2,670 matches
-
pod îngust de gheață. Estimările arată că și acest șelf de gheață va fi pierdut complet în viitorul foarte apropiat. Deși fenomenul de desprindere a unor bucăți din șelful de gheață nu are un impact direct asupra creșterii nivelului oceanului planetar (decât în situația în care șelful este legat de ghețarii interiori), nu același lucru putem spune despre deversările de gheață din interiorul continentului prin intermediul emisarilor (fluviilor de gheață). Un studiu a peste 300 de ghețari de pe coasta vestică a Peninsulei
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
unor mari audiențe. Cât privește receptorii, oamenii vor prelua mai usor mesajele din audiovizual, le vor transforma în concepții culturale, se vor simți solidari cu experiențele prezentate, vor crea o rețea de interdependenta la nivel global, numită de McLuhan "tribalism planetar", "un champ global" sau "un village global"39. I. 1. 4. Medium, mass-media și mediatizare Conceptual, mass-media reprezintă sinteză dintre un cuvant englezesc (mass), care trimite la "masă" de consumatori ai acestei forme culturale, si un cuvant latin (media), în
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Misterul Picasso" era mic copil pe lângă șamanii postmoderni, retrași și sibilini, care-și ritualizează aparițiile și distilează strălucirea. Vermeer nu era o personalitate, nici Rembrandt un mare personaj al epocii sale. Pe lângă ei, superstarurile de astăzi ale imaginii sunt idoli planetari. Constantă mediologică: cu cât imaginea este mai puțin mediumnică, cu atât devine mai mediatică. În mod general, cu cât o artă transmite mai puțin, cu atât "comunică" mai mult. Personalizarea, în estetică la fel ca în politică, este direct proporțională
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
permite transformarea unei preponderențe economice în hegemonie politică ține de o forță militară la dispoziție, pe de o parte, și de artileria imaginilor, de cealaltă. În așteptarea primei, Japonia s-a implicat deja, pe teritoriul rivalei ei, în logistica percepțiilor planetare. Cine știe dacă pe frontispiciul "Leviathanului 2000" al unui Hobbes mondialist nu s-ar afla, în loc de castel, catedrală, spadă și fulger ca în ediția din 1651, tandemul rachetă-Disney? Așa cum grafosfera europeană a democratizat odinioară scrisul proces care a durat mai
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
târziu, opera optimistă a Muzeului imaginar fără să-i pomenească prea mult pe predecesorii săi44. Acest Malraux al anilor patruzeci a fost, în multe privințe, un Benjamin sonorizat și recondiționat. Când primul vede născându-se din reproducerea imaginilor un umanism planetar, cel de-al doilea pronostica o selecție darwinistă pe dos. "Rezultatul este o nouă selecție, o selecție în fața aparatelor, din care ies învingători vedeta și dictatorul" (W. Benjamin). În mod curios, germanul progresist vedea în negru viitorul fericit al erei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
optimism al asentimentului general, care este și al lui și, în fond, al tuturor esteților (mai generoși decât ar crede-o vulgarii), Leo Castelli este silit să constate că e cale lungă de la vorbă la faptă. De ce, de la universal la planetar, nu se face traducerea? International art nu încetează să fie occidentală, și nu doar din cauza inegalităților puterii de cumpărare (emiratele din Golf rămânând cu obstinație în afara pieței). Firește, Occidentul nu are exclusivitatea plăcerii estetice, dar tradiția imaginii de aici nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fără sol, la fel ca o limbă fără cuvinte, o monedă fără hârtie și un joc de golf fără gazon, își găsește în imaginea de sinteză complementul optic. Vizualul numerizat e prea internațional ca să mai aibă spirit câmpenesc: e deopotrivă planetar și "acosmic". Nostalgia ecologică ne ocupă ochii și mintea, dar la cinema genul documentar, cu atitudinea lui scrutătoare și scrupuloasă, e socotit demodat (fără piață), fiind înlocuit cu "marele reportaj" făcut în grabă și alert al televiziunilor. Noua noastră neatenție
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de circulație. Idolul este autohton, puternic vernacular, înrădăcinat într-un sol etnic. Arta este occidentală, țărănească, dar circulatoare și înzestrată pentru călătorie (Dürer în Italia, Leonardo în Franța etc.). Vizualul este mondial (mondoviziune), conceput încă de la fabricație pentru o difuzare planetară. Fiecare vârstă are limba ei maternă. Idolul s-a exprimat în greacă; arta în italiană; vizualul în engleza americană. Teologie, Estetică, Economie. Un lucru reflectându-l pe celălalt. * * Spre deosebire de cele două perioada care o încadrează, cea a artei apare imediat
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
