3,039 matches
-
dormise, scrinul unde-și ținuse pânzele subțiri și oglinda care-i reflectase capul, și pieptul, și brațele, și zâmbetul din dimineața de altădată. Când am ieșit în cerdac, prin draperiile grele de pe deal s-a furișat o rază, răspândind peste plai un abur de aur, ca atunci pe Ceahlău. Dar în curând raza se stinse în negurile tomnatice de pe înălțimi. TESTAMENT Viața românească trece de azi înainte sub conducerea unei generații mai tinere. Tinerii sunt mai în stare să-și dea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de inimă și adus de spate fără să pricep limba despicată crescută la sân sub un clopot de sticlă (pledez nevinovat dar mă apuc de hoție onorată instanță). Netam-nesam Țopăiam (după ce te-am cunoscut cândva) pe-un picior subțire de plai fericit precum gașca de suflete trăitoare în rai (eram în cerul/spitalul al nouălea/nr.9) am strigat răspicat înroșindu-le fețele meselor cu vinul vărsat (trebuia să se știe) lumea toată dar absolut toată lumea devenise numai a mea și
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
coroana-i îndreptată-n sus privește la condor șoptind... Tu înger neștiut! Sensibilă vioară Suavă aduni și dăruiești imagini sensibilă vioară te risipești te aduni în strălucire femeia mamă înrourează vieți speranță dimineață iubiri și împliniri nevinovate trăim prin voi plaiuri divine departe fără voi e cloaca plină de păcate azur noapte de vis zbucium candoare, răspuns găsit iertare femeie mamă de viață dătătoare. Veșmânt purtat de iele gândul pribeag rănit aleargă din sferic în cercuri pierdute cotrobăie prin valea sufletului
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
spic în icoana timpului balaurul tolănit pe șalele Retezatului și-a păstrat solzii de stâncă cu siguranță mai ocrotește poiana cu narcise sălbatice și toate basmele perenelor copilării cu viteji din rărunchii pământului fețe de fum ochi de negru diamant plaiuri sfințite de chiotele noastre copaci zâmbind neastâmpărului din noi precum chipuri de bunici îngăduitoare ciobani bălai cu ochi de stele adună flăcări din huila serii în mijlocul stânii pentru filonul de aur ce fierbe-n ceaunul cel veșnic toropită sub țolul
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Rotterdam, supranumit Voltaire al olandezilor sau prințul umaniștilor și apreciat pentru contribuția sa valoroasă la scoaterea Europei din întunecatul Ev Mediu. Subliniam că noi, românii, îl prețuim pe Erasmus și pentru prietenia lui statornică cu Nicolaus Olahus, umanist pornit de pe plaiuri sibiene, chiar os de domn, dacă ne gândim că bunica lui a fost soră cu Iancu de Hunedoara. Nu puteam să nu menționez faptul că, la Biblioteca Bisericii Sfântul Walburg din orașul olandez Zutphen, am văzut și eu volumul cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Îi lipsise acestui rând o silabă, pe care au lipit-o, după ce au aflat-o într-un ostrov: învreme cândiamu rimu erea numeleiana... Domnul de la Sibiu era Ieronim Dragu, vânător tare, decât care mai meșteșugit nu știe nimeni, în toate plaiurile munților, să stârnească cerbii, toamna la muget. Îi mugea și-i chema cu scoica. Era un bărbat oacheș, cu privirea străpungătoare. Ionaș Popa, domnul de la Cluj, se nimerise a fi un uriaș blând, cu grai moale și cu ochii bulbucați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Covoarele de stele din mioritic plai, Mă însoțesc adesea pe șerpuiri de munte Și parcă-ntreg trecutul, m-așteaptă cu alai, De inima uimită se-oprește, să-l asculte... În palma de țărână pe care o călcăm, Ce-a supt atâta sânge din acte de jertfire
COVOARE DE STELE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83766_a_85091]
-
Când în apus de soare, îți cântă Porumbescu... Colțul căzut din stâncă și stropul cel de apă, Nisipul de pe albii, bobul născut din tină, Ramul bătut de vânturi și cerbul ce se-adapă, Iubirea dintre oameni, trăirea cea deplină... E plaiul ce ne-aduce respect și bucurie, Iubirea de aproape, aici unde trăim Și toți acei ce sincer, vom spune cu tărie, “Atunci când se impune, luptăm și ne jertfim”...
