Inima începu să-i bată, repede căci ghici imediat că e pictat de Strickland. Îl trânti furios de perete. — Cum naiba și-a permis să-l lase acolo? își zisese. Dar mișcarea îl făcu să cadă cu fața în jos pe dușumea. Indiferent al cui va fi fost, nu-l putea lăsa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
el însuși - cum sună expresia curentă -, ci își descoperise un nou suflet cu puteri nebănuite. Nu era vorba doar de o simplificare îndrăzneață a desenului - care revela o personalitate atât de bogată și unică. Nu era numai maniera de a picta, deși carnația era zugrăvită cu o senzualitate pasionată care avea în ea ceva miraculos; nu era numai impresia de soliditate care-ți dădea în mod extraordinar senzația de materialitate a trupului; mai era și o spiritualitate, tulburătoare și nouă, care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
tristețe nu lipsită de oarecare duioșie. Mai curând sau mai târziu avea să se însoare cu vreo femeie cinstită din Olanda și cu siguranță că avea să fie fericit. Zâmbeam la gândul nenumăratelor tablouri proaste pe care avea să le picteze până la moarte. A doua zi l-am condus la trenul de Amsterdam. XL În luna care a urmat, prins de propriile mele treburi, n-am mai văzut nici o persoană legată de această poveste lamentabilă pe care mi-am scos-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
Mă uluia și abia așteptam să văd cum privește el tragedia pe care a adus-o în viețile unor oameni ce-l trataseră cu atâta bunătate. Am înfipt cu îndrăzneală bisturiul: — Stroeve mi-a spus că tabloul în care ai pictat-o pe soția lui e cel mai bun lucru pe care l-ai făcut vreodată. Strickland își scoase pipa din gură și în ochi îi înflori un zâmbet. M-am distrat mult pictându-l. — De ce i l-ai dat lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
a spus că tabloul în care ai pictat-o pe soția lui e cel mai bun lucru pe care l-ai făcut vreodată. Strickland își scoase pipa din gură și în ochi îi înflori un zâmbet. M-am distrat mult pictându-l. — De ce i l-ai dat lui? — Îl terminasem. Nu mai aveam ce face cu el. Știi că Stroeve era cât pe-aci să-l distrugă? — Nu era întru totul reușit. Vreo câteva momente tăcu, apoi își scoase din nou

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
ca și Stroeve. I-am spus că de îndată ce-o să mă satur de ea o să trebuiască să plece și ea a zis că-și asumă acest risc. Strickland făcu o pauză. Avea un trup minunat și eu voiam să pictez un nud. De îndată ce mi-am terminat tabloul nu m-a mai interesat. — Dar ea te iubea din toată inima. Sări brusc în picioare și începu să meargă înainte și-napoi prin odăiță. — Nu vreau dragoste. N-am timp pentru asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
tablou pe șevalet și m-a lăsat să-l privesc un minut sau două. Apoi l-a dat jos și l-a înlocuit cu altul. Cred că mi-a arătat vreo treizeci de pânze. Erau rezultatul celor șase ani de când picta. Nu vânduse nici una. Pânzele erau de mărimi diferite. Cele mai mici erau naturi moarte, iar cele mai mari peisaje. Erau și vreo cinci-șase portrete. — Astea sunt toate, mi-a zis el în cele din urmă. Tare mi-ar plăcea să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
o natură moartă, niște portocale pe o farfurie - și mă supăra că farfuria nu e rotundă, iar portocalele sunt diforme. Portretele erau supradimensionate și asta le dădea o înfățișare neplăcută. Ochilor mei, fețele acelea li se păreau niște caricaturi. Erau pictate într-o manieră complet nouă pentru mine. Și mai tare mă nedumereau peisajele. Erau vreo două-trei imagini de la Fontainebleau și mai multe străzi ale Parisului. Prima mea senzație a fost că le putea perfect de bine picta și un birjar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
niște caricaturi. Erau pictate într-o manieră complet nouă pentru mine. Și mai tare mă nedumereau peisajele. Erau vreo două-trei imagini de la Fontainebleau și mai multe străzi ale Parisului. Prima mea senzație a fost că le putea perfect de bine picta și un birjar beat. Eram de-a dreptul năucit. Culorile mi se păreau extraordinar de crude. Mi-a trecut prin minte că toată povestea e o farsă uluitoare și de neînțeles. Acum când privesc în urmă mă impresionează mai mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]