1,742 matches
-
unde era inserată și povestirea Incredibilul adevăr, intercalată Între ghilimele și prezentată ca o scurtă proză visată de unul dintre personajele romanului, Sorin (pp. 204-212). Interpelat În legătură cu acest caz, Al. Florin Țene a răspuns că nu este vorba despre un plagiat, ci despre intertextualitate, un procedeu literar des folosit de scriitori, atât de către cei români, cât și de către cei străini (Borges, de pildă). În orice caz, pentru fapta sa, Consiliul de Onoare al Uniunii Scriitorilor din România l-a exclus pe
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
o recunoaștere a vinovăției sale. Toate aceste amănunte au fost relatate de ziarul Transilvania Jurnal (Birtz, Hedeșiu, 2001, p. 3). Criticul ieșean Al. Dobrescu a publicat recent prima parte dintr-o serie de patru volume (Corsarii minții. Istoria ilustrată a plagiatului la români) dedicate plagiatului la noi. Plagiatul În știință Cel mai recent caz de plagiat a fost dat În vileag de revista 22 și se referă la modul În care a fost redactat tratatul Istoria românilor, apărut sub egida Academiei Române
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sale. Toate aceste amănunte au fost relatate de ziarul Transilvania Jurnal (Birtz, Hedeșiu, 2001, p. 3). Criticul ieșean Al. Dobrescu a publicat recent prima parte dintr-o serie de patru volume (Corsarii minții. Istoria ilustrată a plagiatului la români) dedicate plagiatului la noi. Plagiatul În știință Cel mai recent caz de plagiat a fost dat În vileag de revista 22 și se referă la modul În care a fost redactat tratatul Istoria românilor, apărut sub egida Academiei Române. După cum se știe, Începând
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
amănunte au fost relatate de ziarul Transilvania Jurnal (Birtz, Hedeșiu, 2001, p. 3). Criticul ieșean Al. Dobrescu a publicat recent prima parte dintr-o serie de patru volume (Corsarii minții. Istoria ilustrată a plagiatului la români) dedicate plagiatului la noi. Plagiatul În știință Cel mai recent caz de plagiat a fost dat În vileag de revista 22 și se referă la modul În care a fost redactat tratatul Istoria românilor, apărut sub egida Academiei Române. După cum se știe, Începând din anul 1960
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Birtz, Hedeșiu, 2001, p. 3). Criticul ieșean Al. Dobrescu a publicat recent prima parte dintr-o serie de patru volume (Corsarii minții. Istoria ilustrată a plagiatului la români) dedicate plagiatului la noi. Plagiatul În știință Cel mai recent caz de plagiat a fost dat În vileag de revista 22 și se referă la modul În care a fost redactat tratatul Istoria românilor, apărut sub egida Academiei Române. După cum se știe, Începând din anul 1960, au fost editate primele patru volume din Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
la ediția a III-a s-au folosit materiale pregătite pentru al doilea proiect. Unii autori de capitole decedaseră Între timp, iar ceilalți le-au folosit contribuțiile fără să facă mențiunile de rigoare. S-a ajuns, evident, la situații de plagiat, deconspirate În special de revista 22. Se pare că materialele elaborate și predate În 1996 de colaboratori la secretariatul de redacție au rămas uitate În sertare până În 2001, când, obținându-se fondurile necesare, s-a trecut În mare grabă la
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
fi explicat În niciun chip gestul acelor autori care, probabil În criză de timp, au reprodus texte aparținând altor colaboratori, fără măcar a-i cita (Iliescu, 2002, pp. 6-7). Fiindcă veni vorba despre Academia Română, să amintim Încă un caz de plagiat, patronat, după cum spunea autoarea unui articol publicat În Observator cultural, chiar de președintele Academiei Române, Eugen Simion. E vorba despre Limba și literatura română. Manual pentru clasa a XII-a, avându-i ca autori pe Eugen Simion (coordonator), Florina Rogalski și
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
unei specialiste În materie”. Este vorba despre Maria Cvasnîi Cătănescu, autoarea manualului Limba română. Origini și dezvoltare (Editura Humanitas, București, 1996). Așa cum se procedează În astfel de cazuri, autoarea articolului din Observator cultural pune În paralel textul inițial și cel plagiat, arătând că e vorba despre „un exemplu grăitor de impostură intelectuală, prezentat drept etalon al calității”. Concluzia autoarei este cât se poate de tranșantă: Ca și manualul de clasa a XI-a de anul trecut, realizat de aceeași echipă de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lege a drepturilor de autor, care reglementează astfel de situații, probabil că tot ceea ce se editează sub egida Academiei sau a Președintelui Înaltului for se situează mai presus de lege. Cum altfel s-ar putea explica faptul că, mai nou, plagiatul a devenit o modă academică? (Mușat, 2002, pp. 5-6) Autoarea face aluzie, evident, la acuzațiile de plagiat aduse tratatului privind Istoria românilor. Într-un număr din România literară, Ioana Pârvulescu arăta că, În cartea Viața cotidiană În perioada interbelică, de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
