5,205 matches
-
ecou izbăvitor. * În rezerva modestă, pe-un pat înalt, stă întins un bărbat. Trupul de sub pătură se ghicește împuținat de vârstă și de zăcere-ndelungată. Fața scofâlcită și gălbie pare ascunsă de-un pergament; ochii se mișcă aproape imperceptibil sub pleoape negrii, dublate de cearcănele adânci; gura suptă, păstrând totuși urma unor buze frumoase cândva, pare închisă pe veci. Mâinile întinse pe lângă subțiatul corp îți vorbesc de-o capitulare a umbrei de om petrecute demult. Toate, absolut toate vădesc oprirea nedreaptă
CAPTIV de ANGELA DINA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370902_a_372231]
-
iubirea i-a pus gheara în gât. O sufocă. Este fericită și terbil de tristă, ca o monedă cu două fațete. Ar vrea și nu ar vrea să se scuture de frisonul nebănuit, așa cum bați colbul din pânză unei perdele. Pleoapele grele i s-au lăsat peste ochi și nu mai distinge detaliile, nu vede ridurile, cicatricile de pe fața paznicului înarmat, nu vede mutra insului care, de data asta, o privește cu un strop de toleranță inexplicabilă. Chiar o lasă să
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
Dar nebunia care îi mâna nu se oprește. Îl lovesc cu picioarele, îl bat, chiar și acum, cand îl cred mort... După câtăva vreme Sfântul își vine puțin în fire. Cu puținele puteri care i-au mai rămas, își întredeschide pleoapele. Se roagă și îi aud glasul inimii: - Doamne, în mainile Tale încredințez duhul meu. Degetele sale se înfing de durere în pământ și, în această clipă, sufletul său se desparte de trupul lui de Mucenic. Atunci Îngerul Domnului se pogoară
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
stoluri gânduri vor amuți de ploi, Uitări să-ți lege ochii cu flori de sânzâiene, Ne-om regăsi în raiul visat de amândoi. Refugiu să găsești sub cruci de rugăciune, Alin să-ți fie fluturi cu trupuri de brocart, Sub pleoape să porți îngeri, tăcerile-ți vor spune: Pahar de vis și cer cu tine-am să-l împart! 16.07.2014 ( http://inesvanda.blogspot.ro/ ) Referință Bibliografica: Îți las zălog un mac / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎȚI LAS ZĂLOG UN MAC de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369803_a_371132]
-
ea mă vrea, nu îmi produce panică și nu-mi stă-n suflet grea. Sunt lângă mine îngerii când încercat, ca Iov, mângâi în lumea plângerii dureri fără istov. E lângă mine-aproapele și stau la pieptu-i strâns, când îmi sărută pleoapele sub care râde-un plâns. Durerile se-ntunecă, iar viața-mi, zi de zi, în împlinire lunecă fără s-o pot opri. Dar... Mai e puțin, și trist și instabil, dar sufletu-mi e plin doar de febril. În mine
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369883_a_371212]
-
vreau ,, O veste minunată!", În casa inimii să-mi aducă pace. Cand Prunc se naște din Maica Preacurata Și azima pentru praznic sfânt se coace. În lacrimi de credință îl scald pe Pruncul Sfânt Și îl învălui cu pânză de sub pleoape. Pe aripi de gânduri, ruga să-și ia avânt La Tatăl din Ceruri, de suflet aproape. Colindele sfinte să-și lase ecouri Prin suflete, cu harul purificator. Cu daruri sufletești să primim cadouri Cu soarta țării mai bună în viitor
SEGMENT DE AUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369890_a_371219]
-
-i ofere detalii. Țipătul de bucurie al Iulianei i-a încălzit sufletul... ... Tot în cea de a doua zi trecuse și doamna Luiza Dobrescu pe la fiul său, însoțită de Iuliana. Bucuria a fost mare, de nedescris. Faptul că Iustin mișca pleoapele era mai mult decât suficient pentru mamă să fie încredințată că va avea viață și că va vorbi în curând. Dar cel mai emoționant tablou a fost oferit în ziua următoare pentru Iuliana și doamna Luiza. Era în ziua a
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
în: Ediția nr. 1956 din 09 mai 2016 Toate Articolele Autorului Privesc în oglinda vieții Prin perdeaua tinereții Și zăresc viața-mi trecută Mâna...fluturându-mi...mută. Clipe fără de uitare Clipe vesele și-amare Trec prin mintea-mi amorțită Tremurând pleoapa-mpietrită. Lacrima, perlă de ocean Lin alunecă...în van Lăsând brazdă pe obraz Dantelând obrazu-mi tras. C-o mâna caldă, trudită Șterg povestea învechită Ce a fost? Și ce va fi? Am știut...dar nu voi ști! Referință Bibliografică: REMEMBER
REMEMBER de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369951_a_371280]
-