plătește orchestra alege muzica." Capitolul IX O religie disperată " Niciodată, când viața este cea care dispare, nu s-a vorbit atât de mult de civilizație și cultură." Antonin Artaud Când bisericile se golesc, muzeele se umplu. Mulți văd în cultul planetar al artei suprema legătură de uniune a unei umanități dezunite. Dar, în timp ce cunoașterea este universală, universul sensului este întotdeauna local. O spiritualitate mondială este o contradicție în termeni. De aceea, dacă este sigur că în Occident banul a salvat arta
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de artă în muzeul ei. Scurtare tot mai accentuată a ciclurilor cultuale, dilatare a colectivelor necesare. Erele se scurtează, ariile se lărgesc. "Religiile" au fost, pe rând, de clan, tribale, civice, naționale, continentale. Religia artei se prezintă drept prima religie planetară. Pentru a recompune ceea ce se descompune, ea îmbrățișează toți zeii, toate stilurile, toate civilizațiile. Chartres și Elephanta își amestecă volutele cu măștile din Benin în interiorul Muzeului-Pământ. Sublimul și eșecul André Malraux a celebrat, în vremea lui, aceeași speranță, însă cu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
suma unghiurilor unui triunghi", întrebare de cunoaștere, nu opune pe nimeni nimănui, dar nici nu unește. Ceea ce nu-i divizează pe oameni nici nu-i pasionează prea mult, iar ceea ce-i pasionează îi divizează cu pasiune. Aici este îngropat umanismul planetar, dimpreună cu pioasele noastre aspirații de unitate a popoarelor: în ireductibilitatea valorilor la adevăruri. Unitatea speciei omenești este un postulat al rațiunii, imperativ categoric întemeiat pe genom și geometrie. Dar nu pe o comunitate de semnificații. Însumarea biologiei cu progresul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și de viață se răstoarnă complet. Trecerea s-a făcut între 1960 și 1980. O lume întreagă desparte capetele de afiș de ieri și de astăzi. Un salt sexual și transatlantic de la B.B., fetiș al cinematografului european, la Madonna, eroina planetară a acestui videoage american. Trecere iminentă de la telefon la videofon. Strădaniile complicate ale veteranilor (totul se schimbă peste numai zece ani). Suntem cu toții, mai mult sau mai puțin, niște Fred și Ginger ai culturii textuale repetând un glorios număr de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
copil african murind de foame, un student chinez oprind o coloană de tancuri, o micuță columbiancă agonizând în noroi, pe Elțîn suindu-se pe un tanc sau pe Reagan pe cal. Tot ceea ce desocializează civilizează, iar televiziunea servește incontestabil conștientizarea planetară și cauza umanitară. Cousteau, Tazieff și alții, prin reportajele lor, au răspândit morala ecologică așa cum nicio carte ilustrată n-ar fi putut s-o facă. Iar remarcabila Ushuaïa* (sau echivalenții ei de azi și de mâine) ne ajută să vizităm
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
unește toate etajele Turnului Babel, Beijing, New York și Cape Town. Dar, o dată ecranul stins, rămâne accesul la privirile interioare care ordonează fiecare univers vizibil. Acest acces, doar limbajul și traducerile simbolice îl pot asigura. Or, universala promovare a icoanelor și sacrul planetar al ochiului care se deduce din ea sunt de mai puțin bun augur decât se crede pentru comunicarea mondială a spiritelor. Despre toate culturile putem spune că sunt mai mult sau mai puțin obscurantiste, dacă nu putem face lumină asupra
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
tehnologie a convingerii, de pe vremea agorei grecești și, cu siguranță, cu mult înaintea ei. Dar astăzi laringele colectiv comandă vorbirea publică. Astăzi realul nostru este o mediaviziune a lumii, dispozitiv care dispune de noi, dotată cu o forță de antrenare planetară. Dematerializarea suporturilor prin înregistrarea electromagnetică? Derealizarea realului exterior. Miniaturizarea aparaturii și a componentelor? Restrângerea majusculelor, reducerea discursurilor logice în micro-relatări. Cadrajul reprezentărilor? Formatare corespondentă reprezentativului. Gros-plan normal? Personalizare normalizată a colectivelor. Instantaneitatea transmisiilor hertziene? Dispariția profunzimii de timp. Descompunerea imaginii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Călugăr polonez și medic, Copernic a învățat matematică pentru a putea crea tabele astrologice, așa încât, folosindu-se de ele, să-și poată vindeca mai repede bolnavii. Cu timpul, această nouă îndeletnicire i-a arătat cât de complicat era vechiul model planetar grecesc. Mecanismul de ceasornic închipuit de Ptolemeu - cu Pământul în centru - era extrem de corect. Și extrem de complex, totuși. Planetele se învârtesc pe cer un an întreg, apoi se opresc, se întorc înapoi și o iau iar în galop înainte. Pentru
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
centru - era extrem de corect. Și extrem de complex, totuși. Planetele se învârtesc pe cer un an întreg, apoi se opresc, se întorc înapoi și o iau iar în galop înainte. Pentru a explica ciudatul lor comportament, Ptolemeu adăugase epicicluri orologiului său planetar: cerculețele din interiorul cercurilor mari, ce puteau explica mișcarea înapoi, sau retrogradă, a planetelor (Figura 19). Forța ideii lui Copernic a stat în simplitatea ei. În loc să plaseze Pământul în centrul unui univers plin cu epiciclurile unui supraîncărcat mecanism de ceasornic