egida Academiei sau a Președintelui Înaltului for se situează mai presus de lege. Cum altfel s-ar putea explica faptul că, mai nou, plagiatul a devenit o modă academică? (Mușat, 2002, pp. 5-6) Autoarea face aluzie, evident, la acuzațiile de plagiat aduse tratatului privind Istoria românilor. Într-un număr din România literară, Ioana Pârvulescu arăta că, În cartea Viața cotidiană În perioada interbelică, de Ioan Scurtu, publicată la Editura RAO În 2001, Într-un capitol dedicat modei, autorul i-a reprodus
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lui Ioan Scurtu, iar În final afirmă: Deși scrie despre „viața cotidiană a românilor din perioada interbelică”, dl. Scurtu și-a preluat stilul și obiceiul dintr-o perioadă mai recentă. Una care Începe de pe la Eugen Barbu (Pârvulescu, 2001, p. 18). Plagiatul În Universitate În strânsă legătură cu plagiatul În știință se află plagiatul de tip universitar, pe care Îi numim astfel doar din rațiuni metodologice. El este practicat de unele cadre didactice universitare. Astfel, un caz interesant de plagiat Îi aparține
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Deși scrie despre „viața cotidiană a românilor din perioada interbelică”, dl. Scurtu și-a preluat stilul și obiceiul dintr-o perioadă mai recentă. Una care Începe de pe la Eugen Barbu (Pârvulescu, 2001, p. 18). Plagiatul În Universitate În strânsă legătură cu plagiatul În știință se află plagiatul de tip universitar, pe care Îi numim astfel doar din rațiuni metodologice. El este practicat de unele cadre didactice universitare. Astfel, un caz interesant de plagiat Îi aparține lui Florin Bratu, fost prorector al Universității
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a românilor din perioada interbelică”, dl. Scurtu și-a preluat stilul și obiceiul dintr-o perioadă mai recentă. Una care Începe de pe la Eugen Barbu (Pârvulescu, 2001, p. 18). Plagiatul În Universitate În strânsă legătură cu plagiatul În știință se află plagiatul de tip universitar, pe care Îi numim astfel doar din rațiuni metodologice. El este practicat de unele cadre didactice universitare. Astfel, un caz interesant de plagiat Îi aparține lui Florin Bratu, fost prorector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
p. 18). Plagiatul În Universitate În strânsă legătură cu plagiatul În știință se află plagiatul de tip universitar, pe care Îi numim astfel doar din rațiuni metodologice. El este practicat de unele cadre didactice universitare. Astfel, un caz interesant de plagiat Îi aparține lui Florin Bratu, fost prorector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Beneficiind de un lectorat În Franța, Florin Bratu a descoperit la biblioteca din orașul Lille o teză de doctorat despre opera lui Proust redactată de Eveline
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Fundației „Chemarea”, cu titlul La decouverte de soi, lecture poétique du roman proustien, prefațată de Irina Mavrodin, una dintre cele mai reputate specialiste În literatura franceză din România, care fusese și În comisia de doctorat a lui Bratu. Aflând despre plagiat, autoarea franceză a scris mai multe scrisori de protest unor foruri și instituții din România: Comisiei Superioare de Acordare a Diplomelor și Titlurilor, Uniunii Scriitorilor, Academiei Române și, desigur, Universității din Suceava. Cel Învinuit nu a avut nicio replică. Una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
clară a vinovăției sale. Pus În discuția Senatului Universității, el și-a recunoscut vina și și-a prezentat demisia, iar autoarea franceză a acceptat scuzele plagiatorului. Cazul a fost preluat de justiție. Dacă Florin Bratu va fi găsit vinovat de plagiat, i se vor retrage toate diplomele, premiile și titlurile academice, pe baza cărora autorul a Încasat sume importante din banii publici. Meritul scoaterii la iveală a acestui plagiat revine poetului Constantin Severin, jurnalist la ziarul Obiectiv. Vocea Sucevei. În Monitorul
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
fost preluat de justiție. Dacă Florin Bratu va fi găsit vinovat de plagiat, i se vor retrage toate diplomele, premiile și titlurile academice, pe baza cărora autorul a Încasat sume importante din banii publici. Meritul scoaterii la iveală a acestui plagiat revine poetului Constantin Severin, jurnalist la ziarul Obiectiv. Vocea Sucevei. În Monitorul de Iași din 28 aprilie 2004 a apărut un articol (semnat M.R.) În care conf. univ. dr. George Neamțu, de la Catedra de Sociologie a Universității „Al.I. Cuza
