15,900 matches
-
Prin multiplicarea celulei transformate malign, ia naștere o clonă de celule transformate, ce constituie tumora primară. Natura clonală a celulelor neoplazice este susținută și de analiza mieloamelor multiple, care sunt consecința transformării maligne a celulelor producătoare de anticorpi, numite celule plasmatice. Deși fiecare individ uman este capabil să producă milioane de tipuri diferite de molecule de anticorpi și în orice moment se produc câteva sute de tipuri diferite de anticorpi, celulele de mielom produc cantități mari de anticorp, dar de un
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
producă milioane de tipuri diferite de molecule de anticorpi și în orice moment se produc câteva sute de tipuri diferite de anticorpi, celulele de mielom produc cantități mari de anticorp, dar de un singur tip. În mielomul multiplu, toate celulele plasmatice ale tumorii de mielom își au originea într-o singură celulă și constituie o clonă de celule maligne care produc molecule identice de anticorp, ce s-au numit anticorpi monoclonali. Natura clonală a tumorilor este probată și de alte fapte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
enzimatică specifică, reprezentând fosfotirozinkinaze ce au capacitatea de a fosforila (adăugă grupe fosfat) tirozina. Există două grupe de produși oncogenici cu activitate fosfokinazică și anume tirozin-fosfokinazele, care sunt lipsite de funcția receptoare și sunt localizate pe partea internă a membranei plasmatice și serin-/treonin-fosfokinazele, care se află în citoplasmă. Produșii protooncogenelor funcționează ca verigi de legătură în lanțurile de semnalizare care se întind de la suprafața celulei, la materialul genetic din nucleu. În citoplasmă se află un al doilea grup de produși
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în funcționarea normală a circuitelor biochimice ale tuturor activităților celulare, la toate organismele eucariote. Multe protooncogene codifică pentru proteine transductoare de semnale, având rol esențial în controlul proliferării celulare. Produșii lor participă la transmiterea stimulilor mitogeni, generați la nivelul membranei plasmatice, reprezentați de legarea unui semnal extracelular de creștere care apoi este transmis în nucleul celulelor țintă, conducând finalmente la declanșarea evenimentelor diviziunii celulare. Proliferarea celor mai multe celule normale este controlată de factori de creștere extracelulari, care se leagă la receptori membranari
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de mitogen (MAPK). La rândul său, MAPK stimulează o altă kinază care fosforilează factorii de transcriere a genelor implicate, prin produșii lor, în desfășurarea mitozei. Odată stimulată, RAF 1 este translocată din citoplasmă în nucleu, transmițând direct semnalul de la membrana plasmatică la gene, fără intermediul altor produși genici. Este o veritabilă reacție în lanț, de stimulare („cascadă”) kinazică, care, în condiții normale, se finalizează cu un control strict al desfășurării diviziunii celulare. În cazul în care kinazele devin hiperactive, proliferarea celulară
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
normală, prin stabilirea unei relații bine definite dintre analiza moleculară a transformării neoplazice indusă de oncogene și studiile biochimice asupra proliferării celulare dirijată de factori de creștere. Protooncogenele analizate până acum codifică pentru molecule transductoare de semnale, localizate în membrana plasmatică sau în citoplasmă, sau pentru factori de creștere extracelulari. Dar, în cele din urmă, comportamentul unei celule este guvernat de pattern-ul expresiei genice, controlat de nucleu expresie care are ca primă etapă transcrierea genică. ADN este situsul final al
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
atunci când celulele murine transformate cu oncogene virale ras sau oncogene celulare ras activate din protooncogene sunt fuzionate cu celule normale, hibrizii celulari nu sunt tumorigeni și continuă să exprime proteina 21 activată la nivel ridicat în locații corespunzătoare din membrana plasmatică. Și linia celulară umană EJ de carcinom de vezică urinară care conține o oncogenă c-Na-ras endogenă activată, fuzionată cu fibroblaste normale diploide dă naștere la hibrizi celulari care păstrează fenotipul transformat în cultură, dar sunt complet netumorigenici, ceea ce amintește de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
punctiformă într-un intron al genei rasH conduce la creșterea activității transformante prin afectarea splicing-ului, ceea ce determină expresia înaltă a proteinei RASH. Proteinele codificate de gena ras sunt denumite proteine G deoarece ele leagă nucleotidul cu guanină fiind asociate membranei plasmatice. Aceste proteine G sunt componente ale sistemului de transducție a semnalelor intracelulare. Mutațiile genei pentru aceste proteine conduc la abrogarea controlului normal al funcției proteinei RAS, convertind astfel o proteină reglată inductibil în una care este activă constitutiv. Oncogenele activate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