CE-I ?ARA? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83762_a_85087]
-
(Copiilor mei...) Cad frunzele, cad mereu, Ca mâine mă duc și eu, Părăsesc al vieții plai Să deschid ușa la rai; Plec c-o lacrimă în glas Că totul în urmă las, Averea mi-o știți cu toți, Două fete, doi nepoți... Las nevastă, las și bani Și o turmă de dușmani, Plec cu inima-mpăcată Lângă
CAD FRUNZELE... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83753_a_85078]
-
între moralitate și amoralitate. Unii trăiesc numai pentru a mânca. Suntem o țară binecuvântată de Dumnezeu și înzestrată cu toate bogățiile pământești, dar „Munții noștri aur poartă / Noi cerșim din poartă-n poartă” așteptând. „De veacuri mă cobor pe negre plaiuri Spre un noroc și o dreptate ciungă Și-mi par toți munții otrăvite raiuri Cu îngeri ce mă scuipă și m-alungă. De veacuri îmi tot pun în sac oftatul Și vara mai cobor printre vâlcele Să-L întâlnesc pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
altarele românești de totdeauna. OSTAȘI Vă ordon: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!”... ― Acuma ce mai aveți de spus? Iaca că o venit vremea să arătăm ce știm, no... Numai Dumnezău să ne ferească de năpaste, no! ― Noi încî mai sântem feriți cumva, cî nu ni aflăm chiar în țava puști’, da
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
dulce. Dar în fiecare anotimp, grădina Cișmigiu este răsfățată de sumedenie de flori, unele născute de pământul roditor al țării noastre, iar altele aduse de la mari depărtări și aclimatizate aci. Numele lor atât de fragede și pitorești, țâșnite din seva plaiurilor românești, le statornicește pentru vecie pe covorul nomenclaturii horticole: tufănele, brândușe, crăițe,dalii, pansele, mixandre, cimbnrișor, dediței, părăluțe, stânjenei, romanite, ciuboțica cucului, lăcrămioare, bujori, albăstrele, rurneneală și câte altele, pe care numai văzîndu-le îți amintești de ele. Printre acestea, îți
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de muște bîzîitoare: "Primăvara a sosit Câmpul tot a înverzit, Plin de flori mirositoare, Ce sânt foarte-mbătătoare!" Mai departe, era foarte natural să aduc vorba și despre păsările călătoare, care se-napoiază-n țară, vestindu-ne statornicirea primăverii pe plaiurile noastre: "Iată, văd o rândunică, Vine din țări depărtate... De-obosită, parcă pică! Trebuie să-i dăm dreptate!" "În definitiv", îmi spusei eu, cu condeiul ridicat, gata să atac albul hârtiei, "chiar așa de proaste nu sânt și p-ormă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ale Karamaniei. Dar, pe măsură ce avea să se apropie de Anatolia, prietenii se Împuținau, iar dușmanii deveneau din ce În ce mai periculoși. Malul Mării Marmara și cel al Mării Negre erau, pentru el, tărâmuri ale morții. Cum erau toate tărâmurile care despărțeau Imperiul Otoman de plaiurile molcome ale Moldovei, unde stăpânea, de optsprezece ani, un domnitor care biruise În toate Înfruntările. Ștefan. Aliat al Karamaniei, aliat al Oilor Albe conduse de Uzun Hassan, aliat al Veneției. Ștefănel reușise să-și ascundă tresărirea. Era pentru prima oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și canibalismul! Dar Nory asupra subiectului arzător nu se mlădia lesne: - Te superi, Mini, dar nu-mi dai argumente. Mini se uită în jur. - Vezi tu! E frig ... și eu port în mine, se vede, amintirea de când tremuram firavă pe plaiurile înghețate ale lumei și Ei au aprins întîiul foc din cremene . . . Vezi, Cetatea vie în jurul nostru cum ne îmbrățișează! Eu port în mine nevoia de a mă adăposti și sentimentul obscur că Ei au zidit Cetățile, cu mintea, cu voința
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Că omul, în scurtimea existenței sale pământene, trebuie să se învrednicească și să se grăbească dacă vrea să realizeze cât mai multe din cele ce îi sunt hărăzite a le înfăptui. Și Vasile Fetescu, născut la 23 decembrie 1929 pe plaiuri botoșănene, într-o familie numeroasă, din părinții Mihai și Soltana Fetescu, avea de parcurs în viață un anevoios drum presărat cu dificultăți și încercări, unele chiar dramatice. Primii pași în dobândirea științei de carte, adică începutul începuturilor devenirii sale spirituale
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
1958, pe 14 aprilie și era dimineața de Paști. M-au întâmpinat cu dragoste și bucurie preaiubiții mei părinți, Maria și Dumitru sub ocrotirea cărora am crescut și am înflorit. Viața, destinul, știu eu, m-au îndepărtat apoi de aceste plaiuri încărcate cu legendă, istorie și tradiții, m-au îndepărtat de locul nașterii și copilăriei mele care a fost, este și va rămâne bucuria sufletului meu. Școala și pregătirea mea profesională a împletit drumurile Sucevei cu cele ale Bacăului, unde locuiesc
