2,039 matches
-
împărate, Prin cetăți și pe la sate Copilașii te vestesc Fecioraș dumnezeiesc. La ferestre luminoase Glasuri de copii, sfioase, Se aud vestind mereu Nașterea lui Dumnezeu. Gospodarii ies afară Să asculte-n prag de seară Ale pruncilor cuvinte, Răsplătindu-i cu plăcinte. Să lăudăm pe Dumnezeu de Nichifor Crainic Să lăudăm pe Dumnezeu Și să-l mărim, popoare, Că ne-a trimis pe Fiul său Din slava-i domnitoare. Din sânul tatălui ceresc Coboară ploi de milă: Un copilaș sărac și gol
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
În modul În care se „negociază― ocuparea acestor zone nou urbanizate cât și În tranziția dinspre centru, zona intermediară rezidențială și periferie. Un bun exemplu În acest sens este zona Floreasca , unde, de o parte și de alta a bd. Plăcintei (actuala str. Radu Beller), se aflau, spre vest, „Parcul― rezidențial Principele Carol (proiectat și ridicat În deceniul al treilea al secolului XX), iar spre est (pe terenul actualului Parc Floreasca), o zonă mlăștinoasă, cu adăposturi improvizate și insalubre. Peisajul este
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
ridicat În deceniul al treilea al secolului XX), iar spre est (pe terenul actualului Parc Floreasca), o zonă mlăștinoasă, cu adăposturi improvizate și insalubre. Peisajul este completat de prezența Fabricii de spirt „Popovici―, tot pe partea de vest a bd. Plăcintei (terenul actualului Bazin Floreasca și al Liceului „Jean Monnet―), ale cărei clădiri masive și furnal Înalt domină construcțiile joase ale zonei. Tot În această zonă (spre Calea Floreasca) este construit, În 1935, „palatul de sticlă― al Fabricii Ford (Stan 2007
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
credințele lor, a miturilor din teozofia geților. La fel au viețuit strămo- șii noștri împreună cu neamul germanic al bastarnilor peste 700 de ani, dar aceste informații nu trebuie să facă parte din istoria noastră pentru că atunci cînd s-a împărțit ,,plăcinta adevărului” Europei, românii lipseau de la masă! Această legendă a nașterii lui Sarmis/Mitra este prezentată pe tăblița 1 care a fost turnată cam prin secolul XVl î.e.n. și cu o imagine realizată mai bine pe tăblița 2 ce a fost
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și pește slab (șalău, știucă, păstrăv, biban, calcan, mreană, guvizi). Dintre făinoase sunt admise griș, orez, macaroane, fidea, tăiței, arpacaș, fulgi de ovăz, pâine albă prăjită sau pesmet și biscuiți. Ca desert se pot consuma prăjituri uscate, tarte cu fructe, plăcinte cu mere sau brânză, fructe crude (mere, pere, prune, struguri, pepeni, portocale, zmeură), compoturi, dulcețuri, marmelade, miere de albine, gelatine, sucuri de lămâie și portocale. La dischinezia hipotonă și atonă se recomandă sucul de ridichi negre, rase și amestecate cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
buni mai reci ca vremea în Alaska și n-au mai revenit vreodată la ce fuseseră cândva. Pe atunci, soții Pleșu erau angajații voioși ai fundației. Azi, când oameni cărora dl Buzura le-a asigurat un acces substanțial la o plăcintă de lux îi regizează o ieșire din scenă atât de umilitoare, n-ai cum să nu te întrebi de unde Dumnezeu vin aceste reflexe de lumpenelită. Simpatizanți ai dlui Băsescu - eu însumi fiind unul din ei, dar unul foarte bine temperat
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
unsă și tapetată cu făină, după care se dă timp de cinci minute la cuptor, iar apoi se adaugă deasupra 300 g parizer, 200 g bureți, 5 ouă bătute, brânză de oi sau cașcaval și 250 g suc de roșii. PLĂCINTĂ CU CARNE ȘI SOS DE MUȘTAR O foaie de plăcintă din comerț o așezăm pe o tavă tapetată cu unt și făină, peste care așezăm o compoziție făcută din 2 cepe tocate fin, pe care le punem la călit în
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de cinci minute la cuptor, iar apoi se adaugă deasupra 300 g parizer, 200 g bureți, 5 ouă bătute, brânză de oi sau cașcaval și 250 g suc de roșii. PLĂCINTĂ CU CARNE ȘI SOS DE MUȘTAR O foaie de plăcintă din comerț o așezăm pe o tavă tapetată cu unt și făină, peste care așezăm o compoziție făcută din 2 cepe tocate fin, pe care le punem la călit în puțin ulei, adăugăm 200 g carne de vită, 200 g
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