existenței mele Închid ochii fizic dincolo de exprimare Accesând „îngustul” eșecurilor grele. Surâsul și tristețea teluric se-mpletesc Anulând “absentul” din ființa mea, Văd cum clipei vidului aripile-i cresc Alunecând prin timp spre-a mă elibera. Ce-i existența noastră? pleoapă de magie Imortalizată într-un tablou sublim, Amprenta demiurgului pulsând vie În agonia vieții pe care o trăim. Inima crud roade cuvintele sorții Și adoarme plânsă în pat plutitor, Discursul pompos e în pragul morții Concept rece-abstract al gândurilor. Mă
RĂTĂCIRI DE SUFLET de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369962_a_371291]
-
dezghioacă zăpezile de miez și nu se plânge când se uită pe sine la tâmplele copacului ce-mi ține umbra pe loc. Privește cum noaptea se ține de încheieturi, trece prin întunericul încărunțit devreme asemenea pietrelor grăbite pe drumuri, de pleoapele mă dor de însingurare și fruntea-i umezită de brume reci. Între mine și cel dinafara mea se creează o punte pe care trec zilele, uneori înroșite cu sângele sărbătorilor dar, de cele mai multe ori anoste, îngropate-n anotimpuri de praf
ÎNTRE MINE ŞI MINE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369979_a_371308]
-
Acasa > Poezie > Delectare > RONDELUL DE DORINȚĂ Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 2038 din 30 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Îmbracă-mi trupu-n trandafiri Și pleoapele în stropi de rouă, Când luna-argintată-i nouă, Privindu-mă, să nu te miri! Cu ochii minții plăsmuiri, Când noaptea-i dată pe din două, Îmbracă-mi trupu-n trandafiri Și pleoapele în stropi de rouă! Atâtea stele din priviri Culegi cu
RONDELUL DE DORINȚĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370041_a_371370]
-
iulie 2016 Toate Articolele Autorului Îmbracă-mi trupu-n trandafiri Și pleoapele în stropi de rouă, Când luna-argintată-i nouă, Privindu-mă, să nu te miri! Cu ochii minții plăsmuiri, Când noaptea-i dată pe din două, Îmbracă-mi trupu-n trandafiri Și pleoapele în stropi de rouă! Atâtea stele din priviri Culegi cu buzele-amândouă, Cu diamante viața plouă Pe gât șirag de împliniri. Îmbracă-mi trupu-n trandafiri! Prin gestul de bunăvoință al domnului Mihail Dabija de la Galați, iată ne putem bucura de o
RONDELUL DE DORINȚĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370041_a_371370]
-
Părinte al veșniciilor, Dă scăpare din încercare! Pune Tu capăt durerilor! Și dă-ne prin Duhul eliberare! Baia Mare, 14 iunie 2016 Harpa Harpa mi-e plină de cânturi. Ochii privesc răsăritul. Buzele pline-s de versuri. Inima-mi atinge zenitul. Pleoapele bat pe umăr de vânt. Și visul e-n straie de stih. Cu ruga spre ceruri m-avânt, Și mă închin cu suflet smerit. Aduc slavă-n veci cu versuri, Cu cânturi din suflet cântate. Tatălui Sfânt Cel din ceruri
VARA CA UN POEM de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370024_a_371353]
-
Acasa > Poezie > Credinta > RUGĂ Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 1878 din 21 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Doamne, Zvântă-mi lacrima din pleoape cu tremur de fluture, Culege poama durerii înainte ca sămânța să i se scuture Și să-ncolțească în grădina părăsită a sufletului chinuit, Dând naștere stâncilor reci și mute de granit. Doamne, Lasă-mi rațiunea liberă, lanțurile-i rupe, Nu
RUGĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370083_a_371412]
-
și flori de zăpadă De dorul ninsorii iarna plângea... Cu lacrimi de gheață făcut-a paradă, Când cu primăvara tainic se împletea. Clij Napoca 21 februarie 2016 Dansul iernii Fulgi mari de zăpadă pe frunte îmi cad Pe buze și pleoapele mele ce ard Văzduhul albastru are-n mâini zurgălăi E dansul iernii pe ale lumii alei. Îmbrățișez dantela cea albă A fulgilor dragi, albi și jucăuși, În mine e săbătoare, afară-i paradă Și totul ce simt nu poate fi
SE-MPLETESC ANOTIMPURI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370088_a_371417]
-
minții, pentru ca într-un târziu să scoată pe bandă iluzii, povești cu inimi calde, tandre, mereu săritoare, profund credincioase respectând punct cu punct pașii către bucurie a ființei. Dar nu, nu e posibil așa ceva. Nu este permisă bucuria decât după ce pleoapele ating podeaua vieții iar buzele rămân încleștate într-o rugăciune perpetuă odată cu mâinile împletite pe stern, cu o cruce micuță de argint și un bănuț pentru pasul pe luntrea făgăduinței de a fi primit undeva, de a scăpa de iadul
MĂ ȚESE TIMPUL ÎN TÂMPLA TA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370081_a_371410]
-
adresă un al treilea bărbat cu voce blândă, îngrijorat. Apoi vom încerca să vorbim... Ia să vedem: m-ai înțeles? Bietul om, cu ultima fărâmă de energie pe care simțea că o are, se forță și reuși să-și miște pleoapele de mai multe ori. Spre mirarea tuturor, începu să vorbească. - Nu este el... Nu este vinovat. Lăsați omul... în pace, oameni buni! șopti el, destul de greu, dar clar, cu voce rugătoare. - De unde știi tu că nu este vinovat? îl întrebă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