32.1). O strategie alternativă pentru țintirea tirozinkinazelor este utilizarea anticorpilor monoclonali. Această abordare a fost realizată prin folosirea de anticorpi față de oncogena neu de șobolan (Drebin și colab., 1985). Această strategie se limitează doar la kinazele care traversează membrana plasmatică, deoarece anticorpii nu au acces în interiorul celulei. Dar, un asemenea dezavantaj legat de medicamentele reprezentate de molecule mici este surmontat de faptul că domeniile extracelulare ale receptorilor tirozinkinazelor sunt structuri unice, oferind posibilitatea de a dezvolta reactivi de mare specificitate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
unei proteine senzor determină autofosforilarea sa urmată de transferul grupelor fosfat la o a doua proteină cu valoare de efector (fig. 33.16). Proteinele efectoare îndeplinesc aceeași funcție în toate asemenea sisteme duale. VirA formează un homodimer localizat în membrana plasmatică internă și poate răspunde la prezența compușilor fenolici în spațiul periplasmic. Expunerea la compușii fenolici determină autofosforilarea lui VirA, la nivelul resturilor histidină. Grupul fosfat este apoi transferat restului Asp din VirG. VirG fosforilat capătă afinitate pentru promotorii genelor virB
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Fig. 28’). Timpul XII Am pus drenajul zonei ca timp obligatoriu, deoarece de acest drenaj va depinde viitorul apropiat al operației. Spun aceasta, pentru că va trebui evacuată limforagia care va fi abundentă datorită operațiilor de „vidanjare” limfatică a zonei, drenajul plasmatic și chiar sanguinolent, pentru că are de unde și, de ce nu?, și drenajul unei eventuale dehiscențe biliare sau jejunale, constituind fistulele anastomotice, așa cum vom vedea ulterior. Capitolul XI CHIRURGIA PANCREASULUI INELAR Date generale Pancreasul inelar face parte din una dintre grupele de
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
au loc reacțiile de metabolism glucidic, dependent de prezența insulinei, respectiv fosforilarea glucidelor simple și polimerizarea lor sub formă de glicogen (substanță care menține glicemia la un nivel constant). Au loc, de asemenea, reacții de metabolism proteic, cu sinteza proteinelor plasmatice, specifice organismului (albumine, globuline, protombine, fibronogen), concomitent cu dezaminarea unor aminoacizi și cu sinteza ureei, care este transportată de sânge până la rinichi, de unde se elimină În exterior. Prin reacții de metabolism lipidic are loc sinteza fosfolipidelor, a trigliceridelor, a lipoproteidelor
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
beton armat, o jardinieră atîrnă nefolosită, tot de beton, se întrevăd plate cîmpurile ploieștene, nu sînt verzi! multiple șine și încrucișări, o linie cu vagoane de călători în descompunere și alte subiecte de interes, răsucirea spre sud, în clar mingea plasmatică a soarelui, alt miros, rafinăria Brazi, scăpătate coama de dealuri și cîteva piscuri montane, un plai, cît îl arată lumina vagă, a șters depărtarea o mîndră pădure, îndată contrazisă de lanuri de porumb, scurt mișcarea, rafinărie, regim silvic, iazuri, betoane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cât și vasculară. Inervația celulară se referă la fibrele nervoase amielinice simpatice și parasimpatice, aflate în raport strâns cu celulele insulei. Ele reprezintă substratul anatomic al reglării nervoase a secreției hormonale pancreatice. Terminațiile nervoase amielinice se găsesc la nivelul membranelor plasmatice ale celulelor secretorii. Fibrele SNV au efect direct asupra secreției de hormoni pancreatici, astfel: Parasimpaticul, prin stimularea terminațiilor colinergice, determină creșterea secreției de insulină și glucagon; Simpaticul, prin stimularea terminațiilor adrenergice, inhibă secreția insulinei și crește secreția glucagonului. Inervația vasculară
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
glucagon sunt: scăderea concentrației extracelulare a glucidelor metabolizabile ori a acizilor grași liberi, sau o creștere a concentrației aminoacizilor. Acești stimuli exprimă nevoia creșterii substanțelor energetice în cursul postului, efortului sau stresului. În condiții obișnuite glucagonul tinde să crească nivelul plasmatic al glucozei și al acizilor grași și să-l scadă pe cel al aminoacizilor. Efecte inhibitorii asupra secreției glucagonului sunt exercitate de glucoză, insulină, acizii grași și corpii cetonici aflați în exces. Concentrația plasmatică a glucagonului la om variază între
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
obișnuite glucagonul tinde să crească nivelul plasmatic al glucozei și al acizilor grași și să-l scadă pe cel al aminoacizilor. Efecte inhibitorii asupra secreției glucagonului sunt exercitate de glucoză, insulină, acizii grași și corpii cetonici aflați în exces. Concentrația plasmatică a glucagonului la om variază între 50 85 pg/ml, à jeun. Secreția diurnă este de 0,10-0,15 mg. Clearance-ul glucagonului este controlat de ficat, rinichi și mușchii scheletici. Hiperglucagonemia din unele afecțiuni poate exprima scăderea acestui clearance. Impactul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
de controverse. La individul normal producția hepatică de glucoză este crescută fie prin administrarea glucagonului exogen, fie prin stimularea glucagonului endogen. Acest efect are o durată scurtă datorită inhibiției induse de hiperglicemia realizată care, la rândul ei, stimulează insulinosecreția. Glucagonul plasmatic este crescut în mod semnificativ în cetoacidoză, comă hiperosmolară, precum și în diabetul zaharat decompensat. În diabetul zaharat echilibrat, valorile sale sunt normale sau numai ușor crescute. Aceste valori sunt numai relativ normale, întrucât în mod obișnuit la persoanele nediabetice, la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