masă, iar la mijloc, se pun 350 g unt. Se împăturește și se întinde, după care se repetă de trei ori și se lasă să stea timp de două ore. Acest aluat se folosește la mai multe rețete de foietaj - plăcintă cu brânză, carne, ciuperci sau pateuri. ARDEI COPȚI CU SOS DE SMÂNTÂNĂ Doisprezece ardei grași copți și curățați de pieliță, două cepe tocate fin și călite timp de 5-6 minute în 75 ml de ulei, sare, o linguriță de Knorr
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
adevăr o croazieră magnifică. Adda Kaleh! Cîtă poezie numai în numele acestei insulițe însorite, cu populație turcă, pestriță, veselă și primitoare, inundată de lumină și de aroma cafelei "la nisip"... Sunt peste patruzeci de ani de atunci și încă simt gustul plăcintelor și pe cel al cafelei, cu impresia că niciodată n-am mai regăsit același gust aparte și savuros, de plăcintă și de cafea, în alt loc din lume, nici măcar pe plaiurile turce unde mergem cu atîta drag, cît putem de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
inundată de lumină și de aroma cafelei "la nisip"... Sunt peste patruzeci de ani de atunci și încă simt gustul plăcintelor și pe cel al cafelei, cu impresia că niciodată n-am mai regăsit același gust aparte și savuros, de plăcintă și de cafea, în alt loc din lume, nici măcar pe plaiurile turce unde mergem cu atîta drag, cît putem de des. Și ce frumoasă era turcoaica aceea care ne pregătea neagra băutură! Nimic nu părea că avea să se schimbe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
strigând: - Anică, hai!.... Mai, Anică!.... Anica îl întâmpină voioasa cu sortul în brâu și cu făcălețul în mână, făcând încă o mămăligă caldă pentru omul ei întors de la câmp și, după ce ospătează amândoi, lapte cu mămăligă, pâine și șuncă gustoasă, plăcinte calde, mai stau la o vorbă, măi beau un păhărel de țuică și ronțăie mere. Moș Gheorghe își face o țigară, răsucind tacticos tutunul în foaia de ziar “Scânteia”. Se sfătuiesc amândoi ce să semene la anul pe pământul de
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
că această vizită are mai mult caracter turistic și am primit aprobare de a-i caza. Elvețienilor le-a plăcut mult în România, măi cu seamă au apreciat bucătăria românească. Și-au luat cu ei la plecare borș, sarmale, mămăligă, plăcintă și cozonaci moldovenești făcuți de bunica la cuport în curte. Mi-au adus foarte multe cadouri , dar mai ales m-am bucurat cel mai mult că am putut să-mi văd și eu țară. Recunosc nu prea eram plimbata prin
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
unor treburi mai dificile, recurgea la sprijinul sătenilor, prin așa-zisele clăci. Din timp tata anunța prin cumetri, rude, subalterni, câțiva gospodari mai omenoși că la data cutare are loc claca. Mama pregătea de-ale gurii: cocea un cuptor de plăcinte "poale-n brâu", tăia tata un berbec mai gras sau un vițel (dacă-l avea în acel moment), făcea un cazan de supă, răcituri și friptură. Tata se ocupa de băutură. Procura o damigeană de vin și câțiva litri de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și-apoi am plecat. N-am vrut să primim bani și de la oamenii școlii, fiind și noi elevi. Ne-am continuat urarea, ajungând până la Țarnă. Aici, verișoara mea, Viorica Nemțoc, ne-a primit regește. Fiecăruia ne-a oferit câte o plăcintă "poale-n brâu" și turtă dulce. Nu ne-a lăsat până n-am băut câte o cană de suc de pere, care era foarte aromat și dulce. Banii i-am refuzat, dar Vasile (care făcea pe casierul) i-a primit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ale dimineții se îndreaptă sfioși către lăcașul sfânt. Trebuie să fie gazdă bună, să întâmpine cum se cuvine, oaspeții. Aici, în ajunul sărbătorii, gospodinele cu har bisericesc și tragere de inimă, au pregătit o masă îmbelșugată, cu bucate tradiționale (sarmale, plăcinte, turtă dulce, sucuri și vin). Cei veniți din alte sate, ca și cei localnici, vor gusta din mâncărurile oferite (sfințite de către un sobor de preoți). Nu va lipsi agheasma, pentru care orice enoriaș vine cu gând să se sfințească. După