urechile..., domnule doctor. Aud foarte bine și... interpretez bine zgomotele. Nu m-a lovit cu mașina, domnilor polițiști... Mă auziți? Am căzut eu..., dar după ce mi-a lovit bastonul... Trecuse de mine..., a mai rostit nevăzătorul, destul de greu, trăgându-și pleoapele peste ochii lipsiți de lumină. - Și-a pierdut cunoștința! a exclamat medicul și a dat imediat indicații oamenilor ce-l însoțeau. L-au ridicat cu mare grijă și l-au așezat pe targă. Odată urcat în mașină, aceasta a demarat
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
Creatorului Se răsfață-n soare câmpul Ca viteazul îndrăzneț Toată ziua are sânul Plin de flori și cântăreți. Fluturi îmbrăcați în frac Cald dansează-n piruete Având partenere-n dans Cele mai frumoase fete. Cântă-n ramuri păsărele Flori cu pleoape de sidef Și cu gene de mătase Invitate-s la concert. Toate sunt în armonie Bucuria-mbracă totul. Natura cântă o simfonie Lăudându-și Ceatorul. Cluj Napoca 27 august 2015 Ziua Limbii Române Salbă din surâsuri făcutu-și-a ziua Pretutindeni
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
cei care vor Să poarte în ei nemurirea. Cluj Napoca, 27 august 2015 Prag de toamnă Copacii strâng la piept frunzele ca pe o comoară... Vântul le spulberă pe rând Șoptind încet că e toamnă.. Cu ochii înlăcrimați... Ramurile bat cu pleoapele La porțile unui nou anotimp. Cluj Napoca 27 august 2015 Pânza poeziei Tainic mâna cea albastră Țese-n inimă un vers Și cu pana ei măiastră Mișcă-ntregul univers. Țese versu-n haina albă Flori de astre și de dor Sufletul îi
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
răsfrântă larg, lăsând a se vedea rotunjimile aproape sferice, cu pielea bronzată ca întregu-i trup cu mijlocel nefiresc de subțire și fragil. Nările dilatate inspirau cu nesaț aerul curat și parfumat de întreaga vegetație în floare. Ochii erau închiși, cu pleoapele atât de strânse, încât genele-i lungi căpătaseră un tremur ușor și ritmic. O priveam surprins și o descopeream cum nu o văzusem niciodată. O simțeam și o vedeam femeie, așa cum îmi imaginasem de atâtea ori că trebuie să fie
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 2081 din 11 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Fata din vis Am risipit o lacrimă-n vânt În miezul unui somn de vară Când ploaia s-arunca-n pământ, Din nou, în flori, ca să răsară. Pleoapele mă ascundeau de nori, Privind atent pe sub sprâncene, Cum tu, în vis, mi te cobori, Iar sângele în noi ne geme. În plete îmi zvâcnea o tâmplă, Pulsând în ritmuri ancestrale... Eram doar noi și ce se-ntâmplă, Că-n
FATA DIN VIS de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370357_a_371686]
-
în cuvinte, și-mi rostesc jurământul Aud un sunet de clopot care răsună flămând Valurile sorții mă izbesc de un mal abrupt vibrând. Î-mi las obrazul spălat de o picătură de apă sărată Liniștea mă îndeamnă să-mi închid pleoapele macar odată. Parcă aș vrea să regret timpul care prin mine s-a scurs Dar sufletul î-mi spune zâmbind, ca fost deajuns. Î-mi rostesc jurământul în suspinul pe care ți-l dăruiesc Te voi iubi veșnic! Pentru tot
LA REVEDERE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370371_a_371700]
-
aroma primăverii, scăldat în vis de frenezie, Răsfăța corzile viorii fiind secondat de-o păpădie. Cu ochi zglobii că două perle și zâmbet de polen fardat, Sărut-aripa buburuzei și-oftează scurt și vinovat. Înduioșata mămăruța, respira clipă de tandrețe, Sub pleoape-i joacă bobi de roua, emoționată-i da binețe, Aripi deschide-n evantai și grațios se-nalță-n zbor, Rămân doar stele-n cuib de suflet și-un cântec îndoliat de dor. Referință Bibliografica: Greierele îndrăgostit / Ines Vândă Popa : Confluente
GREIERELE ÎNDRĂGOSTIT de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370399_a_371728]
-
te pictam în astre- Hățișuri de rubine care curg Și te pierdeai prin valurile-albastre Născând în ceruri flăcări de amurg. Odinioară mă-ncălzeai în soare Mănunchi de raze pe pământ erai, Prindeai în brațe stele căzătoare Și bolți senine-n pleoape adunai. Odinioară îmi cântai prin floare O doină de petale albăstrii Și te pierdeam în susur de culoare Chemându-te prin toamnă să revii. Odinioară îmi scriai pe frunze O mărturie că vei reveni Și am cules regretele pe buze
STELELE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370422_a_371751]