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
el, cu toate că-mi dădeam seama că în starea sa de spirit era și ceva din exagerarea donchișotească a vestitului hidalgo. Încercai deci să-l aduc pe terenul realităților. "Domnule, îi spusei, înțeleg că o mare rușine s-a abătut asupra plaiurilor dumneavoastră natale. Dar în schimb puteți fi mândri că ați scăpat în felul acesta de o altă rușine, poate mai mare: nu mai sînteți subdesvoltați. Am citit recent că Spania a depășit nivelul fatal și a intrat în rândul țărilor
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
fi imitat, și badea Gheorghe și istoria ar fi stat supărați spate în spate, atunci am fi avut motive să ne bucurăm că, ia uite, cum a reușit el să determine această zeiță să producă ravagii în alte părți, în timp ce plaiurile lui badea Gheorghe au rămas neatinse și din ele nu s-au auzit secole întregi decât fluierul doinitor și cântecele lui senine, estompate doar din când în când de zgomotul ierbii fragede ruptă de la rădăcină de boturile umede ale boilor
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
rămas neatinse și din ele nu s-au auzit secole întregi decât fluierul doinitor și cântecele lui senine, estompate doar din când în când de zgomotul ierbii fragede ruptă de la rădăcină de boturile umede ale boilor. În realitate, peste aceste plaiuri a curs sânge, iar acel badea Gheorghe nici n-a existat. Cineva s-ar putea întreba: e chiar atât de importantă literatura, încît să intre în interiorul ei astfel de avertismente? După părerea noastră este. Chiar dacă există dorința, proTocată de dezamăgiri
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
a existenței lor de dezlegat, după concepția făcătorilor de cuvinte, ci numai aceea a unei deveniri vegetale și animale care are ca focare vizuale prisăcile, florile, butoaiele, cramele, pădurile, frunzele galbene, țigăncile, haiducii, cușmele, flintele, gurile de rai, picioarele de plai, răzoarele, viroagele, luna, strigătele misterioase, câinii, păsările, grajdurile, grâul ca lan, grâul ca boabe (copt sau cu lapte în el), tufișurile, pâraiele, vițeii cu botul crud, mânjii, răstoacele, și toate acestea chiar și astăzi, în ciuda necontenitei schimbări a peisajului nostru
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
înfipt cu ambele picioare în pășune și sub vraja și seva care simte cum i se urcă din adâncuri la cap, face cuvinte, în special poezii. Făcătorii de cuvinte nu s-au recrutat însă numai de prin pășuni sau de pe plaiuri, adică de prin acele așezări în care psihologia și moravurile oamenilor sânt între sat și oraș, prin urmare cu o cantitate deosebită de pitoresc, forme țipătoare, vulgaritate groasă, forme de viață ale unei gândiri înecate în alcool și sexualitate, paralizate
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
era numai imitator prin structură, cum părea la prima vedere. Există un gen de făcători de cuvinte posesori ai unei vaste experiențe livrești, care au străbătut mari spații ale culturii, așa cum pășuniștii au străbătut cu tălpile lor goale pășunile și plaiurile descrise de ei. Tipul acesta e foarte rar și reprezintă pentru făcătorul de cuvinte de pe plaiuri fascinația "inteligenței", după cum pentru făcătorul de cuvinte livresc fascinația o reprezintă "glasul frust", "seva" celui de pe pășuni. Este lesne de înțeles că, prin urmare
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
cuvinte posesori ai unei vaste experiențe livrești, care au străbătut mari spații ale culturii, așa cum pășuniștii au străbătut cu tălpile lor goale pășunile și plaiurile descrise de ei. Tipul acesta e foarte rar și reprezintă pentru făcătorul de cuvinte de pe plaiuri fascinația "inteligenței", după cum pentru făcătorul de cuvinte livresc fascinația o reprezintă "glasul frust", "seva" celui de pe pășuni. Este lesne de înțeles că, prin urmare, făcătorii de cuvinte nu au nici cea mai vagă idee că ei n-ar fi scriitori
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ramuri și rămurele nu le poate nimeni cuprinde, nu s-a oprit nicidecum din crescut. Memoria ascunsă se păstrează și se transmite din generație În generație inocenților purtători. N-am să mai pomenesc aici nici pe actorul născut pe Învecinate plaiuri ce juca teatru - la drept vorbind, făcea În special figurație - În trupa englezului al cărui nume el (actorul) Îl tălmăcise În limba noastră Scuturălance; nici pe măruntul meseriaș născut Într-un sat la Asfințit de al nostru și care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]