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
zero absolut. Aceasta este o barieră insurmontabilă. Descoperirea lui zero absolut avea o nuanță total diferită de cea a legilor lui Newton. Ecuațiile lui Newton le-au conferit fizicienilor putere, datorită lor ei putând prevedea cu mare acuratețe formele orbitelor planetare și mișcările corpurilor. Pe de altă parte, zeroul absolut descoperit de Kelvin le-a spus fizicienilor ce nu puteau să facă. Nu puteau atinge niciodată zero absolut. Această barieră reprezenta o veste dezamăgitoare pentru lumea fizicii, însă era începutul unei
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
funcționa cu înțelepciune dacă ar diminua inegalitățile, exploatarea, conflictele legate de proprietate. Din păcate, capitalism ... înseamnă toate acestea. Și atunci rămâne speranța reformării aranjamentelor instituționale, a unor modificări culturale, a unor mentalități 124. Acum se vizează piața fără frontiere, statul planetar, societatea civilă mondializată, toate fiind în "durerile facerii". Fundamentele unității societale se bazează pe principiul binelui comun realizat prin exercitarea interesului individual, dar logica de fond continuă să fie cea a dezvoltării prin exploatarea naturii, pornind de la hipovalorizarea resurselor umane
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de altădată din interiorul societății umane poate face loc unei civilizații mondiale dacă alegem această cale hotărând împreună. Criza actuală "Părea că o ducem bine", spune J. Attali 125: "libertate politică, inițiativă individuală, creștere economică, dezvoltare durabilă... Și, deodată, criză planetară ... fiindcă numeroase familii americane care se împrumutaseră la bănci să-și cumpere locuințe nu au mai putut să ramburseze datoriile, fiindcă instituții financiare și "inițiați"126 au luat esențialul din bogățiile produse, fără control, fără să se expună celui mai
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ajuta băncile amenințate cu falimentul. Acesta declara însă că ... nu are mijloacele umane să controleze în ce măsură fondurile alocate astfel băncilor vor fi bine utilizate... Dar banii din planul Paulson începuseră să fie cheltuiți... La sfârșitul lui 2008, FMI estima pierderi planetare de 1,4 T. Băncile europene erau amenințate. Multe au fost naționalizate (Marea Britanie a luat Bradford & Bingley 75% din Fortis puternic lovită de criza americană era luat de BNP Paribas cu participațiunea guvernelor din Belgia și Luxemburg; prim ministrul Gordon
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
la maximum și cât mai repede posibil. Dacă democrația este aplicabilă într-un teritoriu, în interiorul unor frontiere stabilite, piața tinde să nu mai aibă frontiere (fie că e vorba de piața bunurilor, a capitalurilor, a muncii etc.). Dacă există piețe planetare (de exemplu, piața de capital), democrația nu e planetară, nu există un stat de drept planetar. În timp ce un stat puternic creează piața care, la rândul ei, creează democrația, la scară planetară, piața se crează pe sine fără intervenția vreunui stat
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
este aplicabilă într-un teritoriu, în interiorul unor frontiere stabilite, piața tinde să nu mai aibă frontiere (fie că e vorba de piața bunurilor, a capitalurilor, a muncii etc.). Dacă există piețe planetare (de exemplu, piața de capital), democrația nu e planetară, nu există un stat de drept planetar. În timp ce un stat puternic creează piața care, la rândul ei, creează democrația, la scară planetară, piața se crează pe sine fără intervenția vreunui stat, fără stat de drept. Care ar putea fi soluția
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
frontiere stabilite, piața tinde să nu mai aibă frontiere (fie că e vorba de piața bunurilor, a capitalurilor, a muncii etc.). Dacă există piețe planetare (de exemplu, piața de capital), democrația nu e planetară, nu există un stat de drept planetar. În timp ce un stat puternic creează piața care, la rândul ei, creează democrația, la scară planetară, piața se crează pe sine fără intervenția vreunui stat, fără stat de drept. Care ar putea fi soluția acestei crize? Un stat de drept la
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
bunurilor, a capitalurilor, a muncii etc.). Dacă există piețe planetare (de exemplu, piața de capital), democrația nu e planetară, nu există un stat de drept planetar. În timp ce un stat puternic creează piața care, la rândul ei, creează democrația, la scară planetară, piața se crează pe sine fără intervenția vreunui stat, fără stat de drept. Care ar putea fi soluția acestei crize? Un stat de drept la scara pieței mondiale? Revenirea la piețe limitate de frontiere și de către state de drept naționale
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]