mod semnificativ în cetoacidoză, comă hiperosmolară, precum și în diabetul zaharat decompensat. În diabetul zaharat echilibrat, valorile sale sunt normale sau numai ușor crescute. Aceste valori sunt numai relativ normale, întrucât în mod obișnuit la persoanele nediabetice, la glicemii egale, glucagonemia plasmatică este mult mai mică, prin efectul inhibitor realizat de creșterea glicemică asupra celulelor A. În plus, la pacienții diabetici se înregistrează o inhibiție scăzută a glucagonului la o încărcare orală cu glucoză. Interpretate prin prisma acestor observații, se poate concluziona
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
mai mică, prin efectul inhibitor realizat de creșterea glicemică asupra celulelor A. În plus, la pacienții diabetici se înregistrează o inhibiție scăzută a glucagonului la o încărcare orală cu glucoză. Interpretate prin prisma acestor observații, se poate concluziona că glucagonul plasmatic este moderat crescut la diabeticii echilibrați, crescând mult la cei decompensați, în special la bolnavii ajunși în comă diabetică. Insuficiența absolută sau relativă de insulină, care determină ultimele situații, se asociază în plus cu o secreție relativ excesivă de glucagon
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
facilitând hipoglicemia. Printr-un mecanism complex, glucagonul menține producția hepatică de glucoză în funcție de consumul periferic al acesteia. Un al doilea mecanism hiperglicemiant este acela al stimulării neoglucogenezei din aminoacizi, din piruvat și din lactat. Interesant de notat că, atunci când glucagonul plasmatic crește peste concentrația bazală, fără o modificare a insulinei, producția hepatică de glucoză crește de peste 2 ori în numai 15 minute. Dimpotrivă, o scădere a glucagonului, fără o scădere paralelă a insulinei, va duce la o diminuare rapidă a producției
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
și hiperglucagonemie. În unele modele experimentale de diabet la animale, secreția de somatostatin a fost găsită scăzută, ca și cea de insulină, în timp ce glucagonul a fost găsit crescut. Somatostatinoamele (cazuri rare), de regulă pancreatice și maligne, se însoțesc de concentrații plasmatice mari ale somatostatinului imunoreactiv și de aspecte clinice variabile incluzând: litiază biliară, diabet, steatoree, hipoclorhidrie, pierdere în greutate și secreția excesivă a altor hormoni exceptând insulina, glucagonul și STH-ul care de regulă sunt inhibate. Când apare diabetul zaharat, el
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
dată în țesutul cerebral) (40). Depozitele de amiloid ocupă spațiul dintre celulele β (secretoare de amilină) și capilarele sanguine. Fibrele ramificate de amiloid, având un diametru de 7-10 nm, pătrund într-un fel de buzunare destul de adânci formate în membrana plasmatică a celulei β (40). Volumul pancreasului și țesutului endocrin insular este mai mare la obezii nediabetici și chiar la pacienți cu T2DM obezi. Volumul scade la pacienții cu T2DM normoponderali sau la T2DM tratat cu insulină. La pacienții cu T2DM
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
definește ca o scădere a TAS > 20 mmHg sau a TAD > 10 mmHg la 2 min. de la trecerea în ortostatism însoțită de simptomatologie clinică. De remarcat că o scădere a TAS > 20 mmHg poate fi și asimptomatică. Determinarea răspunsului catecolaminic plasmatic la trecerea în ortostatism indică valori variabile, atât pentru nivelurile bazale, cât și după ortostatism. Chiar dacă ar fi accesibilă investigației clinice,ea nu ar avea o valoare diagnostică mare. Hipotensiunea posturala manifestă clinic (amețeli, astenie fizică, tulburări de vedere, senzații
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
cavernosonografia și potențialele evocate somatosenzoriale) sunt folosite numai în centre de specialitate, iar relevanța lor clinică este destul de mică (38). Un set de teste pentru evaluarea statusului hormonal ar trebui făcut pentru a exclude D.E. de cauză endocrină (determinarea testosteronului plasmatic total și liber). Tratamentul impotenței are șanse de succes în formele incipiente (păstrarea parțială a funcției erectile) și mai ales în formele psihogene. Managementul tratamentului disfuncției erectile implică colaborarea interdișciplinară între medicul de familie și medicii de alte specialități. Se
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
cranială a ductului toracic embrionar drept, când acesta nu este obliterat. Vărsarea ductului toracic și limfatic drept se face la nivelul confluenței venelor jugulară internă și subclaviculară. În spațiul intercelular se găsește lichidul interstițial, cu compoziție chimică asemănătoare unui ultrafiltrat plasmatic ce se formează prin filtrare în segmentul arteriolar al capilarului și se absoarbe în mod continuu la nivelul segmentului venular. Capacitatea de absorbție însă este limitată și o cantitate de aproximativ 1/10 din acest lichid este îndepărtată de la acest
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]