3,457 matches
-
zice că Congresul a rămas străin de această stipulațiune și la o cerere analogă făcută de către Serbia, dară că capitalizarea tributului ar aduce dificultăți, discuțiuni și ar fi preferabil a [o] înlătura, și plenipotențiarii austro-ungari votează în același sens ca plenipotențiarii francezi. Președintele observă că unanimitatea Congresului ar fi necesară pentru a se stabili obligațiunea răscumpărării tributului, dar că voturile ce s-au dat arată, într-un mod suficient, că o majoritate chiar ar fi contra acestei deciziuni. Alteța-Sa trebuie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
harta Basarabiei române, a Deltei Dunării și a Dobrogei. Traducțiunea Ministerului Afacerilor Străine, București, Imprimeria Statului, 1878, pp. 35-39; 66-75; 79-80; 88-89; 91; 101-102; 104-106; 120; 124-126; cota la B.A.R.: II 171 congresul din berlin Actele și discursurile plenipotențiarilor A. S. principelui Carol I al României Berlin, 1/13 iunie 1878 Alteței Sale Principelui de Bismarck, președinte al Congresului Alteță, Subsemnații, miniștri ai înălțimii Sale principelui României, având și deplin împuternicirile sale, au onoarea de a se adresa către Alteța-Voastră
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
13 iunie 1878 Alteței Sale Principelui de Bismarck, președinte al Congresului Alteță, Subsemnații, miniștri ai înălțimii Sale principelui României, având și deplin împuternicirile sale, au onoarea de a se adresa către Alteța-Voastră spre a o ruga ca să supună la Excelențele-Lor plenipotențiarii Marilor Puteri a lor cerere de a fi admiși în sânul Congresului spre a expune și apăra acolo drepturile tării lor. Subsemnații, bazați pe spiritul de dreptate și pe bunăvoința cu care Europa s-a arătat pururea către România cutează
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Alteța Voastră, alăturatul memoriu în care se află rezumate puncturile ce România solicită a fi primite de Europa, întru ceea ce o privește pe dânsa. Exprimând din nou speranța că nu se va lua vreo deciziune în privința României mai nainte ca subsemnații, plenipotențiari a înălțimii-Sale Domnitorului Carol I să fie ascultați, venim a ruga pe Alteța-Voastră de a binevoi să primească expresiunea preînnoită a simțimintelor de prea înaltă considerațiune și de prea-adânc respect cu cari avem onoare de a fi a Alteței-Voastre etc.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de a binevoi să primească expresiunea preînnoită a simțimintelor de prea înaltă considerațiune și de prea-adânc respect cu cari avem onoare de a fi a Alteței-Voastre etc. etc. (Subscriși) I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu memoriul prezentat la Congresul din Berlin de către plenipotențiarii înălțimii-Sale Domnitorului României De la Tractatul din Paris încoace România, sprijinită de către Marile Puteri, n-a pregetat de a lucra la pacinica dezvoltare a instituțiunilor și a sporirii sale materiale, fără de altă ambițiune decât aceea de a corespunde pe deplin cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și din tractatele existente, precum și de a manține și de a apăra integritatea actuală a României“. înscrierea cuvintelor „integritatea actuală“ a fost prezentată de către miniștrii români ca o condițiune sine qua non a subscrierii convențiunii. Primindu-se această clauză de către plenipotențiarul rus, România se putu crede asigurată despre păstrarea limitelor ei existente. Se mărgini dar întru a-și păzi fruntariile, cu oștile sale înșirate pe malul Dunării și, când tunurile turcești începură a bate în porturile române, ea își proclamă independența
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
trecând prin București ca să meargă la San Stefano, aduse cabinetului Domnesc o epistolă de la A.S. principele Gorciakov, în care pentru prima oară se deschidea oficial vorba despre un schimb de teritorie, fără însă de a se pronunța încă numele Basarabiei. Plenipotențiarul rus era însărcinat de a fi mai explicit în convorbiri; deci, el declară formal că scopul guvernului Imperial era de a obține de la România înstrăinarea Basarabiei. Interesul și siguranța Statului impuneau guvernului Măriei-Sale Carol I datoria de a se lepăda
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
actuală a teritoriului ei și cutează a spera că Tractatul de la Berlin, care va înlocui pe cel de la Paris, va statori în folosul ei garanția aceluiași drept public al cărui principiu i-a fost asigurat prin actul european de la 1856. Plenipotențiarii României: (Subscris) I.C. Brătianu Președinte al Consiliului miniștrilor (Subscris) M. Kogălniceanu Ministru Afacerilor Străine Berlin, 29 iunie 1878 Excelențielor Lor domnu Brătianu și domnu Kogălniceanu, etc. etc. Principele de Bismarck, cancelar al Imperiului, conformându-se unei deciziuni a Congresului luată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