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la poarta bisericii se dă de pomană la toată lumea câte un colăcel, o lumânare, rachiu și colivă (din grâu sau arpacaș). Cei mai înstăriți făceau praznic acasă, cu ciorbă (de oaie sau vițel), sarmale și mălai. Recent se făceau și plăcinte, salate, antreuri. Se servea în străchini de lut și se mânca cu linguri de lemn. De sufletul celui mort se dădeau și se dau și acum, direct din mână, câte două pahare de rachiu și două de vin. În caz că cei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vecinii cu toată familie, prietenele mele și-ale Oltei (sora mea), majoritatea salariaților primăriei din Costișa și câteva neamuri. Grămezile de porumb despănușat creșteau văzând cu ochii, spre bucuria părinților mei. După vreo 2-3 ore, mama ne aducea pe arie plăcinte, must de mere și la bărbați ceva tărie (țuică de prune sau rachiu de secară). Apoi începea veselia și munca sporea. Dezlegându-se limbile, bărbații începeau a spune glume, bancuri, snoave, povestiri, care mai de care mai deocheate. Noi, copiii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de câteva ori i-a cerut voie tatei să ni se alăture. La "ceaiul de duminică" gazda trebuia să dovedească cât de cât simț ospitalier. Servea câte un ceai (nu era la modă cafeaua), o dulceață, prăjiturele și eventual niște plăcinte fragede. Băieții organizatori se îngrijeau de muzică (un patefon sau gramofon), sucuri și uneori ceva... tărie (pentru ei). Stăteam la masă și serveam ce avea pregătit pentru acea dată, povesteam câte toate și-apoi treceam la dans. În aceste "ceaiuri
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în șopron. La majoritatea le scoteam sâmburii și-i puneam pe niște scânduri la uscat (să aveam în serile lungi de iarnă ce ronțăi). La transfer, avea loc și o riguroasă selecție. Mama își alegea câțiva, cu coaja subțire, pentru plăcinte și prăjituri. Eu cu Oltea ne uitam mai mult la forma lor. Trecându-i din mână-n mână, pentru a-i așeza bine pe rânduri, Oltea s-a minunat. A găsit unul cu totul și cu totul deosebit. Avea formă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se dau colacii din ciur. Cineva din familie împarte apoi ulcioarele cu colăceii și lumânări precum și colăceii rămași (din saci), de sufletul celui dispărut. În caz că au venit rude și cunoscuți din alte localități, se invită acasă la masă, fiind pregătite plăcinte, sarmale, dulciuri, sucuri și vin. Se închină paharele, stropind puțin pe jos, zicând: "să i fie țărâna ușoară!". Se vorbește mai mult despre cei decedați (din familie), se deapănă amintiri și întâmplări din timpul vieții lor. Se exprimă multă compasiune
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în fundul tinzii (după scara care urca în podul casei). Ziua fixată pentru sărbătorire era de obicei 24 noiembrie. Atunci treburile pe câmp erau terminate și părinții se puteau ocupa și de ale casei: Mama făcea bucate deosebite, pentru asemenea musafiri: plăcinte, cozonaci, răcituri, sarmale, fripturi, turtă dulce, salate, iar tata se ocupa de băuturi: vin, țuică, must. Câteodată, mama mai făcea și bere de casă, care era tare bună (când avea hamei). Eu și Oltea ajutam cu tot ce puteam și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de zor. Bucurându-ne de vremea bună, am pedalat până la gospodăria care fusese a bunicilor. Mătușa de acolo, de la înălțimea celor 86 de ani ne-a invitat să mai sosim și cu soțiile și cu fetele noastre. Nu puteam refuza plăcintele și porumbul fiert, sau perele mai bune ca oriunde. Poate nepotrivit cu locul în care aflam și la mijloacele de transport cu care ajunsesem acolo, am terminat berea pe care o cumpărasem de la un magazinul din vale. Spre Roman ne-
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
vrea să prețuiască oamenii când te văd? Verticalitatea, suplețea, generozitatea. Într-un cuvânt: Buna creștere! A.B. Ai fi dorit să te întreb ceva anume și nu am făcut-o? "Azi, joi, la ora prânzului, nefiind întrebat, răspund: Ninge cu plăcinte poale-n brâu pe dealul Bojdeucii lui Ion Creangă. Dinspre Piața Universității din București se aud scuturi pregătite să apere întunericul de întuneric Mărturisesc Părintelui meu că m-am întors cu bine dintre zidurile cetății Soroca, de pe malul Nistrului, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
practice pentru făcutul săpunului în casă, curățarea ștergarelor de borangic, curățirea cojoacelor etc. Revista din aprilie 1943 prezintă interes pentru că vorbește despre ouăle de Paști, alimentația săteanului, încondeierea ouălor, înrebuințarea plantelor medicinale, preparate în casă, rețete pentru prepararea cozonacilor, a plăcintelor, borșurilor, a preparatelor din urzici și alte verdețuri, din carne de miel, sfaturi pentru păstrarea și curățirea blănurilor, a hainelor de astrahan. Publicația are cuvinte de mulțumire pentru unii din sponsorii săi, exprimându-le recunoștință. * ... Pe lângă ceea ce e tipărit în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]