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
conf. univ. dr. Dan Laurențiu Lacrama, de la Facultatea de Electrotehnică și Telecomunicații a Universității Politehnica din Timișoara, lider al liberalilor timișoreni, a fost acuzat că a copiat un curs al unui profesor din București. Dar cel mai mediatizat caz de plagiat aparține, indiscutabil, fostului ministru al Sănătății, Mircea Beuran. Un medic din Brașov a publicat În Evenimentul zilei un articol În care a demonstrat că Mircea Beuran, fost medic personal al lui Ion Iliescu, ajuns apoi ministru al Sănătății, a publicat
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
traducere și de menționarea pe pagina de titlu a edițiilor românești a unor precizări legate de copyright. În cele din urmă, În urma presiunilor făcute, ministrul Beuran a fost obligat să demisioneze, fiindu-i retrase titlurile academice obținute În mod fraudulos. Plagiatul În presă În mod explicabil, cazurile de plagiat din presă sunt foarte puține. Așa cum spuneam, datorită tirajului mult mai mare pe care Îl au ziarele, comparativ cu lucrările de specialitate, șansele ca un plagiat să fie descoperit sunt și ele
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a edițiilor românești a unor precizări legate de copyright. În cele din urmă, În urma presiunilor făcute, ministrul Beuran a fost obligat să demisioneze, fiindu-i retrase titlurile academice obținute În mod fraudulos. Plagiatul În presă În mod explicabil, cazurile de plagiat din presă sunt foarte puține. Așa cum spuneam, datorită tirajului mult mai mare pe care Îl au ziarele, comparativ cu lucrările de specialitate, șansele ca un plagiat să fie descoperit sunt și ele mai mari decât În alte domenii. Există totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
titlurile academice obținute În mod fraudulos. Plagiatul În presă În mod explicabil, cazurile de plagiat din presă sunt foarte puține. Așa cum spuneam, datorită tirajului mult mai mare pe care Îl au ziarele, comparativ cu lucrările de specialitate, șansele ca un plagiat să fie descoperit sunt și ele mai mari decât În alte domenii. Există totuși și aici câteva situații de acest gen. De exemplu, În revista Computer games a apărut un articol, nesemnat În care se spune că Eduard Ovidiu Paraschiva
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
l-a acuzat pe liderul liberalilor clujeni, Horea Uiorean, că ar fi semnat un articol În Clujul liberal despre starea drumurilor din municipiul Cluj-Napoca, articol semnat de altcineva și publicat inițial În ziarul Bună ziua, Ardeal! În multe asemenea situații de plagiat se invocă răzbunarea sau diversiunea politică. În ziarul Cotidianul din 18 septembrie 2007, doi ziariști, Camelia Jula și Bogdan Păcurar, În articolul „Un ziarist clujean a semnat un editorial publicat anterior În Cotidianul”, au dezvăluit un caz flagrant de plagiat
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
plagiat se invocă răzbunarea sau diversiunea politică. În ziarul Cotidianul din 18 septembrie 2007, doi ziariști, Camelia Jula și Bogdan Păcurar, În articolul „Un ziarist clujean a semnat un editorial publicat anterior În Cotidianul”, au dezvăluit un caz flagrant de plagiat. Astfel, cunoscutul poet și eseist ieșean Liviu Antonesei a publicat În Cotidianul din 7 septembrie 2007 editorialul „Fără rușine, fără simțul realității”. Câteva zile mai târziu, În săptămânalul Obiectiv din Turda, ediția din 10-16 septembrie 2007, Gelu Radu, directorul săptămânalului
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Gelu Radu, directorul săptămânalului, a publicat același articol, pe post de editorial și cu fotografia sa, preluând „cuvânt cu cuvânt, În proporție de 99%”, după cum arată cei doi jurnaliști, editorialul lui Liviu Antonesei. Luat la rost asupra acestui caz de plagiat, Gelu Radu a dat vina pe un prieten, pe care l-a trimis la el acasă (la Gelu Radu) pentru a căuta un articol care trebuia publicat urgent, iar prietenul a găsit tocmai editorialul semnat anterior de Liviu Antonesei! Scuza
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ridicolă. Gelu Florea fusese sancționat anterior de către conducerea Asociației Profesioniștilor din Presă Cluj pentru alte abateri de la deontologia profesiei de jurnalist, ulterior el demisionând din această asociație. FIGURĂ SCANATĂ (COTIDIANUL)!!! Să relevăm două situații care pot fi considerate sinonime cu plagiatul, care aparțin domeniului presei. Am constatat astfel un abuz În cazul ziarelor care și-au luat nume similare cu cele ale unor publicații apărute În diverse perioade. De pildă, Adevărul (fost Scânteia), se consideră seria a V-a a ziarului
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]