miniștri ai înălțimii-Sale principelui Carol al României, că Congresul stă gata a asculta în ședința hotărâtă pe luni, 1 iuliu (la 2 ore) comunicațiunile ce Excelențiele-Lor ar avea a-i face din partea guvernului lor. (în urmă președintele Congresului a răspuns plenipotențiarilor României că discursurile lor vor fi imprimate și distribuite membrilor Congresului, ca să fie luate în considerațiune. Ministrul Afacerilor Străine al României a cerut voia a depune pe masa Congresului patenta Imperială, purtând semnătura M.S. Imperatorului tutulor Rusiilor, autorizând pe A.S.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
subscrisul, cancelar al Imperiului, a subscris declarațiunea de față și a făcut a se pune pe dânsa sigiliul Ministerului Imperial al Afacerilor Străine. Făcut în St. Petersburg, la 24 aprilie 1877. (L.S.). (Subscris), Gorceacoff Congresul din Berlin. Actele și discursurile plenipotențiarilor A.S. principelui Carol 1 al României, București, Imprimeria Statului, Curtea Șerban-Vodă, 1878, pp. 1-8, 13-14; cota la B.A.R.: III-207 624. 14 martie și 10 mai 1881 actele privitoare la proclamarea regatului român și ceremonia încoronării mm.ll. regelui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cunoască secretul lui Titulescu. Venit special în țară, Titulescu aduce chestiunea rusească în discuția consiliului de miniștri, care decide reluarea legăturilor diplomatice cu U.R.S.S. La puțin timp după decizia guvernului, a sosit la București, pentru prima oară, un ministru plenipotențiar al U.R.S.S. De statură mijlocie, cu capul pleșuv și oval, cu ochii vii și pătrunzători, Ostrovski, ministrul U.R.S.S., făcea impresia unui om din vechea gardă de diplomați ai Rusiei. Titulescu îl introducea și-l prezenta în afara lumii diplomatice
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ceremonia de prezentare a scrisorilor peste patru zile. Am spus ceremonia fiindcă, pe atunci, în Argentina, prezentarea se făcea cu mult fast. Un escadron din regimentul de gardă San Martin, în ținută de paradă, încadra carosa în care lua loc plenipotențiarul străin, însoțit de șeful protocolului, în marea lui uniformă. Pe tot traseul, pînă la Casa Rosada palatul președințial -, circulația vehiculelor era întreruptă. Alaiul semăna cu acela de la noi, cînd regele mergea pe dealul Mitropoliei, la Camera deputaților, pentru citirea mesajului
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
pentru citirea mesajului tronului de deschidere a corpurilor legiuitoare. La Casa Rosada, după trecerea în revistă a trupei din curtea palatului și după trecerea, apoi, prin fața altei trupe, înșirate în poziție de onor, pe scara care duce la birourile președintelui, plenipotențiarul este primit de șeful casei militare. Acesta, împreună cu șeful protocolului, conduc pe plenipotențiar la salonul ambasadorilor unde așteaptă, în picioare, președintele republicii, avînd la dreapta sa pe vice-președinte și la stînga pe ministrul de externe. Șeful protocolului anunță la intrarea
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
trecerea în revistă a trupei din curtea palatului și după trecerea, apoi, prin fața altei trupe, înșirate în poziție de onor, pe scara care duce la birourile președintelui, plenipotențiarul este primit de șeful casei militare. Acesta, împreună cu șeful protocolului, conduc pe plenipotențiar la salonul ambasadorilor unde așteaptă, în picioare, președintele republicii, avînd la dreapta sa pe vice-președinte și la stînga pe ministrul de externe. Șeful protocolului anunță la intrarea în salon numele plenipotențiarului și țara pe care o reprezintă. Plenipotențiarul, ajuns în fața
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
șeful casei militare. Acesta, împreună cu șeful protocolului, conduc pe plenipotențiar la salonul ambasadorilor unde așteaptă, în picioare, președintele republicii, avînd la dreapta sa pe vice-președinte și la stînga pe ministrul de externe. Șeful protocolului anunță la intrarea în salon numele plenipotențiarului și țara pe care o reprezintă. Plenipotențiarul, ajuns în fața președintelui, pronunță micul său discurs și prezintă plicul cu scrisorile de acreditare. Cu acest cermonial am prezentat și eu scrisorile de acreditare. Președintele era generalul Juan Peron. După ceremonia din salonul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
conduc pe plenipotențiar la salonul ambasadorilor unde așteaptă, în picioare, președintele republicii, avînd la dreapta sa pe vice-președinte și la stînga pe ministrul de externe. Șeful protocolului anunță la intrarea în salon numele plenipotențiarului și țara pe care o reprezintă. Plenipotențiarul, ajuns în fața președintelui, pronunță micul său discurs și prezintă plicul cu scrisorile de acreditare. Cu acest cermonial am prezentat și eu scrisorile de acreditare. Președintele era generalul Juan Peron. După ceremonia din salonul ambasadorilor, președintele m-a invitat în biroul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Marea Britanie, România și de studioul de televiziune din Londra. La ora 1940, Carol și Mihai au sosit în gara regală Mogoșoaia, pentru a pleca spre Londra. Erau prezenți reprezentanții Casei Regale, guvernul în frunte cu patriarhul Miron Cristea și miniștrii plenipotențiari ai țărilor prin care va trece regele în drum spre Anglia: Germania, Franța, Belgia, Ungaria, Anglia. După ce s-au întreținut cu membrii guvernului și cu reprezentanții statelor străine și și-au luat rămas bun, Carol și Mihai s-au suit
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
la construirea României moderne; În anii care au urmat revoluției de la 1848 și În preajma unirii Principatelor, el i-a reprezentat aici pe români În Comitetul Democratic European fondat de Giuseppe Mazzini. Mai târziu, Între 1881 și 1890, a fost ministru plenipotențiar la Londra Ion Ghica (1816-1897), unul dintre cei mai interesanți oameni politici și intelectuali români ai vremii, În plus un „anglofil“, specie foarte rară Într-o epocă bântuită de „francofili“ și, eventual, de „germanofili“. Sunt și englezi care călătoresc În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ale consulului Franței la Ierusalim, protectorul latinilor și, prin urmare, și al fraților Cordelieri între care mai vechea noastră cunoștință Paul-Emile Notta, avortonul lui Flaubert. Urmează o intervenție la Sublima Poartă, efectuată de tatăl vitreg al lui Baudelaire, generalul Aupick, ministrul plenipotențiar al Franței la Constantinopol, care-și somează interlocutorii să respecte Capitulațiile. Demers din care a rezultat și fie spus în treacăt, ai putea să-i fii recunoscător, domnule Baudelaire! statu-quo-ul din 1852, în vigoare încă și acum, fundament al păcii
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ele erau violate și răvășite, plicurile desfăcute și desigilate, actele instituțiilor amestecate cu actele persoanelor particulare. În locul documentelor de arhivă s-au găsit hârtii nesemnificative și fără valoare. Pentru credibilitate redăm câteva aspecte din chiar raportul lui Mihail Ostrovski, ministrul plenipotențiar al U.R.S.S. la București: "... în primele sute de lăzi s-au găsit bancnote românești tipărite la Moscova, în 1917 (erau fără valoare - E. B.), statele de serviciu ale funcționarilor Ministerului Agriculturii și mai nici un document." (subl. E. B.) Prezenți
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în operațiunile acestea, diplomații martori ai negocierilor, precum și ai imixtiunilor abuzive ale Sovietelor au lăsat nenumărate dovezi, relatări, amănunte, descrieri ale evenimentelor petrecute în Rusia după preluarea puterii de către bolșevici până la expulzarea Corpului Diplomatic, expulzare care a început cu ministrul plenipotențiar român și tot personalul Legației. * După al doilea Război Mondial, când România s-a aflat sub ocupație sovietică, nu s-a îngăduit cercetarea și, cu atât mai puțin, publicarea de studii sau documente cu privire la istoricul Tezaurului. Ca și subiectele Basarabia
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
acțiuni urmau a fi plătite de Banca germană de industrie și petrol . Reiese, așadar, că importanța pentru aliații germani-ruși - austreci de a scoate România din joc prin ori ce mijloace era cu totul deosebită. S-a ajuns până la arestarea ministrului plenipotențiar al României și a misiunii diplomatice românești de la Petrograd ca mijloc de presiune și șantaj pentru acceptarea ieșirii separate din război a României. Mai reiese cu claritate și faptul că Germania imperială a fost coautor, împreună cu Rusia bolșevică, la aceste
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
condițiile politico-militare de o gravitate fără precedent, de la sfârșitul anului 1917 și începutul anului 1918, Sovietele, în pofida înaltelor principii proclamate în Declarațiile din noiembrie 1917, au rupt unilateral relațiile diplomatice cu România, au arestat și apoi au expulzat pe ministrul plenipotențiar al României la Moscova, au confiscat Tezaurul României depozitat la Kremlin spre păstrare, concomitent cu promovarea unor acțiuni agresive sistematice împotriva statului român. Totodată sovieticii au acționat prin multiple mijloace împotriva luptei românilor din Basarabia pentru eliberare națională, urmărind anihilarea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Consiliului Comisarilor Poporului au fost puse imediat în aplicare: la 31 decembrie 1917/13 ianuarie 1918, concomitent cu trimiterea unei Note ultimative Guvernului român la Iași, având caracterul unei declarații de război, în baza unui ordin semnat de Lenin, ministrul plenipotențiar al României, C. Diamandy, și personalul diplomatic sunt arestați și încarcerați la Petropavlovsk. Eliberarea s-a obținut, cum se știe, în urma protestului oficial al întregului corp diplomatic din capitala imperială. Expulzarea din Rusia a diplomaților români, produsă în scurt timp
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în 1916-1917 de guvernul rus și cel român, nesocotind toate normele și uzanțele internaționale în domeniu. Este de reținut că Hotărârea din 13/26 ianuarie începe cu următoarea „explicație”: „Considerând că măsura preventivă de arestare pentru scurtă vreme a ministrului plenipotențiar român n-a avut efect și că crimele își urmează cursul lor, Consiliul Comisarilor Poporului dispune... etc.”. Era vorba, desigur, de “crima” săvârșită de România prin apărarea Basarabiei de invazia bolșevică și de instaurarea dictaturii sovietice. După cum se vede limpede
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]